ALIMENTAŢIA VEGETARIANĂ
Ce este dieta vegetariana?
De mai bine de 130 de ani adventistii de ziua a saptea practica un mod de alimentatie vegetarian motivati de credinta lor în natura holistica a fiintei umane. Tot cea ce omul manânca sau bea trebuie sa fie spre slava lui Dumnezeu.
Dieta lacto-ovo-vegetariena pe care ei o recomanda, si care include folosirea generoasa a cerealelor integrale si a pâinii negre, fructelor si legumelor proaspete, folosirea moderata a leguminoaselor, nucilor, produselor lactate degresate, satisface acest principiu. Produsele lactate trebuie sa fie degresate (lapte degresat, iaurt, brânza de vaci, brânza mozzarella). Ouale se folosesc rar. Pe lânga promovarea evitarii oricarui tip de carne (si în mod deosebi 15415m127p t a carnii de porc, vita, miel, fructe de mare care sunt bogate în grasimi saturate si colesterol), sunt excluse si cafeaua, ceaiul, alcoolul si tutunul.
Ce studii s-au efectuat?
Din 1954 s-au publicat peste 250 articole în jurnale stiintifice cu privire la stilul de viata si sanatatea adventistilor. În anii 1960, Universitatea Loma Linda din California, în cooperare cu Institutul National de Oncologie din SUA, au început studierea sanatatii adventistilor. Mai târziu, în anii 1970 si 1980, datele din studiile asupra stilului de viata al adventistilor au fost colectate si analizate în cadrul unui contract cu Institutele Nationale de Sanatate din SUA. În general,
adventistii au un risc cu 50% mai redus de boli cardiace, de anumite tipuri de cancer si diabet
barbatii vegetarieni cu vârsta sub 40 ani se pot astepta sa traiasca cu opt ani mai mult si femeile cu 7 ani mai mult decât populatia generala.
barbatii vegetarieni adventisti traiesc cu peste trei ani mai mult decât barbatii adventisti care consuma carne.
Cercetatorii cred ca acest avantaj în ce priveste durata si calitatea vietii se datoreaza, în general, unui stil de viata mai sanatos, în special consumului mai crescut de fructe, legume, verdeturi si cereale integrale, precum si evitarii tutunului, alcoolului, ceaiului negru, cafelei si carnii.
Ce demonstreaza ultimele studii?
Vegetarienii au un risc mai redus de a se îmbolnavi de anumite boli datorita consumului mai crescut de cereale integrale, leguminoase uscate, fructe proaspete si verdeturi. Vegetarienii sunt expusi la mai putini compusi cancerigeni si mutageni pentru ca nu consuma carne. Date recente demonstreaza ca cu cât cineva se apropie mai mult de dieta lacto-ovo-vegetariena, cu atât riscurile aparitiei bolilor majore se reduc.
Fructele, legumele, cerealele, leguminoasele si nucile sunt de obicei mai ieftine decât carnea. Alimentele vegetale folosesc mai putine resurse ale mediului ambiant.
De obicei vegetarienii se bucura de o mai mare varietate de alimente, de feluri de mâncare cu culoare etnica, precum si de meniuri exotice.
Exista o corelatie semnificativa între consumarea frecventa, pe termen lung, de alimente de origine animala, bogate în grasimi si colesterol si incidenta bolilor cardiace fatale, a anumitor tipuri de cancer, accidente vasculare cerebrale si diabet.
Dietele care contin o varietate de cereale si legume, fructe, leguminoase si nuci sunt bogate în fibre alimentare care protejeaza fata de diabet, boli de inima, hipertensiune, multe forme de cancer si alte boli cronice. Cercetarea acestor efecte protectoare continua si este foarte interesanta.
Ce recomandari ar trebui sa respect?
În 1989, Academia Nationala de stiinte din SUA a recomandat ca omul obisnuit sa consume zilnic cinci sau mai multe portii de fructe si legume, si sase sau mai multe portii zilnic dintr-o combinatie de cereale integrale si leguminoase. În 1991 Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda consumarea zilnica a cel putin 400 g de fructe, legume si verdeturi, precum si 30 g de leguminoase, nuci si seminte. În 1992 Departamentul Agricol din SUA a publicat Piramida alimentatiei, în care baza alimentatiei era formata din produse vegetale. Piramida sugereaza un aport zilnic de 11-20 portii de pâine neagra, cereale integrale, paste fainoase, orez, fructe, legume si verdeturi.
În 1993 Consiliul de nutritie a Conferintei generale a adventistilor de ziua a saptea a adaptat piramida Departamentului Agricol al SUA din perspectiva dietei vegetariene. În 1995, Departamentul Agricol, Departamentul de Sanatate si Serviciile Umane din SUA au afirmat pentru prima data ca "dietele vegetariene sunt în acord cu recomandarile dietetice pentru americani si pot satisface necesarul de substante nutritive." Lacto-ovo-vegetarienii trebuie sa acorde o atentie speciala aportului de proteine, fier si zinc.
Exista remarci speciale pentru cei care doresc sa adopte o dieta total vegetariana?
În 1995, în Recomandarile dietetice pentru americani se specifica faptul ca cei care consuma numai alimente de origine animala trebuie sa-si suplimenteze dieta cu vitamina B12, vitamina D, calciu, fier si zinc. Aportul adecvat al acestor substante nutritive este cu atât mai important în cazul copiilor în crestere si al femeilor însarcinate si care alapteaza.
Ce recomanda Consiliul de nutritie?
Sprijinim recomandarile Academiei Nationale de stiinte, Organizatiei Mondiale a Sanatatii si Recomandarile dietetice pentru americani. Dupa fumat si consumul de alcool alimentele bogate în grasimi saturate si colesterol (cum este carnea) reprezinta cei mai mari factori de risc care scad speranta de viata prin ateroscleroza, cancer si moarte prematura.
Recomandam eliminarea din dieta a oricarui tip de carne, precum si folosirea a maximum trei galbenusuri de ou pe saptamâna. Alimentele de origine animala nu mai sunt privite ca articole principale ale dietei sanatoase. Studiile de sanatate asupra adventistilor au aratat cu claritate avantajul celor care adopta o dieta fara carne, bazata pe vegetale, asupra celor care au o dieta bazata pe alimente de origine animala. Recomandam folosirea cu generozitate a cerealelor integrale, legumelor, verdeturilor si fructelor; folosirea moderata a produselor lactate degresate (sau a alternativelor echivalente din punct de vedere nutritional), leguminoaselor si nucilor; folosirea foarte limitata a alimentelor bogate în grasimi saturate si colesterol, zaharului si sarii; precum si abstinenta de la folosirea tutunului, alcoolului, cafelei, ceaiului negru si a altor bauturi care contin cafeina (cola, etc.).
Recomandam respectarea principiilor prezentate de piramida alimentatiei vegetariene prezentate mai jos. Planificati mesele pornind de la baza piramidei.
Piramida alimentatiei vegetariane împarte alimentele în diferite grupe, în functie de substantele nutritive pe care le contin. O alimentatie completa contine alimente din fiecare grupa.
Respectati zilnic principiile piramidei. Numarul de portii se bazeaza pe necesarul caloric. Daca sunteti sedentar, alegeti valori mai reduse ale necesarului de calorii - care corespund de exemplu la 6 portii de cereale. Daca dimpotriva sunteti foarte activ, alegeti 11 portii de produse cerealiere. În cele ce urmeaza va oferim câteva exemple cu privire la cât este o portie:
Cereale integrale: 6-11 portii/zi
O felie pâine, 1/2 cana cereale fierte, 3/4 cana cereale uscate, 1/2 pate fierte, 1/4 cana granola (Musli).
Legume: 3-5 portii/zi
1 cana verdeturi crude, 1/2 cana legume crude taiate, 1/2 cana legume gatite, 3/4 cana suc legume.
Fructe: 2-4 portii/zi
1 fruct integral de marime medie, 1/2 cana fructe din compot, 1/4 cana fructe uscate, 1 cana fructe de padure, 3/4 cana suc de fructe.
Leguminoase, nuci, seminte: 2-3 portii/zi
1/2 cana leguminoase gatite, 1/3 cana nuci (alune), 2 linguri unt de alune, 1/4 cana seminte, 2 albusuri de ou, 1/2 cana tofu, 1/4 cana înlocuitori carne.
Lapte si derivate lactate degresate: 2-3 portii/zi
1 cana lapte degresat, 1 cana lapte de soia, 3/4 cana brânza de vaci, 45 g brânza de telemea, cas 1 cana iaurt.
|
