Alimentatia pentru o inima sanatoasa
Poti reduce riscul de a dezvolta boli
cardiace mancand sanatos. Pentru o inima sanatoasa trebuie sa consumi:
- mai putine grasimi;
- mai putin sodium;
- mai putine calorii;
- mai multe fibre.
Consumarea anumitor grasimi poate duce la aparitia de
boli cardiace. Aceste grasimi nocive sunt, in general cele de origine animala,
si sunt cele care se gasesc in carne, lapte, branza si unt. Grasimile saturate
se gasesc si in uleiul de palm sau cel de cocos.
Reducerea cantitatii de sare din alimentatie ajuta in scaderea tensiunii
arteriale. O dieta saraca in sodiu este cea mai buna modalitate de prevenire a
afectiunilor cardiace. Sodiul este un eleme 16316w2210q nt necesar in alimentatie, numai ca
majoritatea oamenilor abuzeaza. Majoritatea sodiului pe
care il ingeram provine de la sarea din alimente, asa ca nu este indicat sa se
mai adauge sare splimentar in timpul servirii mesei.
O alimentatie bogata in calorii duce la depunerea acestor calorii. Fiind
supraponderal esti mult mai predispus la boli cardiace decat o persoana care
are o greutate normala. Deci, este indicata o dieta echilibrata pentru
mentinerea unei greutati corporale normale constante.
O dieta bogata in fibre (provenite din fructe, legume si cereale) ajuta simtitor
la scaderea sanselor de a dezvolta afectiuni cardiace. O dieta pe baza de fibre
este compusa dintr-un complex de carbohidrati si substante care fac ca celulele
plantelor sa intareasca strucura. Carbohidratii complecsi din plante sunt
bogati in amidon si fibre. Carbohidratii simplii, precum cei care se gasesc in
zahar, nu contin nici un fel de fibre. Fibrele sunt foarte importante in
mentinerea sanatatii sistemului digestiv (prevenind cancerul de colon si
diminuand simptome neplacute din anumite boli precum hemoroizii), scad nivelul
colesterolului din sange, si ajuta foarte mult la mentinerea unei greutati
corporale normale (dand o senzatie de satietate).
Cateva sfaturi referitoare la o alimentatie pentru o inima sanatoasa:
- este importanta o alimentatie saraca in grasimi saturate (cum sunt cele de
origine animala), pentru ca acestea duc la formarea de colesterol;
- incercati sa pastrati o dieta saraca in sodiu (adica folosirea cu prudenta a
sarii);
- mentinerea unei greutati corporale normale (sau incercarea atingerii unei
greutati normale in cazul persoanelor supraponderale);
- cel mai important aspect al alimentatiei potrivite pentru mentinerea
sanatatii inimii este consumul de fructe proaspete si legume dar nu trebuie
uitate nici cerealele (toate acestea fiind surse importante de fibre);
- alegeti laptele cu 1% grasime, sau laptele degresat in locul celui integral;
- eliminati alimentele prajite, inlocuindu-le cu cele fierte, inabusite sau
cele preparate la cuptor (care sunt si foarte gustoase de altfel);
- folositi la gatit uleiuri care contin grasimi nesaturate (iar cele saturate
in cantitati foarte mici) precum cel de masline (care este un adevarat elixir
al mentinerii sanatatii), uleiul de porumb, soia, sau floarea soarelui;
- in retele care cer un ou intreg, folositi in schimb doua albusuri de ou si
astfel veti obtine o mancare mai saraca in calorii;
- inlocuiti smantana sau maioneza cu iaurtul degresat sau cu smantana partial
degresata;
- inlocuiti branza grasa si sarata cu cea fara grasimi si eventual desarata
(cum ar fi casul);
- folositi mirodeniile pentru condimentarea legumelor in loc de sare si unt;
- inlocuiti painea alba cu cea integrala;
- uitati de gustarile satioase constand in sandwich-uri si inlocuiti-le cu
fructe sau legume proaspete.
Este foarte important sa cititi atent etichetele alimentelor cumparate.
Informatia care intereseaza este cea referitoare la "factorii
nutritivi": continutul total de grasimi, grasimile saturate/nesaturate,
colesterolul si cantitatea de sodiu. Valoarea acestor factori trebuie sa fie
sub nivelul de 5% pentru ca alimentul sa fie indicat intr-o dieta sanatoasa.
Toxiinfectiile
alimentare sunt boli acute, care de obicei apar sporadic sau la un
grup limitat de persoane care au consumat un aliment contaminat.
Se pot inregistra si mici izbucniri epidemice, in cazul unor evenimente
deosebite (nunta, parastas, botez etc.). In aceste situatii, episodul epidemic
este brutal, exploziv si se sfarseste aproximativ in acelasi mod.
Germeni si toxine
Toxiinfectiile sunt provocate de alimente contaminate cu germeni care s-au
multiplicat in cantitate mare, fie de alimente cu toxine produse de acesti
germeni. Aceste toxine determina boala. Germenii pot fi in principal din grupa salmonelelor
si stafilococilor.
"In lunile de vara, orice aliment poate deveni o sursa de infectie (carne
si produse din carne, lapte si produse din lapte, oua). Chiar legumele si
fructele, daca le mancam fara a le spala bine. Aceste alimente se pot contamina
fie daca sunt incorect preparate, nu sunt suficient spalate, fie sunt manevrate
de persoane purtatoare de diversi germeni", ne avertizeaza doctorul Geta
Cozma, medic primar de boli infectioase in cadrul Spitalului de Boli
Infectioase si Tropicale "Victor Babes".
"Manifestarile toxiinfectiilor alimentare sunt digestive: varsaturi,
greata, dureri abdominale, multe scaune diareice si apoase. Frecvent, aceste
manifestari sunt insotite de febra mare, stare generala alterata. Pacientul cu
toxiinfectie alimentara prezinta un risc foarte mare de deshidratare, din cauza
scaunelor specifice si varsaturilor. Persoanele cu afectiuni cronice prealabile
- bolnavii de inima, cu suferinte renale, cirotice, diabetice - la extreme de
varsta (batrani si copii foarte mici) vor suporta mai greu aceasta avalansa de
simptome. Motiv pentru care
aceste persoane pot avea o evolutie mai severa a bolii", spune doctorul
Geta Cozma
Toxiinfectiile alimentare si prevenirea lor
Toxiinfectiile
alimentare (TIA), îmbolnaviri provocate de microorganisme patogene
(componenta infectioasa) si/sau de toxinele produse de anumite
microorganisme patogene (componenta toxica), sunt mai frecvente în
sezonul cald, datorita conditiilor favorizante prin ingestia de
alimente usor alterabile ,
consum de apa nepotabila ca atare sau accidental-cu ocazia
scaldarilor, prin mâini nespalate, vectori si altele.
Alimentele implicate
cel mai frecvent în transmiterea toxiinfectiilor alimentare sunt
preparatele de oua si carne, lactatele, cremele, maionezele,
salatele etc. Alimentele care pot determina
producerea toxiinfectiilor alimentare nu prezinta, în majoritatea
situatiilor, semne de alterare: nu au modificari ale aspectului
(culoare, consistenta), ale mirosului si gustului, nu au semne
de fermentatie, etc.Semnele de boala apar la un interval de 2-3 ore
pâna la 2-3 zile, în functie de microbul care a determinat
producerea toxiinfectiei alimentare. Ele pot arata prezenta infectiei:
febra, stare generala alterata, aparitia scaunelor
diareice, dureri abdominale, sau pot fi semne de intoxicatie, uneori
fara febra si chiar fara scaune diareice, dar
cu stare generala alterata, cefalee (dureri de cap),
varsaturi. |
|