Test cardiologie

Test cardiologie

1. Cea mai frecventa cauza de stenoza mitrala in tarile in curs de dezvoltare este

A. boala ischemica coronariana

B. reumatismul articular acut

C. sifilisul

D. calcificarile valvulare

E. congenitala

2.Insuficienta mitrala poate fi determinata de, cu exceptia:

A. endocardita

B. PVM

C. cardiomiopatie dilatativa

D. mixom atrial

E. ruptura de cordaj

3. La auscultatie, īn PVM apare

A. click mezodiastolic-suflu telediastolic īn focarul mitral

B. suflu holosistolic īn focarul mitral

C. click mezosistolic-suflu telesistolic īn focarul mitral

D. click mezodiastolic-suflu telediastolic īn focarul Erb

E. click mezosistolic-suflu telesistolic īn focarul Erb

4. Īn stenoza aortica pot aparea, cu exceptia:

A. puls celer et altus

B. suflu sistolic, rugos, īn focarul aortic

C. iradierea suflului pe arterele carotide

D. puls parvus et tardus

E. valori crescute ale TA

5. Stenoza aortica se caracterizeaza clinic prin triada

A. hepatalgii, edeme gambiere, jugulare turgescente

B. dispnee, angina pectoral, sincopa de efort

C. palpitații, fatigabilitate, precordialgii

D. dispnee, hepatalgii, angina pectoral

E. dispnee, edeme gambiere, angina pectorala

6. Clinic, īn stenoza mitrala se pot īntālni, cu exceptia:

A. dispnee

B. palpitatii cu ritm rapid, neregulat

C. tuse seaca

D. hemoptizie

E. hematemeza

7. La examenul obiectiv īn stenoza tricuspidiana se pot īntālni, cu exceptia

A. jugulare turgescente

B. hepatomegalie

C. pulsatii hepatice sincrone cu pulsul

D. edeme gambiere

E. matitate la percutia bazei hemitoracelui drept postero-lateral

8. Suflul Graham Steel semnifica

A. stenoza tricuspidiana

B. insuficianta aortica

C. stenoza pulmonara

D. insuficienta pulmonara

E. stenoza aortica

9. Uruitura Austin Flint semnifica

A. stenoza mitrala organica

B. stenoza tricuspidiana functionala

C. stenoza mitrala functionala

D. stenoza tricuspidiana organica

E. PVM

10. La auscultatie īn stenoza mitrala apare

A. click-suflu mezotelesistolic

B. Z1 diminuat, suflu diastolic

C. Z1 diminuat, suflu holosistolic

D. Z1 īntarit, suflu holosistolic

E. Z1 īntarit, suflu diastolic

11. La un pacient cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala nu apare

A. ritm cardiac neregulat

B. zgomote cardiace inechipotente

C. scurtarea uruiturii diastolice

D. dispariția īntaririi presistolice a uruiturii

E. accentuarea īntaririi presistolice a uruiturii

12. Uruitura Austin Flint apare īn

A. stenoza mitrala

B. stenoza tricuspidiana

C. insuficienta aortica pura

D. insuficienta pulmonara

E. boala aortica

13. Īn fibrilatia atriala pot aparea, cu excepția

A. palpitatii cu ritm rapid, neregulat

B. dispnee la eforturi mici

C. dispnee de repaus cu ortopnee

D. diferenta puls-alura ventriculara (puls > AV)

E. ameteli

14. Printre complicatiile fibrilatiei atriale nu se numara

A. AVC

B. decompensarea IC

C. infarctul mezenteric

D. infarctul splenic

E. tromboza venoasa profunda

15. Aparitia fibrilatiei atriale la un pacient cu stenoza mitrala nu determina:

A. sincopa

B. scaderea TA

C. dispnee

D. accentuarea Z2

E. fatigabilitate

16. Aspectul radiologic in stenoza mitrala nu poate arata:

A. bombarea arcului mijlociu stāng

B. desen vascular pulmonar initial accentuat

C. artere pulmonare de calibru crescut (vizibile īn hil)

D. bombarea arcului inferior stang

E. arc superior drept cu dublu contur

17. Frecatura pericardica:

A. se aude cel mai bine parasternal dreapta, sp. IV i.c.

B. are numai componenta diastolica

C. se aude mai bine īn decubit dorsal

D. se aude mai bine parasternal stānga, sp. IV i.c.

E. dispare īn apnee

18. Despre durerea din IMA este fals ca:

A. poate lipsi uneori

B. este situata tipic retrosternal

C. are durata prelungita (>30 minute)

D. dispare prompt la administrarea de NTG

E. are intensitate mare

19. Īn IMA inferior pot aparea, cu exceptia:

A. hipotensiune arteriala

B. durere īn epigastru, greata, varsaturi

C. tahicardie sinusala

D. bradicardie sinusala

E. amețeli

20. Īn IMA de ventricul drept si inferior, la examenul obiectiv, nu apar:

A. zgomote cardiace ritmice, bradicardice

B. galop protodiastolic VD

C. scaderea valorii TA

D. raluri subcrepitante

E. uneori Z1 diminuat (cānd se asociaza BAV grd I)

21. Aspectul EKG īn IMA anterior poate arata, cu exceptia:

A. tahicardie sinusala

B. supradenivelare ST īn V1-V4

C. unde q īn V1-V4

D. subdenivelare ST V1-V4

E. extrasistole ventriculare

22. IMA la debut (primele 30 minute) se poate manifesta prin, cu excepția:

A. sincopa

B. moarte subita

C. tuse cu expectoratie sero-hemoragica, dispnee cu ortopnee

D. tuse cu expectoratie mucoasa

E. greata, varsaturi

23. Aspectul EKG īn fibrilatia atriala nu arata:

A. unde f cu durata si amplitudine neregulate, cu frecvența 400-600/min.

B. ritm neregulat al complexelor QRS

C. unde F cu aspect de "dinti de fierastrau" si frecventa medie de 300/min.

D. complexe QRS īnguste

E. complexe QRS largi daca este asociat un bloc de ramura

24. Clinic, īn flutterul atrial nu apar:

A. palpitatii cu ritm rapid, regulat

B. ameteli

C. dispnee

D. deficit al pulsului

E. anxietate

25. Despre frecatura pericardica este adevarat ca:

A. apare in pleurezii

B. dispare la efort

C. poate aparea dupa un IMA

D. crește īn intensitate odata cu cresterea cantitatii de lichid pericardic

E. se aude atāt īn inspir cāt si īn expir

26. Īn miocardita nu apar:

A. fatigabilitate

B. intarirea zgomotelor cardiac

C. zgomote cardiac asurzite

D. tulburari de ritm cardiac

E. bloc AV grad I

27. Blocul AV de gradul I se caracterizeza prin:

A. unde P neconcordante cu complexele QRS

B. interval PR alungit (>0.2 sec), PR constant

C. interval PR alungit (>0.2 sec), PR se alungeste progresiv pāna apare o unda P blocata

D. PR >0.2 sec, intermitent apare o unda P blocata

E. PR >0.2 sec, PR se scurteaza progresiv pāna apare o unda P blocata

28. Un sportiv fara boala cardiaca cunoscuta, la care EKG arata ritm sinusal, frecventa 50/minut, BAV grd I īn repaus (PR 0.26 sec), la efort va prezenta:

A. ameteli

B. sincopa

C. durere retrosternala

D. va fi asimptomatic

E. palpitatii

29. Daca efectuam monitorizare EKG pe parcursul efortului la acest sportiv, vom observa:

A. trecerea din BAV grd I īn BAV grd II Mobitz I

B. lipsa tahicardizarii la efort

C. trecerea din BAV grd I īn BAV grd II 2:1

D. persistenta BAV grd I

E. disparitia BAV grd I, cu cresterea frecventei cardiace īn concordanta cu gradul efortului

30. Aparitia BAV total impune:

A. administrarea cronica de simpatomimetice pt cresterea frecventei cardiace

B. nu necesita nici o atitudine terapeutica

C. administrare de atropina atunci cand AV<45/min

D. implantarea unui pace-maker

E. defibrilare electrica imediata

31. La un pacient cu BAV total si ritm de scapare idioventricular nu apare:

A. HTA sistolica

B. zgomot "de tun"

C. zgomote atriale, intermitent ("galop atrial")

D. zgomote cardiace bradicardice, ritmice

E. zgomote cardiace bradicardice, complet aritmice

32. Pacient de 25 ani, cu un episod de IACRS īn urma cu 7 zile, se prezinta la medic pentru dureri precordiale, palpitatii, fatigabilitate, debutate de 2 zile. Considerati utile de efectuat:

A. hemoleucograma (HLG), RxCP

B. examen obiectiv cardio-pulmonar, EKG, HLG, RxCP

C. examen obiectiv cardiopulmonar, EKG

D. HLG si EKG

E. EKG si RxCP

33. Pacientul are ex. clinic pulmonar normal, are zgomote cardiace asurzite, TA 120/60 mmHg, AV 100/min. Pe EKG apar supradenivelari difuze de ST 1-2 mm, cu aspect concav superior. Va gānditi ca ar putea avea:

A. pneumotorax

B. miocardita

C. pericardita

D. nevralgie intercostala

E. IMA circumferential

34. La acest pacient, la examenul obiectiv mai puteti gasi:

A. v.v. abolite, timpanism la percutie, MV diminuat hemitoracele stāng

B. suflu sistolic focarul mitral

C. frecatura pericardica

D. durere la palparea sp. V i.c stāng

E. galop protodiastolic VS

35. Pe EKG, la acest pacient, mai pot aparea:

A. unde q difuz

B. complexe QRS microvoltate

C. BAV grd I nou aparut

D. P pulmonar

E. BRD

36. Apartin anginelor instabile, cu exceptia:

A. angina Printzmetal

B. angor postIMA

C. angorul de repaus

D. angorul de efort cu prag fix

E. angorul de efort agravat

37. Clinic, īn tahicardia ventriculara sustinuta nu apar:

A. palpitatii cu ritm rapid, neregulat

B. dispnee

C. lipotimie

D. palpitatii cu ritm rapid, regulat

E. anxietate

38. Īn TPSV (tahicardie supraventriculara cu reintrare īn NAV) nu apar:

A. palpitatii cu ritm rapid, regulat

B. poliurie postcriza

C. īncetarea accesului la compresia sino-carotidiana

D. angor la pacientii cu ateroscleroza coronariana

E. criza Adams-Stokes

39. Un pacient cu fibrilatie ventriculara va prezenta:

A. pierderea starii de constienta

B. mentinerea starii de constienta, dar cu ameteli, dispnee

C. puls filiform

D. hipoTA

E. puls periferic absent dar cu puls central (aa carotide, aa femurale) prezent

40. La auscultatia cordului, la un pacient cu fibrilatie ventriculara apar:

A. zgomote cardiace asurzite

B. diminuarea suflurilor preexistente

C. suflu de insuficienta mitrala prin ischemie de pilier

D. galop VS

E. nu se percepe activitate cardiaca (zgomotele cardiace nu se pot auzi)

41. Tahicardia sinusala nu apare la:

A. efort

B. consum de cofeina

C. īn cursul manevrei Valsalva

D. emotii

E. consum de alcool

42. Despre sindromul Dressler este adevarat ca:

A. jugulare turgescente, puls paradoxal, hipoTA la 7 zile dupa un IMA

B. este determinat de aparitia unui revarsat pleural stāng dupa un IMA

C. jugulare turgescente, puls paradoxal, hipoTA la 2-3 saptamāni dupa un IMA

D. frecatura pericardica, precordialgii la 2-3 saptamāni dupa un IMA

E. frecatura pericardica, precordialgii in primele 7 zile de la un IMA

43. La un pacient cu epigastralgii, greata, varsaturi, debutate brusc, de 3 ore, va gānditi la, cu exceptia:

A. colica biliara

B. ulcer gastric sau duodenal

C. colica renala

D. pancreatita acuta

E. IMA inferior

44. Pentru confirmarea dg de IMA la acest pacient, considerati a fi foarte utile, cu exceptia:

A. EKG

B. recoltare troponina

C. recoltare CK, CKMB

D. efectuarea unei ecografii cardiace

E. EKG seriate, īn dinamica, daca primul EKG nu este sugestiv

45. La examenul obiectiv īn BRS major, poate aparea:

A. zgomote cardiace dedublate

B. zgomote cardiac asurzite

C. puls filiform

D. zgomot de tun

E. stergerea Z I

47. Īn insuficienta mitrala apar:

A. suflu sistolic īn focarul mitral cu iradiere la apex

B. suflu diastolic īn focarul mitral cu iradiere īn axila

C. stergerea Z I, suflu sistolic cu iradiere īn axila

D. īntarirea Z I, suflu sistolic cu iradiere īn axila

E. dedublarea Z I, suflu sistolic cu iradiere īn axila

48. Despre boala mitrala e fals ca:

A. poate aparea secundar RAA

B. poate aparea prin mechanism degenerative, la vārstnici

C. Z I este sters, cu suflu sistolic, eventual uruitura diastolica

D. Z I este īntarit, cu suflu sistolic, eventual uruitura diastolica

E. īn cazul etiologiei reumatismale, va evolua cu predominenta stenozei

49. La un pacient de 50 ani, cu un IMA , apar frecvent urmatoarele tulb. de ritm, cu exceptia:

A. ESV

B. ESSV

C. TV

D. ritm idioventricular accelerat

E. TPSV

50. Tahicardia ventriculara nesustinuta (afirmatia falsa este):

A. poate aparea si la pacienti fara patologie cardiaca

B. apare frecvent īn IMA

C. are durata < 30 sec. si nu determina deteriorare hemodinamica

D. nu apare niciodata pe cord sanatos

E. se poate manifesta prin ameteli, palpitatii, anxietate