TEMA:ALIMENTAŢIA
În conditile de sanatate exista un echilibru între nevoile organismului de alimente, lichide si aportul acestora, echilibru reglat pe cai nervoase, umorale si întretinut constient de catre om prin alimentatie rationala .
Alimentele consumate îndeplinesc în organism urmatoarele roluri:
- asigura producerea continuua de energie necesara organismului;
- reprezinta sursa de material plastic pentru formarea 15115b18p celulelor noi, refac tesuturile distruse în urma traumatismelor sau bolilor si înoiesc tesuturile cu celule tinere;
- asigura rezistenta organismului fata de infectii, reducând frecventa si gravitatea bolilor;
- influenteaza capacitatea de efort si de munca a omului ;
- creste capacitatea de adaptare a organismului la temperaturi ridicate sau scazute ca si la conditile marilor altitudini;
- influenteza activitatea fiziologica a sistemului nervos, endocrin etc.
Pentru a-si indeplini aceste roluri, alimentele trebuie sa contina toti factorii nutritivi de care organismul are nevoie; proteinele reprezinta factorii nutritivi cu rol plastic; glucidele si lipidele sunt factori nutritivi cu rol energetic; apa este componenta indispensabila vietii care intra în alcatuirea tuturor organelor; sarurile minerale au rol în desfasurarea functiilor vitale, iar vitaminele au rol de bicatalizator.
Nici o alimentatie nu contine toti factorii nutritivi în proportii corespunzatoare. Ratia alimentara trebuie sa cuprinda si sa asigure toti factorii nutritivi în concordanta cu vârsta, starea de sanatate, anotimpul, conditiile de viata, munca, sexul persoanei.
Organismul copilului si adolescentului se caracterizeaza printr-o crestere rapida, având o rezistenta mai scazuta fata de diferiti agenti patogeni. În copilarie si adolescenta necesitatile plastice si energetice sunt mai mari decât în perioada vârstei adulte. Daca adultului îi trebuie 1 gram de proteine pe zi pentru fiecare kilogram din greutatea corpului, adolescentilor cu vârste cuprinse intre 12-18 ani le sunt necesare câte 2 grame proteine pentru fiecare kilogram greutate.
În raport cu vârsta si cu efortul depus, normele de consum energetic sunt diferite.La copii si adolescenti.
-2200 kcalorii/zi între 7-9 ani
-2500kcalorii/zi între 10 12 ani
-2900kcalorii/zi la baietii cu vârste între13-15 ani
-3100kcalorii/zi la baietii cu vârste între 16-19 ani
-2500kcalorii/zi la fete între 13-19 ani
La adulti, normele de consum energetic sunt diferite:
-3300kcal/zi în efort mediu-între20-25ani
-3500kcal/zi în efort mare-între 20-25 ani
-4500kcal/zi în efort foarte mare-între 20-25 ani
-2500 kcal/zi în efort mic-între 26-60 ani
-3000 kcal/zi în efort mediu-între 26-60 ani
-3500 kcal/zi în efort mare-între 26-60 ani
-4300 kcal/zi în efort foarte mare-între 26-60 ani
Peste 65 ani nevoile energetice sunt de 2100 kcal.
ALIMENTAŢIA COPILULUI sCOLAR(între 7-12 ani
Este deosebit de important si asigura copiilor de vârsta scolara o alimentatie suficienta caloric si echilibrata în factori nutririvi, iar alimentele sa fie pregatite cât mai variat si mai apetisant, condimentate moderat, evitându-se alimentele prea sarate sau prea iuti. Se vor evita rentasurile, alimentele prajite în grasime încinsa, se vor respecta orele de masa, regulile de igiena si comportare în timpul mesei: spalatul pe mâini obligatoriu înainte de masa, spalatul pe dinti dupa fiecare masa, mestecarea alimentelor un timp suficient pentru a usura munca celorlalte segmente ale tubului digestiv.
Se va acorda o deosebita atentie micului dejun si gustarii de dimineata. Refuzul copilului de a mânca dimineata, motivat în diverse feluri, sta la originea unor tulburari nervoase ce se pot manifesta în timpul programului la scoala sub forma durerilor de cap, ametelii, emotivitatii excesive: acestea sunt consecinta hipoglicemiei determinate de nerespectarea micului dejun.
Nevoile copilului scolar cu vârste cuprinse între 7-12 ani sunt de 60-70 cal/kgc /zi adica 2200 kcal pe zi .Din aportul caloric total , 13% se vor da sub forma de proteine, 32% lipide si 55% glucide. Proteinele cu valoare biologica mare vor reprezenta 58-60% si din acestea enumeram: carne si derivatele ei cca 100-130 g/zi laptele cca 500 ml/zi sau unul /zi.
Ratia de grasimi animale unt, smâmtâna , frisca va fi de 25-30g /zi, iar cea de grasimi vegetale de 25-30g/zi .
Necesarul de glucide va fi acoperit din pâine ce se va da în cantitate de 200-250g/zi fainoase, 45-50g/zi legumele care se vor da sub forma de cartofi 180-200g/zi radacinoase, 200g/zi legume verzi 300g/zi, leguminoase 10g/zi, fructe 300g/zi, se vor asigura mese/zi cu urmatoarea repartitie a caloriilor: dimineata 20%, la prânz 35-40%, seara 20% iar la gustari câte 10-15%. Necesitatile energetice, legate de activitatea de joc si de miscare a copilului, le satisfacem printr-un plus de substante zaharoase :miere de albina, fructe, fainoase etc.
ALIMENTAŢIA ADOLESCENŢILOR
Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la starea de adult. Ea cuprinde intervalul dintre 13 si 19 ani (din care 13-15 ani coincide cu perioada de pubertate), si alta cuprinsa între 16-19 ani perioada postpubertara. Adolescentul trece prin profunde transformari: se dezvolta fizic, neuroendocrin si intelectual cu repeziciune, toate functiile vitale se intensifica. În organism are loc o adevarata furtuna metabolica si endocrina.Nevoile energetice sunt de 2900 kcal/zi la fete si 3300 kcal/zi la baietii între 16-19 ani. Raportul la kgc/corp greutate ideala reprezinta cca. 55-60 cal/kgc/zi la baieti si 55 cal/kgc/zi la fete.Ţinând seama ca la vârsta adolescentei au loc: procese de crestere, dezvoltare organica si psihica, tinerii trebuie sa consume alimente mult mai bogate în substante plastice si energetice decît adultii.
Proteinele vor acoperi 13% din valoarea calorica a ratiei alimantare. Din cantitatea totala de proteine, cel putin 56-60% vor avea valoare biologica mare, vor fi de origine animala.
Grasimile vor acoperi cca 31-32% din valoarea calorica globala. Din cantitatea totala, cca. 60% vor fi de origine animala.
Glucidele vor acoperi cca 55-66% din valoarea calorica a ratiei zilnice. Acestea se vor da sub forma produselor cerealiere, a legumelor si a fructelor si mai putin a dulciurilor concentrate.
La multi dintre adolescenti se remarca practici daunatoare în privinta modului de alimentatie: tendinta de a mânca rapid alimente picante, sandvisuri, conserve, fripturi, peste, evitând legumele, fructele, pâinea, fainoasele. Unii hotarasc, sa faca cure de slabire care provoaca dezechilibre nutritionale, tulburari digestive.
Consumul excesiv de cafea si bauturi alcoolice este un obicei frecvent la aceasta vârsta. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât la aceasta vârsta adolescentul sufera profunde transformari psihice, care îl pun în dezacord de multe ori cu anturajul. Alimentatia are în aceasta perioada un triplu scop; sa furnizeze ratia de întretinere, sa furnizeze ratia necesara efortului fizic si intelectual si sa furnizeze ratia necesara cresterii si dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata, foarte variata, diferita de cea a adultilor. Proteinele vor proveni în mare parte din carne, peste si derivate în cantitate de cca. 180-200g/zi, lapte cca.400ml/zi brânzeturi cca.30-40g/zi, oua cca.30-40g/zi. Restul cantitatii de proteine se va acoperi din alimentele de origine vegetala. Necesarul de lipide va fi acoperit pe seama grasimilor de constitutie si în completare, din grasimile alimentare, unt sau alte grasimi animale 25-30g, si ulei 35-45g.
Glucidele vor fi furnizate prin consumul de pâine 380-350g, fainoase 45-50g, legume si fructe, si anume: cartorfi 200-250g,radacinoase (telina, morcovi) 200-250g, legume verzi 250-400g si leguminoase uscate 12-15 g/zi. Fructele se vor da în cantitate de 300-350g/zi.
Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric si din punct de vedere al factorilor nutritivi cât mai variata, bogata în carne, legume, fructe, lactate si în acelasi timp corcondanta cu nevoile ce decurg din felul activitatii depuse. Nu se va face exces de fainoase, grasimi gatite, mezeluri sau conserve. Se interzice cafeaua, tutunul, alcoolul,condimentele iuti. În perioadele cu activitate intelectuala intensa (teze, examenele etc.) se va avea în vedere nu numai aportul de proteine cu valoare biologica ridicata; si aportul unor elemente minerale ca fosfor, iod cu rol important în functiile sistemului nervos.
Repartitia caloriilor se va face în 4 sau 5 mese/zi, servite la ore fixe. Micul dejun trebuie sa fie destul de consistent având în vedere ca în cursul diminetii solicitarea fizica si psihica sunt maxime.
Masa de seara se va servi cu cel putin doua ore înainte de culcare si se vor evita mesele copioase, alimentele excitante sau cele care solicita prea mult tubul digestiv.
Adolescentul va trebui sa-si pastreze deprinderile de comportare igienica la masa dobândite în copilarie: spalatul pe mâini înainte de masa, mestecatul atent, spalatul pe dinti dupa fiecare masa, evitarea consumului de apa sau alte bauturi în timpul mesei.
Obiceiurile alimentare gresite capatate la aceasta vârsta pot sta la originea unor boli ca: obezitatea, ateroscleroza, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal, formarea de calculi biliari.
Se recomanda un consum alimentar variat, echilibrat din care sa nu lipseasca principalii constituienti nutritivi, aproximativ 40 la numar. Sa nu uitam ca fiecare din noi suntem rensonsabili de propria sanatate, pe care o vom avea dupa cum stim sa o îngrijim.
Este necesar sa se evite condimentele, acoolul, hanburgerii, fast food-urile, snack-urile bogate în calorii, consumul de produse excesiv de rafinate deoarece se îndeparteaza din alimentul natural, o parte din constituienti (de exemplu, în faina alba cantitatile de vitamina B1 si E scad de 10 ori).
Alimentele rafinate au modificat substantial comportamentul alimentar al copiilor si adolescentilor.
Alimentatia rationala nu este echivalenta cu supralimentatie sau cu alimentatie la discretie. Trebuie sa fie un echilibru perfect si continuu între continutul alimentelor în calorii, factorii nutritivi, nevoile alimentare în raport cu starea fiziologica si conditiile de mediu în care omul traieste si munceste.
În unele tari din U.E., peste 30% din copiii între 7-11 ani sunt obezi si pâna la 20% din adolescentii cu vârsta între 14-17 ani sunt supraponderali sau obezi. Un sfert din copii si adolescentii obezi vor fi vulnerabili la boli ca diabetul, afectiuni cardiace si alte boli cronice.
|
