Vertijul reprezinta un simptom inteles si perceput de pacient ca o ameteala. El poate sugera o multitudine de afectiuni, dar în acelasi timp poate sa apara si în situatii concrete, ca de exemplu cand ne învartim în caruselul din parcul de distractii.

De asemenea, una dintre cauzele posibile ale aparitiei vertijului, este reprezentata de jocurile tip 3D pe calculator, dar in acest caz senzatia este de scurta durata.
Este bine de stiut ca nu orice simpla ameteala poate fi considerata vertij. De cele mai multe ori, acesta este însotit si de tulburari vegetative specifice cum ar fi:

• Voma;
• Transpiratii reci;
• Paliditate.

Acestea pot fi explicate prin relatia stransa dintre aparatul vestibular si sistemul nervos vegetativ. Orice fel de agresiune la nivelul aparatului vestibular provoaca imediat tulburari vegetative.

Fara sa ignoram senzatia de frica ce însoteste practic orice criza, vertijul nu reprezinta un pericol pentru viata. Totusi, este foarte important sa stabilim corect si la timp diagnosticul afectiunii care a cauzat crizele de ameteala.

Ce determina vertijul?

Exista o multitudine de cauze care provoaca vertijul, dar cel mai frecvent acesta sugereaza o infectie, o viroza, un traumatism cranian sau al urechii interne sau boala Menier.

• Afectiuni si perturbari care pot fi asociate cu vertijul:
• Afectiuni endocrine (hormonale);
• Afectiuni ale urechii interne;
• Afectiuni sangvine;
• Afectiuni cardiovasculare;
• Afectiuni ale sistemului nervos;
• Otravire;
• Afectiuni psihice;
• Afectiuni oculare;
• Traume la nivelul capului sau gatului;
• Afectiuni legate de miscare, rau de mare;
• Infometare.

Afectiuni ale sistemului nervos central asociate cu vertijul:

• Accident ischemic tranzitor;
• AVC;
• Tumora;
• Migrena;
• Epilepsie;
• Scleroza multipla;
• Traume ale capului si gatului etc.

Vertijul afecteaza în mod negativ calitatea vietii si devine astfel invalidant pentru pacient, care capata o anxietate ce îi influenteaza întreaga activitate.

De ce apare senzatia de ameteala?

Informatiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat în urechea interna, sunt transmise nucleilor vestibulari - un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului. De aici, stimulii se duc în lobii temporali ai scoartei cerebrale. Centrul cortical al echilibrului supervizeaza echilibrul întregului corp, pozitia capului si a trunchiului. Un obstacol pe aceasta cale de transmitere a informatiei, la oricare nivel, poate cauza vertij.

Echilibrul este controlat si mentinut de centrii corticali, care primesc informatii de la nivelul organului echilibrului, localizat în urechea interna, dar si de la alte organe de simt.
Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice

Accidentul ischemic tranzitor si AVC  sunt caracterizate prin aparitia brusca, simultana, a vertijului si vederii duble, perturbari tactile, slabiciune la nivelul membrelor, pierderea coordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp de cateva zile.
Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei însotit de dureri de cap cu intensitate crescanda. Acesta poate creste în diferite pozitii particulare ale corpului.

In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap (si de obicei o precede). Vertijul apare sub forma de atac, iar între atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de varsta medie, mai ales la femei.
Vertijul poate fi, totodata, unul din simptomele epilepsiei. În unele cazuri, pacientii au ameteli si pierderi de cunostinta si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat.


De retinut!
Daca aveti ameteli, trebuie sa va adresati medicului de familie, care este în masura sa ia decizia de a va orienta catre un control de specialitate, cum ar fi: ORL, neurologie, neurochirurgie sau endocrinologie.
În cazul în care este vorba de ameteli instalate brusc, însotite de tulburari de vedere sau de vorbire, este bine sa va sunati imediat medicul. Exista o serie de masuri pe care le puteti lua si singur pana la sosirea acestuia, cum ar fi sa va intindeti în pat sau sa va luati tensiunea.

Conduita terapeutica

La pacientii suspectati de vertij de origine centrala poate fi necesara internarea în spital. Tratamentul urmareste în principal eliminarea simptomelor. Terapia farmacologica joaca un rol important în eliminarea semnelor si permite pacientului sa-si reia viata normala. Medicamentele disponibile sunt cele de tip vascular, antiepileptic, antiemetic (previn varsaturile si greata) si altele. Medicamentele care afecteaza sistemul vestibular sunt utilizate atat curativ, cat si profilactic.

În formele de vertij în care urechea interna a suferit leziuni, fara ca functia acesteia sa fie deteriorata, foarte utila este fizioterapia în unitati specializate. Fizioterapia functioneaza prin antrenarea creierului pentru a compensa functia urechii interne. De asemenea, chirurgia, poate fi o solutie pentru anumite forme de vertij.

Dr. Ramona Popescu Medic de familie Centrul medical Sf. Ecaterina [email protected]