VISCUL (Viscum album)
Cine
nu cunoaste acea planta care traieste ca semiparazit pe foioase si conifere,
fixata cu ajutorul radacinilor sale sugatoare si imprastiate si pe care n-o mai
putem indeparta din viata noastra gratie puterii sale tamaduitoare? Ea creste
sferic pe ramurile plantei-gazda. Frunzele vesnic verzi sunt pieloase.
Fructele, in forma unor bobite, sunt albicioase, putin sticloase, in interior
viscoase si lipicioase. Pasarile 18418i81s raspindesc saminta cleioasa, f'recind-o cu
ciocul de crengi sau eliminind-o nedigerata in excremente. Numai asa este
posibila inmultirea plantei, caci s-a dovedit ca saminta ei nu ajunge sa
incolteasca nici pusa in apa, nici in pamint. Viscul se mai intilneste in popor
si sub alte denumiri, cum ar fi: stoletnic, vase, vasc-de-par, vasc-de-brad.
Viscul a fost o planta de leac si farmece inca de pe vremea stramosilor nostri.
Este invaluita de mister, tiruizii (preotii celti) o considerau o planta
sfinta, un leac universal ce putea sa inlature orice rau. Preotii o taiau cu cutite
si seceri de aur in cadrul unor ceremonii festive. Vechii medici naturisti
foloseau viscul ca un mijloc excelent si cu actiune sigura in combaterea
epilepsiei Aceasta forta lecuitoare straveche o recunoaste si adeptul lui
Kneipp, dr. Bohn, in zilele noastre el recomanda viscul contra spasmelor
cronice si a acceselor de isterie.
Frunzele si tulpinile micute, care se taie marunt pentru a fi uscate, se culeg
numai de la inceputul lunii octombrie pina la mijlocul lunii decembrie si in
lunile martie si aprilie. In celelalte luni viscul n-are putere de leac.
Plantele cu cea mai mare forta curativa sunt considerate cele de pe stejari si
plopi; dar si cele de pe brazi, pini si pomi fructiferi au putere vindecatoare.
Inca o indicatie legata de cules: In lunile martie si aprilie, viscul nu prea
are bobite. Pasarile i le-au cuigulit pe timpul iernii. Deci se procedeaza mai
usor la taiatul frunzelor si al tulpinitelor, intrucit se scapa de colectarea
bobitelor lipicioase, care din luna octombrie pina in decembrie mai sint pe
visc.
Am fost adesea tntrebat de ce laud atit de mult viscul, cind de fapt se spune
ca ar fi otravitor. Viscul - adica frunzele si tulpinile - nu este deloc
otravitor, insa bobitele, administrate intern, sunt. Dar daca sunt amestecate
cu untura de pore pina se formeaza o alifie (a se vedea ..Moduri de
folosire"), care se intrebuinteaza extern cind iti ingheata sau degera o
parte a corpului, ele ajuta foarte mult.
Unei femei fi ingheta nasul in fiecare iarna. In lunile cu ger de-abia se mai
incumeta sa iasa din casa cu nasul ei vesnic vinat. Aceasta situatie s-a
inrautatit an de an. Am sfatuit-o sa puna peste noapte pe nas un terci proaspat
din bobite de visc. Chiar daca suna aproape incredibil, trebuie sa certific
totusi ca in citeva zile nasul i s-a vindecat.
Viscul influenteaza pozitiv functionarea intregului sistem glandular si
realizeaza performante excelente in stimularea metabolismului. In acelasi timp,
actiunea sa asupra pancreasului este atit de buna, incit la o cura continua de
ceai de visc diabetul isi pterde cauza aparitiei. Oamenii care sufera de
tulburari cronice de metabolism ar trebui sa faca o data incercarea de a bea in
mod regulat timp de eel putin o jumatate de an ceai de visc. Daca aveti
tulburari hormonale, recurgeti la visc - veti obtine un rezultat extraordinar.
In acest caz se prescriu minimum 2 cesti pe zi, una bauta dimineata si una
seara.
Viscul este un leac exceptional contra arteriosclerozei, este foarte apreciat
si recomandat in apoplexie, la care rareori s-ar mai fi ajuns daca s-ar fi baut
inainte in mod regulat ceai de vise. Daca s-a ajuns totusi la un atac de
apoplexie, se beau timp de 6 saptamini zilnic cite 3 cesti, timp de 3 saptamini
zilnic cite 2 cesti si timp de 2 saptamini zilnic cite 1 ceasca, si anume prima
ceasca inainte si dupa micul dejun, a doua ceasca inainte si dupa masa de
prinz, iar a treia ceasca inainte si dupa cina, de fiecare data numai cite o
jumatate.
Ceaiul de visc este folosit si ca mijloc hemostatic. Tras rece pe nas, opreste
hemoragiile nazate, consumat ca ceai opreste hemoragiile pulmonare si
intestinale din timpul tifosului sau al dizenteriei
Viscul este leacul cel mai stimulant al functiunii cardiace si circulatorii. In
grave tulburari circulatorii nu poti inceta sa tot recomanzi viscul. Intrucit
viscul are substante active care normalizeaza functionarea intregului organism,
el produce inimaginabilul - adica scade tensiunea arteriala la hipertensivi si
o creste la hipotensivi.
Se calmeaza astfel inima agitata si se fortifica activitatea cardiaca, viscul
avind efect cardiotonic. Toate fenomenele secundare legate de o tensiune
arteriala anormala - cum ar fi congestia cerebrala, senzatiile de ameteala,
vijiitul in urechi si tulburarile de vedere - sunt indepartate. Viscul
contracareaza, in acelasi timp, toate afectiunile cardiace, asa ca se poate
afirma pe drept cuvint ca este de un ajutor indispensabil in toate tulburarile
cardiace si circulatorii. Epoca noastra contemporana, in care se traieste
intr-un ritm rapid, care impune oamenilor cele mai mari solicitari si ii
streseaza cu o criza de timp violenta, are realmente nevoie de astfel de
ajutoare.
Din multe scrisori ce-mi sunt adresate reiese ca oameni cu hipertensiune
arteriala, tulburari sarioase ale circuiatiei singelui, moleseala, tulburari
cardiace, deci si cu tulburari in ritmul activitatii cardiace, vertij, lipsa de
chef de munca au scapat in scurt tirnp de aceste suparari gratie viscului. S-au
simtit iarasi bine, recapatindu-si bucuria de a munci. Zilnic 3 cesti cu ceai
de vise preparat in asa-numitul extract rece si baut incetul cu incetul va vor
normaliza si inima, si circulatia singelui, realizind astfel o putere mai mare
de munca. De altfel, ar trebui efectuata macar o data pe an o cura de 6
saptamini cu ceai de visc, astfel: Se beau timp de 3 saptamini cite 3 cesti pe
zi, timp de 2 saptamini cite 2 cesti pe zi si timp de 1 saptamina cite 1 ceasca
pe zi. Circulatia singelui si tensiunea arteriala s-au refacut in aceste 6
saptamini. Pentru ca starea buna sa se mentina constant, ar fi propice ca timp
de un an sa se bea in continuare in fiecare dimineata cite 1 ceasca cu ceai de
visc.
Un domn din regiunea Mainzului suferea de ani tntregi de hipotensiune
arteriala, care se manifesta atit de acut in anumite zile, incit de-abia putea
sa mai faca fata muncii sale ca morar. Consultase medici renumiti nu numai din
Si femeile ar trebui sa apeleze la ceaiul de visc. Normalizarea circulatiei
singelui aduce dupa sine o incetare a dereglarilor menstruate, mai ales a
menoragiilor (a hemoragiilor menstruale puternice), precum si a metroragtilor
postpartum (de dupa nastere). In cadrul indispozitiilor din timpul menopauzei,
insotite de palpitatii, stari de agitatie, anxietate si insuficienta
respiratorie, ceaiul de visc ar trebui administrat crtiva ani la rind. Toate
aceste stari neplacute dispar si femeia nu mai are senzatia ca se afla la
menopauza. Sucul proaspat de visc poate inlatura sterilitatea femeii. Viscul
trebuie spalat bine si presat, cit e inca in stare umeda, cu ajutorul
storcatorului electric. Se iau din acest suc cite 25 picaturi in putina apa,
dimineata pe stomacul gol, 1/2 ora inainte de micul dejun, si seara inainte de
culcare.
Cu citva timp in urma s-a publicat in presa o comunicare din Londra in legatura
cu faptul ca trei grupe de cercetatori au ajuns, independent unele de altele,
la concluzia ca la femeile in virsta de peste 50 de ani se formeaza intr-un
procent mare cancer la sin daca au fotosit in tratamentul hipertensiunii
arteriale o perioada indelungata medicamente pentru scaderea tensiunii. De ce
sa ne asumam acest risc and avem minunatul visc?
De scurta vreme, viscul se utilizeaza si medicinal ca un mijloc ce previne
cancerul si combate cancerul. Experienta arata tot mereu ce efect depurativ si
profilactic au plantele medicinale. Recurgeti la aceste ajutoare, pentru ca
sanatatea dumneavoastra sa se consolideze si sa se mentina pentru totdeauna!
Prepararea ceaiului: Ceaiul de visc se pregateste doar ca extract rece. Se pune
peste noapte la macerat 1 lingurita (cu virf) de visc in 1/4 litru de apa,
dimineata se incalzeste usor si se filtreaza. Daca este necesara o cantitate
mai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebui sa fie pastrat intr-un termos clatit in
prealabil cu apa fierbinte sau sa fie incalzit de fiecare data in bain-marie.
Tinctura: Picaturi de visc gata preparate se pot cumpara de la farmacie.
Suc proaspat: Frunzele si tulpinile proaspete sunt spalate si presate in stare
umeda cu ajutorul storcatorului electric.
Prepararea alifiei: Bobitele proaspete, albe ale viscului sunt amestecate (la
rece) cu untura de porc, pina ce se formeaza o alifie (se foloseste extern la
degeraturi).
|
