Vitaminele

Vitaminele

Vitaminele sunt molecule organice indispensabile organismului si care trebuiesc aduse din afara organismului, acesta nefiind capabil sa le produca. Este nevoie de cantitati foarte mici de vitamine.

Se caracterizeaza prin faptul ca participa la reactii metabolice, au un caracter de biocatalizator, nu se consuma ci intra in reactii.

Se impart în doua grupe mari: vitamine hidrosolubile si vitamine liposolubile.

A. Vitamine liposolubile

În aceasta grupa intra vitaminele: A, D, E si K.

Caractere generale:
- sunt solubile în grasimi si insolubile în apa (nu se elimina prin spalarea alimentelor, organismul poate face rezerve);
- sunt prezente în alimente grase;
- digestia si absorbtia lor este strans legata de digestia si absorbtia grasimilor;

- au tendinta de a se stoca in organism, ele nu sunt eliminate in urina. Daca se stocheaza in exces se produc hipervitaminoze (intoxicatii)

- actioneaza ca un hormon (hormonovit) – dirijeaza procese de crestere

- nevoia de vitamine liposolubile se calculeaza la greutatea corpului UI/kg corp

1. Vitamina A (retinol, axeroftal)

este vitamina liposolubila

este relativ rezistenta la prelucrare (fierbere, prajire moderata)

Surse

retinolul se gaseste doar în alimente de origine animala: lapte, smantana, unt, frisca, galbenusul de ou, peste oceanic

caroteni se gasesc în alimente vegetale: legume si fructe cu pulpa galbena, verde (unde este clorofila exista si caroteni – cu cat un produs e mai verde, cu atat contine mai mult caroten); ex.: morcovi, rosii, caise, piersici. Se absoarbe in procent de 5-15% din cantitatea consumata deoarece se gaseste in interiorul celulei vegetale unde enzimele digestive patrund greu. Absorbtia este imbunatatita prin fierbere (pana la 35%). Morcovul are putina vitamina C si de aceea se recomanda sa se fiarba. Insa produsele care contin vitamina C si caroten sunt mai bine mancate crude.

Rolul vitaminei A

Este implicat în mecanismul vederii. Retinalul + opsina formeaza rodopsina. Carenta de vit. A duce la aparitia dificultatilor de vedere la lumina slaba ("orbul gainilor"- este primul semn al carentei). În carenta avansata apare tulburari de vedere cromatica. Mucoasa conjunctivala se îngroasa, se keratinizeaza, se usuca pierderea lichidului umoral – precursor al cecitatii. Canalele glandelor lacrimare se astupa cu detritusuri (senzatia de nisip în ochi).

Epiteliile sunt afectate profund de avitaminoza – nu se mai formeaza mucus, in locul lui apare un proces de keratinizare – hiperkeratoze, celulele epiteliale se aplatizeaza iar hiperkeratoza peripilara formeaza „piele de gaina jumulita”.

Canalul foliculului pilos se obstrueaza iar firul de par se rupe.

Aparatul reproducator – avitaminoza in perioada de crestere determina proces de intarziere a dezvoltarii sexuale, la barbati determina o atrofiere a canalelor spermatice – incapacitate de fertilizare. Femeia gravida nu poate duce sarcina iar in carentele foarte grave, gestantele nasc copii cu malformatii congenitale.

Metabolismul protidic: implicata in procesul de osificare. In carente, oasele sunt malformate, cresterea în lungime a oaselor lungi este incetinita.

Este factor antioncogen (impreuna cu vit E, C, Se)

Carenta de vit A scade rezistenta organismului, capacitatea de aparare la nivelul pielii, mucoaselor

Vit A este un element important in tratarea si profilaxia litiazei renale: mucoase moarte, detritusuri, loc de aglomerare a sarurilor minerale (nisip)

Ratia de vit. A

6.000 UI. La femeia gravida, e nevoie de cu 50% ori mai mult (8-9.000)

In Hipervitaminoza apar tulburari functionale – stare de intoxicatie: tulburari de apetit, diaree, constipatie, cefalee, prurit, dureri articulare. Provoaca tulburari trofice asemanatoare cu hipovitaminoza – friabilitatea foliculului pilos, femeile nasc copii cu malformatii, osteoclazie.

Hipervitaminoza A apare cand se consuma cantitati excesive de vit A, se acumuleaza in organism. Se intampla in consumul de polivitamine, o capsula avand 50.000 UI adica de 10x mai mare decat nevoia zilnica.

2. Vitamina D (vitamina antirahitica)

Tipuri active biologic:

- vit. D₂ (ergocalciferol) - (in ciuperci, mucegaiuri) – produsa prin iradiea cu ultraviolete a ergosterolului
- vit. D₃ (colecalciferol) – provenita prin iradierea 7-dehidrocolesterolului la nivelul pielii. Este utila organismului, mai potrivita decat vit D₂. prin hidrolizari suplimentare in pozitia 1 si 25 rezulta calcitriolul (forma mult mai activa)

Hidroxilarea 25 hidroxicolecalciferolului la nivelul rinichiului e controlata de parathormon.

Nevoia de vit D a copilului este de 400-800 UI/zi. Copilul are nevoi speciale de vitamina D. carenta determina rahitism:

intarzierea inchiderii fontanelelor

modificati trofice ale cutiei toracice – torace in carena, mataniile costale, modificari ale CV: scolioze, lordoze, cifoze

modificarile osoase au preferinta pentru anumite zone (cartilajul de crestere nu este o linie dreapta, clara, ci în forma de dinti de fierastrau prin proliferare, osul îngrosându-se: semnul bratarii). Ca test de screening se realizeaza radiografia pumnului.

oasele membrelor inferioare se curbeaza: picioare de carabinist.

Morbiditate crescuta la copii rahitici

Sunt slabi, cu abdomen de batracian

Adinamie, lipsit de vitalitate si de viociunea caracteristica vârstei prin hipotonie musculara.

La adult, carenta determina:

osteomalacie si osteoporoza (la femei la menopauza)

slaba rezistenta mecanica a osului

Hipervitaminoza se intalneste in profilaxia rahitismului printr-o grija exagerata a mamelor si rezulta o stare de intoxicatie a organismului asemanatoare cu hipervitaminoza A: curbatura, cefalee cvasipermanenta, greu de tratat, dureri articulare crescute, constipatie, somnolenta, adinamie, tulburari de apetit. Ca²⁺ se fixeaza în locuri unde nu trebuie: în structura vaselor inimii, aortei, tesuturi moi, rinichi (produce rapid litiaza renala).

Vitamina E (tocoferol)

- se mai numeste si vitamina antisterilitatii, fertilitatii, natalitatii

- cea mai puternica forma este α-tocoferol, cea mai slaba δ-tocoferol (mai exista β, γ).

- sursa principala – produse cereale (de culoare inchisa)

Carenta de vit E

- la barbati, canalele glandelor seminifere au tendinta de a se obstrua

- femeile sint incapabile sa duca sarcina la capat prin degenerarea membranei uterine

- are loc o marire a pragului sensibilitatii gonadelor – secretie gonadala perfecta dar pentru ca nu e receptionata unde trebuie se deregleaza procesul

- scade capacitatea organismului de a rezista la anumite noxe

- are rol antidistrofic

- este vitamina antioxidanta (prin nucleul fenolic care se oxideaza usor) – preia actiunea radicalilor agresivi, oxidanti

- Anemia hemolitica apare datorita cresterii fragilitatii hematiilor. Durata lor de viata scade cu gradul de carenta în vitamina E (oxigenul afecteaza acizii grasi nesaturati din membrana, vitamina E se oxideaza, crutând membrana). - factor antianemiant

- actiune antioncogena

- protejeaza vitamina A

Vitamina K

Tipuri:

a) Fitokinona (vit K₁) - se gaseste în frunze verzi.
b) Farnokinona (vit K₂) - este sintetizata de bacterii.
c) Metilnaftokinona (vit K₃, menodiona) - se sintetizeaza chimic (se poate injecta subcutanat)

Rol

Catalizeaza sinteza a 4 factori ai coagularii (în ficat)

Ratia de vit K

Nu se cunoaste cantitatea necesara deoarece exista si o sursa endogena (flora microbiana intestinala). Cantitatea probabila este de 2-3 mg/zi.

Carenta de vit. K determina aparitia sangerarilor. Aceasta se poate datora unui aport inadecvat, sterilizarii sau scurtarii intestinului sau în cazul unui ficat bolnav (nu depoziteaza sau nu poate folosi vit K).

Surse

- legume si fructe verzi,
- ficat, grasimile laptelui si ale pestelui,
- galbenusul de ou.

B. Vitamine hidrosolubile

- sunt usor solubile în apa. Prin prepararea alimentelor, trec în zeama. Absorbtia se face fara dificultate. Pentru multe vitamine pH-ul mediului este foarte important; la un pH scazut poate apare un deficit de absorbtie.

- participa la metabolismul energetic - ratia se raporteaza la cheltuiala de energie (‰cal.)

- elimina renal usor, deci nu exista pericol de hipervitaminoza

1. Vitaminele complexului B

a) Vitamina B₁ (tiamina, aneurina)

- Este foarte raspândita în produsele cerealiere, care reprezinta sursa principala (zona corticala si embrionul). Carnea de porc este foarte bogata, iar cea de peste este lipsita de B1 (are o tiaminaza).

- sub forma fosforilata intra in reactii enzimatice ce participa la metabolizarea glucidelor in CO2, H2O si energie. In carenta de vit B1 creste concentratia de acid lactic si piruvic provocand acidoze.

- carenta de vit B1 determina Beri-Beri care poate fi de tip oriental (data de consumul de orez) si de tip occidental care consta într-un dezechilibru tiaminoglucidic (scade B1, cresc glucidele) datorita consumului crescut de pâine alba, consumului unor produse zaharoase rafinate cu continut foarte scazut în vitamina B1 si produse alcoolice distilate (nu bere). Acoolul are nevoie de vit B1 pentru a se oxida si in lipsa ei se acumuleaza a piruvic. Alcoolici fac polinevrita etilica care cedeaza la administrarea de tiamina.

Forme de manifestare:

Boala Beri-Beri de tip uscat: este o suferinta a SN, care nu are un metabolism glucidic corespunzator, si e afectat de acidoza. Manifestari: tulburari de comportament, agitat, depresiv, scade capacitatea de invatare, memorare. Apar parestezii si hiperestezii.

Boala Beri-Beri de tip umed: suferinta cardiaca pentru ca muschiul este foarte solicitat. Apar tulburari de ritm, scaderea tensiunii arteriale cu scaderea tensiunii diastolice si cresterea diferentei, fenomene de IC, tulburari EKG, edeme.

Sindrom digestiv: anorexie de protectie fata de dulciuri, aclorhidrie, hipoclorhidrie, constipatie, intarzierea evacuarii gastrice.

Manifestarile bolii Beri-Beri sunt amestecate (1,2,3).

Este rezultatul dezechilibrului tiamino-glucidic

Necesarul de vit. B₁

0.4-0.6 mg /1000cal/zi

Sarcina, lactatia poate dubla nevoia organismului de tiamina

Nu se cunoaste hipervitaminoza B1 deoarece excesul se elimina renal.

b) Vitamina B2 (riboflavina, hepatoflavina)

- Este rezistenta la temperatura si în mediu acid, dar labila în mediu alcalin si la actiunea UV.

- sursa majora este laptele (la lumina scade cantitatea de vit B2), carne, oua, cereale

Carenta

- este foarte rara.

- apare în zonele rurale, unde alimentatia e bogata în vegetale

- in special la copii sub 10 ani apar tulburari de carenta de B2

- manifestari:

Încetinirea ritmului de crestere si crestere în greutate (intra in structura unor enzime)

Scade viteza de desfasurare a metabolismului protedic

Modificari specifice: cheiloza - inflamatia mucoasei buzelor la nivelul conusurilor bucale, stomatita angulara (zabaluta), dermatita seboreica la nivelul santurilor naso-labiale, aripile nasului, coate, intre sprincene; glosita - limba fisurata, inflamata dând limba geografica suprasensibila pe margini – disfagie; hiperemie conjunctivala, capilarizare in cornee

Scaderea capacitatii imunitare a organismului

Necesarul: 0.6 mg / 1000 cal. Trebuie crescut în gestatie si perioada de lactatie.

Nu apare hipervitaminoza.

c) Vitamina B6 (piridoxina)

- relative hidrosolubila, rezistenta dar deshidratarea duce la inactivarea vit B6.

- surse: laptele, carne, oua, cereale

- intervine in multe sisteme enzimatice

- intra in structura transaminazelor

Carente

- deficit de crestere

- manifestari specifice:

- dermatita – eriteme pe aceseasi zone

- anemie asemanatoare celei feriprive, leucopenie – caracteristice carentei de B6

- tulburari nervoase la copilul mic alimentat artificial (vitamina a fost inactivata în laptele praf).

- tendinta la convulsii

În TBC pulmonar se foloseste HIN , care actioneaza ca antivitamina B6. de aceea se administreaza HIN si vit B6

Cantitatea este de 1.8 mg/1000cal/zi, crescuta in sarcina si lactatie

- participa la apararea organismului

d) Vitamina PP (amida acidului nicotinic)

- factorul pelagropreventiv

- este cea mai rezistenta vitamina la prelucrarea termica

- poate fi sintetizata de organism din triptofan (aminoacid)  în prezenta vit. B₂ si B₆.

- apare la cei cu alimentatie maidica in Romania, Spania, Italia de nord, Bulgaria

Carenta

- depermina aparitia PELAGREI (piele aspra) = boala celor 3D: dementa, dermatita, diaree

Pelagra:

v      Dermatita – hipersensibilitatea pielii la actiunea radiatiilor ultraviolete si in prezenta porfirinelor. Pigmentatia nu e uniforma. Tegumentul devine atrofic, tegument lacuit (se strange), apar multe fisuri, piele astra.

Colierul lui Casal: este o dermatita în jurul gâtului, de la coate in jos (în zonele expuse la soare)

v      Diaree si tulburari digestive:

Glosita - limba este rosie, sticloasa, cu hiperestezie marginala

Gastrita atrofica, cu hiposecretie generalizata.

Colita foarte rebela la tratament

Scade absorbtia alimentelor. Tranzitul intestinal e accelerat, diaree refractara la medicamente care duce la epuizarea organismului.

v      Dementa: apare la formele avansate si cand e asocuat consumul de alcool.

Pelagra este o carenta mixta, pentru ca proteina principala pentru pelagrosi este zeina din porumb, care nu contine 1..2 aminoacizi esentiali (triptofan). Nu poate fi utilizata digestiv si metabolic. Laptele si carnea sunt puternic antipelagrogene. Mamaliga+lapte, oua, carne – nu s-ar intampla nimic. Exista o specie de porumb îmbunatatit genetic, care are o zeina de clasa II.

Vitamina PP poate fi sintetizata în organism din triptofan sau piridoxina, care exista în lapte. Conditii de sinteza: sa aiba triptofan, vitamina B2 si B6

Porumbul contine vitamina PP legata intr-un complex nedigerabil in mamaliga. Faine de porumb se trateaza cu lapte de var pentru desfacerea completa. Pelagra nu e determinata exclusiv de carenta de vitamina PP ci e o distrofie proteica grasa.

Necesar: 5-6 mg/zi (60 mg triptofan – 1 mg vit PP)

2. Vitamina C (acid ascorbic, vitamina antiscorbut)

Exista sub 2 forme:

acid dehidroascorbic (forma oxidanta) oxidare a oxalic + a treonic – lipsiti de act vitaminica

- vitamina hidrosolubila care se pierde extrem de usor la orice spalare, preparare, sensibila la actiunea caldurii, afectata de Cu Fe

- surse: legume si fructe

Fructele (nu toate au vit C): piersici, caise, mere, perpe, corcoduse – continut mediocru (5 mg %) capsunele 70 mg %. Cel mai bogat fruct in vitamina C este macesul. Portocale, grapefruit, lamaia.

Legume: cartofi, morcovi, sfecla – mediu. Varza, mararul, patrunjelul – bogate. Gogosarii, ardeii – 200 mg % - cei mai bogati. Iarna sursa cea mai importanta sunt cartofii, ridichiile de luna, muraturile varza murata si zeama, gogosarii, ardeii

Roluri

sisteme redox – neutralizeaza radicalii oxidanti

sineza colagenului

faciliteaza absorbtia si mentinerea redusa a Fe²⁺; (carenta de vit. C duce la anemie)

Carenta de vitamina C

sindrom hemoragipar

hiperemie gingivala initial gingia se tumefiaza, devine rosie, dureroasa, sangereaza usor; daca carenta continua, gingia se ulcereaza, infecteaza; la vindecare da o cicatrice retractila, denudarea dintelui – edentatie, hipotonie ligamentelor insotita de infectii care arata rolul vit C in procesul antiinfectios

Scorbutul:

Papile interdentare hipertrofiate si sângerânde la apasare

Ligament alveolo-dentar detensionat (edentatie)

Infectii: vitamina C potenteaza apararea leucocitara (leucocitul este foarte bogat în vitamina)

Necesarul de vitamina C este de minim 2 / 1000 cal, pana la 30 mg/1000cal.

Excesul de vitamina C nu creeaza probleme pentru ca este hidrosolubila, totusi ea creste aciditatea digestiva, putând provoca ulcer si se transforma în acid oxalic.