|
Peste 15% din
populatie a suferit sau va suferi in cursul vietii de aceasta afectiune.
Ulcerul poate aparea la orice virsta.
Ulcerul duodenal
apare mai des la 35-40 de ani, iar ulcerul gastric la persoane de peste 50 de
ani. Autopsic si endoscopic ulcerul gastric apare tot atit de frecvent c 151u2023b a si
ulcerul duodenal, cam 20% dintre ulcerele gastrice fiind si duodenale. In
ulcer au aparut in ultimii ani schimbari revolutionare in ceea ce priveste
diagnosticarea bolii.
Importanta durerii tipice ulceroase s-a diminuat, dieta nu mai are practic
nici un rol, chirurgia dispare ca mijloc terapeutic, apare medicatia
antisecretorie care vindeca ulcerul in patru saptamini, se precizeaza rolul
Helicobacter Pylori care trebuie eradicat.
Manifestarea clinica a ulcerului cel mai des intilnita este durerea, dar se
stie totusi ca 10% - % dintre ulcere
evolueaza asimptomatic, fara durere. Ulcerul asimptomatic este o descoperire
intimplatoare (endoscopica, radiologica, autopsica) sau, dupa o evolutie fara
simptome apare brusc o complicatie: hemoragia sau perforatia.
Durerea in ulcer
se datoreaza stimularii receptorilor nervosi de la nivelul nisei ulceroase de
catre acidul clorhidric si spasmului musculaturii gastrice ce insoteste nisa.
Traditional, se descrie o durere tipic ulceroasa dar corelatia nu s-a dovedit
ferma intrucit in 30%-60% dintre durerile de tip ulceros nu exista ulcer. Pe
de alta parte, multe ulcere au o durere care nu este de loc "tipica".
Ulcerul doare in orice anotimp
Durerea de tip
ulceros este o durere veche (un istoric de 2-3 ani este obisnuit). Se situeaza
pe linia mediana a abdomenului si poate iradia
lateral in hipocondre si in spate (cind indica penetratia in pancreas ori
chiar perforatia posterioara). Nu iradiaza nicioadata sub ombilic sau in
umeri. Durerea este descrisa ca un junghi, flacara (arsura), rosatura si
poate fi insotita de senzatie de foame, asa numita "foame dureroasa".
Durerea ulceroasa se calmeaza la ingestia de alimente, medicatie
antisecretorie sau antiacida, varsatura sau in caz de singerare. Durerea
apare la 1-2 ore dupa masa, dureaza 30-90 minute si dispare spontan pentru a
reaparea dupa masa urmatoare. Durerea poate trezi bolnavul in prima jumatate
a noptii, dupa ultima masa. Durerea abdominala care trezeste bolnavul spre
3-4 dimineata este mai degraba de origine biliara sau intestinala. Aceasta
relatie tipica in raport cu mesele nu mai are astazi decit o valoare
orientativa relativa.
Durerea ulceroasa este descrisa ca survenind in perioade de 30-45 zile urmate
de perioade de acalmie, perioadele dureroase survenind de obicei primavara si
toamna. Se stie insa astazi ca ulcerul "doare" in orice anotimp (si iarna si
vara).
In ulcerul gastric,
durerea se comporta adesea ca si in ulcerul duodenal dar in
cel putin 25% dintre cazuri are alte caracteristici: durerea nu se
calmeaza cu masa ci chiar este provocata de prinzuri copioase. Nisa gastrica
se vindeca mai greu, mai lent decit cea duodenala.
Unele ulcere pot fi in realitate cancere
Diagnosticul de
ulcer se sustine radiologic si endoscopic. In ulcerul gastric
evidentiat radiologic, este obligatorie edoscopia cu biopsie deoarece unele
ulcere pot fi in realitate cancere. In ulcerul duodenal evidentiat radiologic
nu este obligatorie endoscopia si biopsia intrucit nu exista practic risc de
cancer la nivelul bulbului duodenal.
Geneza ulcerului are la baza dezechilibrul intre factorii agresori asupra
mucoasei gastrice si factorii de aparare, protectie ai acesteia. Protectia
mucoasei consta in stratul de mucus si din bariera epiteliala (epiteliul
mucoasei) care nu permit ionilor de hidrogen (H+) din acidul clorhidric si
pepsinei sa patrunda in profunzime.
Integritatea apararii mucoasei depinde de prezenta postaglandinei E. Daca bariera mucoasa este rupta, H+ si pepsina
patrund in profunzime si digera, distrug, tesutul gastric generind ulcerul.
Bariera mucoasa este rupta de catre antiimflamatoriile nesteroidiene, Helicobacter Pylori, alcool, acizi
biliari. Apararea mucoasei este deficitara la cirotici, bronsiticii cronici,
anemici cronici, categorii care din aceasta cauza vor suferi mai frecvent de
ulcer. Agresiunea asupra mucoasei este reprezentata de acid clorhidric si
pepsina, ea crescind la cei cu secretie crescuta de acid clorhidric.
Cauzele cresterii secretiei de acid clorhidric sunt infectia cu Helicobacter Pylori (gastrita
antrala cu Helicobacter care determina cresterea secretiei de gastrina,
hormon care stimuleaza secretia de acid clorhidric), mostenirea unei mase
crescute de celule secretoase de acid clorhidric, hipercalcemiei, cafelei,
alcoolului, corticosteroizilor. Acestea frineaza vindecarea unui ulcer deja
existent (si il agraveaza) dar nu sunt dovediti ca factori care pot genera
ulcer de "novo". La fel, fumatul nu genereaza ulcer de "novo" dar intirzie
vindecarea ulcerului deja existent.
Factorii cauzali dovediti ai unui ulcer, sunt practic in numar de trei:
Helicobacter Pylori,
antiinflamatoriile nesteroidiene si factorul genetic. Rareori, ulcerele
multiple apar in tumori pancreatice secretoare de gastrina (Sindrom Zollinger
Ellison). Complicatiile ulcerului sunt hemoragia, perforatia si stenoza
pilorica si necesita tratament endoscopic sau chirurgical.
Tratamentul ulcerului necomplicat
Ulcerul necomplicat
nu necesita internare in spital. Se trateaza ambulator si nici o dieta,
"asa-zisa" pentru ulcer nu accelereaza vindecarea acestuia. De aceea, dieta
va fi una normala cu trei mese pe zi. Bolnavul va depista singur si va evita
alimentele care ii provoaca suferinta. Este prudent ca in perioada acuta
(nisa prezenta) bolnavul sa evite consumul de cafea si alcool, sa nu fumeze si
sa nu consume antiinflamatorii nesteroidiene sau
corticosteroizi.
Medicatia antisecretorie foloseste blocantii receptorilor hidrogenilor sau de
preferat, inhibitorii de pompa protonica: Omeprazol, Pantoprazol,
Lansoprazol. In paralel, se va eradica Helicobacter Pylori folosind doua
antibiotice. Daca acest microb nu este eradicat complet, ulcerul poate
recidiva. O schema de tratament acceptata este urmatoarea: Omeprazol
(20mg/ 2ori pe zi x 7 zile si apoi 20 mg/ zi x 21 zile), Claritromicina ( 500
mg/ 2 ori pe zi x 7 zile), Amoxicilina (1000 mg/ de 2 ori pe zi x 7 zile).
Terapia dureaza, de obicei, 30 zile si rareori este necesara prelungirea
acesteia peste o luna. Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal
necomplicat nu mai este atit de necesar, exceptie facind bolnavii care refuza
terapia medicala. O nisa benigna gastrica ce persista dupa trei luni de
tratament trebuie
Prof. Dr. Dan
Olteanu
Medic primar
Medicina Interna si Gastroenterologie
Medsana Bucharest
Medical Center
Tel.: 9607, 410.86.43, 410.85.43, 410.84.59
|
