Inflamatia vezicii urinare apare mai frecvent la femele, probabil datorita uretrei mai scurte. Urina patologica este un mediu favorabil dezvoltarii bacteriilor în comparatie cu urina normala.
Cistita emfizematoasa apare mai des la cainii si pisicile cu diabet posibil ca urmare a fermentarii zaharurilor si mai rar la animalele nediabetice.
Modificari induse hormonal, ca in hiperestrogenism, pot afecta integritatea 17317s1821r functionala a uretrei si epiteliului vezical, ceea ce modifica receptivitatea fata de infectiile tractusului urinar. In timpul estrusului la scroafe urina are un pH alcalin favorabil dezvoltarii E. coli.
Urocistita hemoragica apare in febra catarala maligna la taurine si caprioare si ocazional este leziunea dominanta din boala.
Granuloame lineare localizate in bazinet, uretere si vezica apar la taurinele infectate cu Schistosoma mattheei.
Urocistite la cai si taurine apar in consumul de Sorghum spp. si se asociaza cu ataxie cauzata de o encefalomielopatie degenerativa, leziunile vezicale fiind de origine neurogena.
O urocistita hemoragica sterila apare la cainii si pisicile care s-au tratat cu ciclofosfamida.
Urocistitele pot fi acute si cronice.
In urocistita catarala simpla acuta - apare hiperemie si un edem moderat al submucoasei. Suprafata mucoasei este acoperita cu un exsudat cataral lipicios. Urina este tulbure. Histologic apare o degenerare si o descuamare epiteliala si un infiltrat leucocitar evident. Vasele din submucoasa sunt dilatate si pline cu leucocite. Pot apare complicatii hemoragice cu formarea de coaguli in lumenul vezicii, ceea ce produce obstructia ureterala indeosebi la pisica si taurine. Cand inflamatia este severa se ajunge la urocistita fibrinoasa superficiala sau de tip difteroid. Leziunile profunde se pot finaliza cu ulcerarea si penetrarea peretelui vezical.
Urocistitele cronice pot imbraca mai multe forme anatomopatologice. Cea simpla se asociaza cu calculoza vezicala. Mucoasa este inrosita neuniform si ingrosata. Exista o descuamare epiteliala si submucoasa este puternic infiltrata cu celule inflamatorii de tip mononuclear. Apar doar cateva neutrofile. Frecvent se constata o ingrosare a tesutului conjunctiv din submucoasa si o hipertrofie a musculoasei.
Urocistita foliculara, frecventa la caine, mucoasa este presarata cu formatiuni nodulare cu diametrul de aproximativ 1 mm, care pot conflua sau sunt inconjurate de hiperemie. Microscopic, nodulii sunt agregate de limfocite localizate imediat sub un epiteliu normal sau ulcerat.
Urocistita cronica polipoida apare la numeroase specii. Mucoasa se transforma intr-un conglomerat de falduri sau formatiuni sesile cu aspect de vilozitati. Polipii sunt acoperiti de epiteliu iar scheletul este format din tesut conjunctiv dens, infiltrat cu leucocite mononucleare. Polipii sufera frecvent degenerare mucoida la taurine sau epiteliul sufera o metaplazie, transformandu-se in epiteliu glandular, secretor de mucus. Prin ruperea polipilor se explica hematuria intermitenta.
Hematuria enzootica este un sindrom al taurinelor adulte caracterizat prin hematurie persistenta si anemie si asociat cu hemoragii sau neoplasme ale tractusului urinar posterior. In peste 90% din cazuri hematuria isi are originea in tumorile vezicii urinare. Sunt raportate focare de boala si la oi.
In zonele endemice de boala, 90% din taurinele adulte pot fi afectate. Sindromul este atribuit consumului indelungat de feriga (s-a reprodus experimental). Sunt doua subspecii de feriga implicate: Pteridium aquilinum subsp. aquilinum si Pteridium aquilinum subsp. caudatum, fiecare cu mai multe varietati, necunoscandu-se toxicitatea individuala. Sunt si alte ferigi capabile sa produca boala (Cheilanthes sieberi - Australia).
Feriga contine mai multe substante toxice ca tiaminaza, unii carcinogeni si un factor hemoragic cu structura nestabilita. Principiu responsabil de hematuria enzootica nu este identificat inca. Se pare ca este o interactiune intre feriga si virusul papiloma.
Leziunile pot fi discrete producand microhematurie pentru ca in timp sa devina pregnante, insotite de macrohematurie. De cele mai multe ori se dezvolta tumori, care pot fi localizate si in bazinet, uretere si uneori in ficat sub forma de hemangioame. In 10 % din cazuri tumorile au origine mezenchimala si peste 50% din cazuri tumorile sunt multiple si mixte (epiteliale si mezenchimale). Astfel se pot diagnostica: carcinomul cu celule tranzitionale sau carcinomul scvamocelular, papilomul, adenomul, hemangiomul - hemangiosarcomul, leiomiosarcomul, fibromul - fibrosarcomul. Tipurile maligne produc invazie locala si aproximativ 10% din tumorile epiteliale maligne produc metastaze in limfonodurile iliace sau pulmon. De regula tumorile sunt acompaniate de inflamatie cronica. In mucoasa pot sa apara cuiburile Brunn.
Tumorile apar frecvent la taurine, caini si pisici. La taurine, majoritatea tumorilor sunt parte componenta a hematuriei enzootice. Un risc mai mare de aparitie se inregistreaza la terrierul scotian, ciobanescul german, beagle si collie. Sunt afectate animalele in varsta, cu exceptia rabdomiosarcomului inregistrat la tineret.
Tumorile epiteliale reprezinta 80% din tumorile tractusului urinar posterior.
Adenoamele sunt rare, isi au originea in zonele de metaplazie mucoasa a uroteliului si pot fi unice sau multiple cu aspect papiliform sau pedunculat. Microscopic formeaza structuri glandulare, unele continand mucus.
Papiloamele reprezinta 17% din tumorile primare ale vezicii urinare. Sunt multiple, cu aspect pediculat sau sesil, rareori afectand toata mucoasa. Ele sunt acoperite de un epiteliu tranzitional bine diferentiat, demarcat de o membrana bazala delicata. Se poate produce metaplazia scvamoasa a epiteliului. Papiloamele sufera necroza superficiala, complicandu-se cu hematurie. La caine, unele papiloame se transforma in tumori maligne ale celulelor tranzitionale sau in adenocarcinoame.
Hiperplazia papilifera de la bovine se va diferentia de papiloame si poate produce obstructie urinara si hidronefroza.
Carcinoamele sunt de 4 tipuri:
carcinom cu celule tranzitionale,
carcinom scvamocelular,
adenocarcinom,
carcinom nediferentiat.
Toate reprezinta aproximativ 60% din tumorile primare ale vezicii urinare la caine si pisica. Majoritatea sunt carcinoame cu celule tranzitionale. Carcinoamele pot fi unice sau multiple si de regula nu ating dimensiuni mari inainte de a produce hematurie sau moarte prin complicatii urinare. In uroteliu din jurul tumorii se instaleaza adesea metaplazia epiteliala scvamoasa si glandulara ca si hiperplazia; frecvent apar cuiburi Brunn.
Carcinomul cu celule tranzitionale poate fi papilar, polipoid sau sesil. Uneori nu se observa la suprafata mucoasei vezicale cu toate ca peretele este infiltrat difuz. Se poate localiza oriunde dar mai frecvent in zona trigonului vezical sau in gatul vezicii. Aproximativ 50% produc metastaze in limfonodurile regionale si in pulmon dar frecvente sunt si tumorile peritoneale prin implantare, difuzarea limfatica retrograda in tesuturile moi si in oasele membrelor. Se cunoaste asocierea carcinoamelor cu celule tranzitionale cu tratamentele cu ciclofosfamida la caine.
Carcinoamele scvamocelulare si adenocarcinoamele de regula au o crestere infiltrativa, nepapilara, care macroscopic este nodulara sau sesila si frecvent ulcerata. Se dezvolta in teritoriile cu metaplazie scvamoasa sau mucoasa. Microscopic sunt tipuri pure lipsite de zone cu celule tranzitionale. Carcinomul scvamocelular apare des in uretra catelelor (cele doua treimi distale sunt captusite de unepiteliu stratificat de tip cornos). Aparent, metastazeaza mai rar decat tumorile cu celule tranzitionale.
Carcinomul nediferentiat se diagnostica foarte rar si nu se incadreaza in tipurile descrise anterior.
Tumorile mezenchimale reprezinta sub 20% din tumorile tractusului urinar posterior. Rar sunt diagnosticate tumorile vasculare in vezica si uretra cainilor dar predomina leiomioamele sau fibroamele.
Rabdomiosarcoamul este o tumora rara. Rabdomiosarcomul bortioid (forma de ciorchine de strugure) se localizaeaza in vezica urinara si mai rar in uretra cainilor tineri (majoritatea sub 18 luni); in particular la St. Bernard. Posibil ca tumora sa-si aibe originea intr-un nucleu de mioblaste embrionare. Macroscopic se localizeaza in trigonul vezical si se proiecteaza in lumen, in apropierea gatului vezicii ca un ciorchine de strugure. Se infiltreaza in perete si poate metastaza, dar de regula atrage atentia obstructia urinara.
|
