ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Definitie: Alimentatia diversificata este alimentatia copilului dupa vârsta de 4 luni cu alte alimente pe lânga lapte.

Diversificarea alimentatiei se face cu respectarea urmatoarelor reguli:

Introducerea de alimente noi se face numai daca sugarul este perfect sanatos (chiar daca a îndeplinit vârsta diversificarii aceasta se amâna pâna la completa lui însanatosire).

Diversificarea se va face prin administrarea unui singur aliment nou, la un singur prânz, în cantitate mica la început (20-30g) pe care o vom creste treptat în zilele urmatoare în asa fel încât într-o saptamâna sa înlocuim complet un prânz de lapte cu alimentul nou introdus.

Nu se introduc simultan doua sau mai multe alimente noi, intervalul dintre ele trebuie sa fie minimum 7-10 zile.

Alimentul nou introdus se da înaintea celor cu care copilul este obisnuit (la începutul prânzului, când copilul este flamând)

Administrarea alimentelor se va face cu lingurita.

La primele semne de intoleranta (varsaturi, diaree) se suprima alimentul nou introdus, se trateaza copilul, apoi se reia administrarea lui cu mai multa prudenta (în cantitati mult mai mici).

Primul aliment nou cu care se începe diversificarea va fi supa de legume deoarece acestea aduc în alimentatie saruri minerale de care acesti copii au mare nevoie.

Din momentul începerii diversificarii laptele de vaca nu se mai administreaza în dilutii ci numai integral.

Toate prânzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica mai mare decât prânzurile de lapte care se scot din alimentatie.

Diversificarea urmareste înlocuirea treptata a prânzurilor de lapte si obisnuirea sugarului cu o alimentatie asemanatoare alimentatiei adultului.

Compozitia si valoarea calorica a alimentelor

Legumele

Legumele aduc în alimentatia sugarului elemente de mare valoare:

minerale ca substante plastice pentru crestere printre care si fier (rezervele de fier din ficat fiind acum epuizate);

proteine vegetale, proteine ce contin nucleul tetrapirolic necesar pentru edificarea hemoglobinei;

vitamine din grupul B, de care copilul are mare nevoie, regimul sau fiind acum bogat în glucide;

substante de lest ca celuloza necesare unei bune motilitati a intestinului si pentru formarea bolului fecal;

pectine ca substante adsorbante, antitoxice.

Legumele contin de asemenea acizi organici (citric, tartric, malic) care nu dau acidoza deoarece sunt legati de baze si prin ardere elibereaza aceste baze devenind substante alcalinizante.

Legumele contin:

proteine între 1-3 g%;

lipide foarte putine, sub 1 g%;

glucide între 5-20 g% - frunzele si legumele verzi 5g%;

- tuberculii 20 g%,

- radacinoasele 10 g%.

minerale: - Ca 40-80 mg%;

- P 30-40 mg%,

- K 27 mg%;

- Fe 1-3 mg%(mai bogate în fier sunt: salata verde, spanacul, fasolea verde, patrunjelul)

Vitamina C (în medie) 10 mg% - rosiile contin 50 mg de vit. C la %.

Supa de legume simpla are 20 kcal% ml; daca se adauga 5% gris si 5% unt sau ulei de porumb are 85 kcal% ml.

Fainoasele contin:

proteine 10g%;

lipide 1g%;

glucide 75g%;

calciu 20-40mg%;

fosfor 300mg%;

Mg 150mg%;

Fier 1-3 mg%.

Fainoasele sunt foarte sarace în calciu (20-40mg%). Raportul Ca/P este de 1/10 total dezechilibrat si nefiziologic. Pentru o buna absorbtie a Ca, acest raport nu trebuie sa fie mai mic de ˝ si mai mare de 2. Pe lânga acest dezechilibru al raportului Ca/P, fainoasele prin continutul lor bogat în acid fitic fixeaza calciul formând fitati de calciu insolubili care se elimina prin scaun. Fierul care se gaseste în cantitate de 1-3mg% poate fi si el fixat de acidul fitic si eliminat în scaun. De aceea o alimentatie cu fainoase în exces predispune copilul rahitism si anemie.

Amidonul continut în fainoase este format din amiloza si amilopectina. Amiloza este formata din lanturi liniare de glucoza iar amilopectina din lanturi ramificate de glucoza. Cu cât un fainos contine mai multa amiloza, cu atât este mai usor de digerat de catre copil. Dintre toate fainoasele, singurul în care predomina amiloza este orezul, motiv pentru care acesta se administreaza sugarului înca din primele luni de viata.

Fructele, prin continutul lor bogat în zaharuri, usor asimilabile, acizi organici, saruri minerale si vitamine, contribuie la buna desfasurare a proceselor metabolice, la mentinerea si ameliorarea calitatilor sângelui, la dezvoltarea si consolidarea sistemului osos, la prevenirea unor stari carentiale a copiilor. Cantitatea de fructe necesara zilnic variaza între 100-300g la copii, fata de 300-500g la adult.

Prin continutul lor bogat în celuloza influenteaza motilitatea intestinala. Citricele sunt foarte bogate în vitamina C (50mg%). Merele sunt sarace în vitamina C - între 2-8mg%.

Fructele contin:

proteine - 1g%;

lipide - foarte putine - < 1g%;

glucide - 12g%;

minerale - Ca - 10-60mg%;

P - 10-20mg%;

Fe - 1mg%;

K - 120mg%;

Compozitia unor produse folosite în alimentatia sugarului:

Ficatul este alimentul cel mai bogat în fier.

Desi albusul din ou este o importanta sursa de proteine, acesta nu se administreaza pâna la vârsta de 1 an, deoarece contine proteine alergizante.  

Modul de administrare al alimentelor consistente:

Legumele - se administreaza sub forma de supa de legume, la ora 13, dupa vârsta de 4 luni.

Fructele - cele mai folosite sunt merele, care se curata de coaja, se dau pe razatoare si se folosesc sub forma de piure de mar amestecat cu biscuit.

Brânza de vaci - se administreaza zilnic dupa luna a-V-a de viata. Se paseaza prin sita pentru a o sfarâma cât mai fin si se amesteca în supa de legume câte 20-30g la un prânz.

Oul - se fierbe 5-10 minute. Albusul se arunca. Galbenusul se împarte în 4 si se începe cu un sfert de galbenus care se paseaza prin sita si se pune în supa de legume. Se face o pauza de 2 zile, apoi se da copilului ˝ de galbenus, iar 2 zile pauza, apoi se administreaza ľ de galbenus, iar pauza 2 zile, apoi un galbenus întreg. Galbenusul nu se da sugarului zilnic ci numai de 2-3 ori /saptamâna dupa vârsta de 4-5 luni.

Ficatul de pasare sau de vita fiert 2-3 ore, se da prin masina de tocat sau mixer, se paseaza prin sita si se adauga 20-30g în supa de zarzavat în zilele când nu primeste galbenus. Ficatul se administreaza din luna a-VII-a de viata.

Carnea de pasare sau de vita, fiarta 2-3 ore, tocata foarte bine cu mixer sau masina de tocat, trecuta prin sita se pune în supa de zarzavat 20-30g alternativ cu ficatul si oul, din luna a-VIII-a de viata.

ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI

În perioada 1-3 ani se impun modificari în alimentatia copilului în ceea ce priveste varietatea meniului, îmbogatirea lui si modul de prezentare a acestuia.

La aceasta vârsta se perfectioneaza si se completeaza dentitia, se dezvolta simtul gustativ. Copilul învata sa mestece mai bine, începe sa bea singur din cana, cauta sa mânuiasca lingurita (la 1 an si 3 luni duce singur la gura lingurita cu alimente consistente, la 1 an si 7 luni duce singur la gura lingurita cu supa). Pentru a înlesni aceasta tendinta la autoservire este necesar un meniu variat, cu feluri de mâncare prezentate atragator si o ambianta linistita, în care vocea calma si zâmbetul adultului sa faca din necesitatea alimentatiei o placere pentru copil.

Nevoia de lichide la aceasta vârsta este de 125 ml/kg/zi.

Nevoia de:

proteine - 2,5-3g/kg/zi;

lipide - 4-5g/kg/zi;

glucide - 10-12g/kg/zi.

Necesarul de calorii la aceasta vârsta este de 80-100 Kcal/kg/zi.

Din acestea 40-50% vor fi reprezentate de glucidele din pâine, cartofi, zahar, fructe.

Lipidele reprezinta 33-40% din ratia calorica zilnica iar proteinele 10-15%.

Echilibrul alimentar între P:L:G este de 1:1,2:3,5.

Laptele de vaca nu va depasi 500 ml/zi.

Se va evita supraalimentatia cu glucide care predispune la carii dentare.

Repartitia pe mese va fi urmatoarea:

masa de prânz sa reprezinte 40-50% din totalul ratiei/zi;

masa de seara 20-30%;

masa de dimineata 15-20%;

cele doua gustari (ora 10 si17) 10-15%.

Deci copilul va primi 3 mese principale si doua gustari:

q       masa de prânz - cea mai importanta, va fi compusa din trei feluri:

felul I - supa sau ciorba de zarzavat sau carne, cu legume pasate, acrita cu bors sau lamâie în cantitate de 150 ml;

felul II carne tocata (sub forma de perisoare, pârjoale cu sos de rosii sau smântâna, sarmale în foi de vita, rulada de carne, sufleuri) cu garnitura de legume (soteuri de morcov, conopida, piure de cartofi). Se va da carne pasare, vaca, vitel sau dupa 2 ani, carne de porc slaba. Se contraindica carnea de berbec sau miel care se digera mult mai greu. La o masa se poate da în medie 50g carne.

felul III - desertul va fi constituit din compot pasat, limonada, oranjada, prajitura facuta în casa.

La sfârsitul mesei se va oferi 100-150 ml apa.

q         masa de seara va fi compusa dintr-un prim fel (budinca sau salate de legume, omleta, papanasi, mamaliga cu brânza de vaci si smântâna, budinca de fainoase) si un al doilea fel care va contine 250 ml lapte sau iaurt cu pâine sau biscuiti.

q         masa de dimineata va cuprinde 250 ml lapte de vaca cu pâine cu unt, gem, miere de albine.

q         cele doua gustari - de la ora 10 si 17 vor fi constituite în general din fructe si compoturi.

Dupa vârsta de 1 an alimentatia are un important rol educativ. Copilul va fi asezat la masa cu fata de masa, babeta la gât si tacâm propriu si va fi învatat sa tina singur în mâna lingurita cu care sa se serveasca.

Alimentele interzise la aceasta vârsta sunt: carnea de vânat sau conservata, mazarea, fasolea boabe, varza, condimentele, alcoolul, cafeaua.

ALIMENTAŢIA COPILULUI ÎNTRE 4-6 ANI

Nevoi calorice 80 Kcal/kg/zi chiar 100.

Necesarul de lichide 70-80 ml/kg/zi.

Necesarul de:

proteine - 2,5 g/kg/zi;

lipide 3 g/kg/zi;

glucide 10 g/kg/zi.

Copilul va primi 3 mese principale si 2 gustari. Compozitia meselor va fi foarte variata si asemanatoare cu cea a adultului.

Laptele va fi administrat în cantitate de cel mult 500 ml/zi, repartizat dimineata si seara sub diverse forme: cu orez, cu fidea, budinci sau simplu cu pâine.

Carnea nu se mai administreaza tocata.

Pâinea 150-200 g/zi - intermediara.

ALIMENTAŢIA COPILULUI ÎNTRE 7-15 ANI

Nevoile calorice sunt de 50-65 g/kg/zi cu atât mai putine cu cât copilul înainteaza în vârsta.

Necesarul de:

proteine - 2 g/kg/zi;

lipide - 1-2 g/kg/zi;

glucide - 8-10 g/kg/zi.

Laptele 300-400 ml/zi, pâine intermediara, fructe, legume - zilnic; carne si oua de 3-4 ori pe saptamâna.

Nevoile de lichide sunt acoperite de apa de baut si de apa de constitutie a alimentelor.

Se recomanda ca în alimentatie sa predomine alimentele cu caracter bazic deoarece în alimentatia predominant acida proteinele se utilizeaza defectuos.

Alimentele se împart în:

alimente în care predomina radicali acizi (carne, oua, cereale, seminte coapte);

alimente în care predomina radicali bazici (legumele si fructele).

Mai multe elemente bazice favorizeaza desfasurarea în bune conditii a proceselor de metabolism.