Teste grila - Afectiunile chirurgicale ale esofagului
CS. Sindromul esofagian cuprinde urmatoarele semne, exceptând:
A regurgitatii
B sialoree
C sughit
D disfagie
E dureri retrosternale
CS. Disfagia paradoxala caracterizeaza
A tumori esofagiene benigne
B cancerul esofagian
C diverticulii esofagieni
D stenozele esofagiene peptice
E acalazia cardiei
CS. Care din explorarile urmatoare poate evidentia cel mai exact refluxul gastroesofagian?
A endoscopia
B esofagomanometria
C tranzitul baritat eso-gastric
D scintigrafia esofagiana
E pH-metria esofagoana
CS. Ruptura spontana a esofagului se traduce prin urmatoarele semne, exceptând:
A durere vie retrosternala la deglutitie
B voce nazonata
C emfizem subcutan cervical
D disfagie paradoxala
E hidropneumatorax
CS. Care este cea mai frecventa complicatie a diverticului Zenker?
A hemoragia
B perforatia
C malignizarea
D complicatiile pulmonare
E flegmonul peridiverticular
CS. Care afirmatie referitoare la diverticulul Zenker este falsa?
A este un diverticul de pulsiune
B se localizeaza în 1/3 inferioara a esofagului
C se poate rupe in timpul manevrelor endoscopice
D peretele diverticulului este constituit din mucoasa
E se opereaza numai daca este simptomatic
CS. Care este complicatia cea mai frecventa a ulcerului esofagian?
A hemoragia
B perforatia
C stenoza
D malignizarea
E complicatiile pulmonare
CS. Mediastinita acuta supurata este determinata cel mai frecvent de ruptura:
A traheei
B anevrismului aortic
C esofagului
D abcesului subfrenic
E abcesului perinefretic
CS. Care afirmatie referitor la diverticulul epifrenic nu este exacta?
A este insotit de reflux gastro-esofagian
B este un diverticul de tractiune
C se poate confunda cu hernia hiatala
D poate fi mai mare decât diverticulul bifurcational
E se poate însoti de alte boli esofagiene
CS. O disfagie capricioasa, intermitenta, accentuata de emotii evoca cel mai adesea:
A o esofagita peptica
B un reflux gastro-esofagian
C un megaesofag
D un cancer esofagian
E o sclerodermie
CS. Stenozele esofagiene postcaustice se caracterizeaza prin urmatoarele, exceptând:
A sunt multiple si etajate
B sunt excentrice
C se situeaza la nivelul strâmtorilor anatomice esofagiene
D intereseaza numai mucoasa
E se pot însoti de stenoza pilorica
CS. Sindromul Mallori Weiss se datoreaza:
A ulcerului eofagian hemoragic
B varicelor esofagiene rupte
C diverticulului epifrenic cu hemoragie
D fisurii mucoasei jonctiunii eso-gastrice
E herniei hiatale
CS. Care este cea mai frecventa tumora benigna esofagiana?
A adenomul
B hemangiomul
C fibromul
D lipomul
E leiomiomul
CS. Scopul esential al operatiei în hernia hiatala cu esofagita este:
A lichidarea sacului herniar
B inchiderea orificiului hiatal
C suprimarea refluxului gastro-esofagian
D alungirea esofagului
E reducerea secretiei gastrice
CS. Leziunile traumatice esofagiene diagnosticate tardiv se trateaza prin:
A excluderea bilaterala a esofagului, drenaj mediastinal, antibiotice, plastie secundara
B antibiotice
C sutura, chirurgicala
D gastrostomie
E esofagoplastie imediata
CS. Tratamentul de electie în acalazia cardiei consta în:
A bypas esogastric
B vagotomie tronculara cu drenaj
C esofagectomie cu plastie imediata
D cardiomiotomie extramucoasa asociata cu o interventie antireflux
E operatia Nissen
CS. Urmatoarele circumstante pot antrena un reflux gastro-esofagian, exceptând:
A diverticulul Zenker
B hernia hiatala prin alunecare
C gastrectomia polara superioara
D brahiesofagul
E scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior
CS. Care afirmatie referitoare la esofagita toxica coroziva este falsa?
A nu se însoteste de leziuni gastrice
B este secundara ingestiei de alcaline
C poate evolua spre o stenoza esofagiana
D este secundara ingestiei de substante acide
E se însoteste de dstructia epiteliului
CS. Ce afirmatie referitoare la acalazia cardiei este exacta?
A presiunea sfincterului esofagian inferior este ridicata
B se complica frecvent cu diverticuloza
C varsaturile sunt incoercibile
D endoscopia este unica metoda care precizeaza diagnosticul
E se asociaza cu tumori extradigestive
CS. In acalazia cardiei persista urmatoarele semne clinice cu exceptia:
A disfagiei frecvent paradoxale
B rolul declansator al emotiilor
C varsaturile sunt frecvente
D evolutie capricioasa
E este posibila malignizarea
CS. Interventia chirurgicala de electie în cardiospasm este:
A esofagogastrostomia
B vagotomia tronculara cu drenaj
C rezectia de esofag
D esocardiomiotomia combinat cu un procedeu antireflux
E operatia Nissen
CS. Metoda curativa de electie în perforatia segmentului cervical esofagian este:
A sonda gastrica cu antibioticoterapie
B regim de pat cu antibioticoterapie
C suturarea defectului, drenarea mediastinului, antibioticoterapia
D rezectia esofagului cu plastie, folosind colonul
E plombaj endoscopic al defectului
CS. Tratamentul de electie în acalazia cardiei gr. I-II este:
A spazmolitice
B dilatarea instrumentala a sfincterului esofagian inferior
C esofagomiotomia
D sedarea bolnavului
E dieta în asociere cu neurotropice
CS. Criteriile radiologice în cardiospasm includ urmatoarele, cu exceptia:
A îngustare conica in segmentul cardial
B dilatare suprastenotica
C relieful pliurilor este pastrat
D se asociaza cu reflux duodeno-gastral
E deschiderea cardiei in gradul I-II
25. CS. Factorul declansator în cardiospasm este:
A combustiile
B refluxul gastro-esofagian
C dereglarile sistemului nervos central si vegetativ
D anomaliile de dezvoltare
E pirozisul
Afectiunile chirurgicale ale esofagului
C
D
D
B
A
C
B
C
D
D
E
C
A
D
A
A
A
C
D
C
B
D
C
|
