Un sistem respirator sanatos
In tratamentul bolilor aparatului respirator se recomanda o alimentatie naturala, aerul de munte, miscarea moderata, apa de izvor, deconectarea de preocuparile zilnice, odihna si inlaturarea oboselii. Se recomanda un regim lacto-vegetarian bogat in calciu si vitamine din complexul B (existente in laptele de oaie sau de vaca, in zer, brânza, urda, jintita), vitaminele C si PP. Pentru astmul bronsic se recomanda o cura de suc de morcovi, 100-200 ml dimineata, timp de doua saptamâni, repetata lunar. Se asociaza cu sirop preparat la rece din ridichi (negre sau rosii) rase, peste care se presara zahar. Dupa 24 de ore de contact intr-un borcan inchis, se formeaza un sirop din care se iau 3-4 lingurite pe zi. In timpul crizelor de astm bronsic puteti folosi usturoiul ( 242b13c Allium sativum), presând câtiva catei de usturoi, iar sucul rezultat se picura intr-o lingurita de zahar. Salata verde (Lactuca sativa) este foarte eficace folosita sub forma de infuzie din seminte (o lingura la o cana cu apa), având efecte calmante asupra tusei astmatice. Alte legume recomandate in tratarea acestei afectiuni sunt: hreanul (Armoracia rusticana) si varza rosie (Brassica oleracea var. rubra). Pentru tratamentul bronsitei putem folosi curmalele care favorizeaza expectoratia, precum si semintele de gutui si bamele pentru proprietatile lor emoliente. Din smochine se prepara un sirop prin fierberea a 500 g fructe la 1 l apa, pâna când cantitatea de lichid scade la jumatate; se strecoara prin presare si se adauga 250 g miere. Din siropul rezultat se iau 2-3 lingurite pe zi. Putem face un sirop din 4-6 cepe fierte intr-un litru de apa 15 minute, adaugându-se 100 g zahar sau miere. Dupa strecurare se beau zilnic 4-6 linguri, dintre care prima dimineata, inainte de masa. Atât in bronsita acuta cât si in cea cronica se recomanda napi, dude negre, gutui (sub forma de compot sau dulceata), dovlecei, gulii si fructe coapte de soc, ca atare sau sub forma de compot sau dulceata. Din alimentatia celor suferinzi de bronsita cronica nu trebuie sa lipseasca morcovii, telina, sparanghelul, tarhonul, varza rosie, leusteanul si usturoiul. In laringite si traheite se recomanda sa se ia inainte de fiecare masa câte doua linguri de sirop de coacaze negre, de sirop sau suc de mere (indulcite in parti egale cu zahar), de sirop de smochine sau de sirop preparat din mure negre. Sunt indicate de asemenea bamele, guliile, prazul si varza rosie. Tratamentul tusei cu plante este diferentiat: in prima faza, cea iritativa, atunci când tusea este "seaca" (fara expectoratie), se recomanda plante cu substante active de tipul codeinei, iar apoi când tusea devine "productiva" (cu secretii abundente), plante cu actiune emolienta si expectoranta, apelându-se la plante medicinale care contin saponozide si uleiuri volatile. Tusea nu este o afectiune, ci un simptom al diferitelor afectiuni respiratorii. Ea reprezinta un act reflex produs de iritatia mucoaselor cailor respiratorii, fie prin prezenta unor corpi straini, fie, mai frecvent, prin prezenta de produse patologice ca: mucusul in exces, sânge sau sputa in caile respiratorii. Infuzii si decocturi eficiente Cele mai indicate forme farmaceutice in patologia respiratorie sunt infuziile sau decocturile, care se beau calde (nu fierbinti), de preferinta indulcite cu miere. In faza iritativa, ca antitusive, recomandam urmatoarea formula: petale de mac rosu 30 g, rostopasca 10 g, talpa gâstii 40 g, fructe de fenicul 20 g. Din aceasta combinatie de plante se face o infuzie, dintr-o lingura de amestec de plante la o cana cu apa. Se beau la fiecare doua ore câte trei linguri de infuzie (indulcita cu miere). Imediat dupa calmarea spasmelor (acceselor) de tuse se recomanda infuzii sau decocturi preparate din flori de lumânarica. Infuzia se face din doua lingurite de planta la o cana cu apa, care se bea treptat in cursul zilei. Din flori si fructe de nalba de cultura sau flori si/sau radacini de Nalba mare se poate face o infuzie din frunze si flori dintr-o lingura de planta la o cana cu apa. Se beau doua cani pe zi. Se poate prepara la rece din radacini de planta, prin macerare timp de 60 de minute, folosind o lingura de radacini fragmentate la o cana cu apa, la care se adauga un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu, apoi se filtreaza prin strecuratoare cu un singur strat de tifon, iar cantitatea de macerat rezultata se bea in cursul unei zile. Din frunze de podbal se face o infuzie din doua lingurite de planta la o cana cu apa din care se beau 2-3 cani pe zi sau o infuzie concentrata din trei linguri de planta la o cana cu apa care poate fi indulcita cu zahar sau miere, din care se beau trei linguri la interval de trei ore. Florile de tei au excelente proprietati emoliente, dar si calmante, in sensul ca favorizeaza expectoratia prin fluidificarea secretiilor faringo-bronsice. Din flori de tei se face o infuzie dintr-o lingurita de flori fara bractee sau doua lingurite flori cu bractee la o cana cu apa si se beau 2-3 cani pe zi. Din frunze de patlagina se face o infuzie dintr-o lingura de frunze la o cana cu apa care se indulceste si se bea treptat, in cursul unei zile. Din lichen de piatra se face un decoct dintr-o lingurita de cana cu apa, la care se adauga un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se beau doua cani pe zi, de preferinta in amestec cu lapte (pentru a contracara efectul usor iritant gastric al decoctului).
|
