AMENAJAREA TEHNOLOGICIA A UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA

AMENAJAREA TEHNOLOGICIA A UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA
Amenajarea tehnologica a unitatilor de alimentatie publica in constructii noi cat si modernizarea celor existente trebuie sa asigure conditiile desfasurarii unei activitati normale, eficiente si prin care sa se promoveze formele moderne, de mare productivitate, in pregatirea, prezentarea si servirea sortimentelor oferite. In practica, amenajarea tehnologica a unitatilor de alimentatie publica presupune abordarea simultana a numeroase activitati cu im­plicatii directe si indirecte asupra servirii clientilor: constructia si insta­latiile, organizarea spatiilor pentru servire in functie de profilul uni­tatii, organizarea muncii in bucatarii si in celelalte spatii de productie, asigurarea pastrarii si depozitarii marfurilor, asigurarea functionarii instalatiilor tehnice ; din dotare, asigurarea utilitatilor social-adminis­trative si gospodaresti, dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru servire si lucru.

1.CONSTRUCTIA, INSTALATIILE SI DOTAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA

Constructia unei unitati de alimentatie publica trebuie sa fie ast­fel proiectata si realizata incat sa asigure conditii corespunzatoare atat pentru desfasurarea activitatii de servire, pregatirii produselor, pas­trarii marfurilor, cat si pentru alte utilitati gospodaresti, sociale sau administrative, raspunzand tuturor imperativelor profesionale vizand functionalitatea si integrarea in ansamblul arhitectural al zonei unde sunt amplasate.

Constructia, partea cea mai importanta a unei investitii, suporta mai greu modificari ulterioare sau transformari, fapt ce presupune sta­bilirea unui plan general de constructie care sa raspunda cerintelor ac­tuale si de perspectiva, din punct de vedere al arhitecturii, al confor­tului s 616i86g i al functionalitatilor specifice pentru ca activitatea sa se des­fasoare in conditii optime.

Se are in vedere asigurarea spatiilor pentru servire, pentru asigurarea rezervei de marfuri, bucatarii, camere de preparare, laboratoare, camari (magazii de mina), oficii, spalatoare, utilitati social-administrative pentru personal. De asemenea, se vor avea in vedere accesele si spatiile de circulatie pentru aprovizionarea cu marfuri, si trecerea, personalului (acestea vor fi corelate cu dimen­siunile utilajelor de transport folosite, tinindu-se cont si de unele cerinte din punct de vedere ergonomic).

O atentie deosebita trebuie acordata dimensionarii suprafetelor comerciale totale ale unitatilor, de alimentatie publica din localitatile cu functii predominant balneoturistice, pentru care se recomanda un loc la masa pentru 1,5- 2 locuri de cazare. Pe baza numarului de locuri la masa sunt stabilite suprafete maxime orientative pe tipuri de uni­tati, pentru salile de servire, incaperile de productie si spatiile anexe.

Pentru alegerea celei mai adecvate solutii constructive se va tine cont de terenul disponibil, de posibilitatile de aprovizionare, de ali­mentare cu apa si energie, de existenta conditiilor de evacuare a apei menajere si a deseurilor, de specificul arhitectural al zonei, de profilul unitatii, de necesitatea asigurarii rentabilitatii s.a.

Toate constructiile hoteliere se realizeaza pe mai multe niveluri; in general, cele supe­rioare sunt destinate spatiilor de cazare, parterul, unitatilor de ali­mentatie publica, bucatariilor, magaziilor de mana, oficiilor, iar subso­lul, instalatiilor tehnice centrale, spatiilor pentru depozitarea marfuri­lor si materialelor, atelierelor si utilitatilor pentru personal. Daca sis­temul constructiv adoptat nu ofera conditiile necesare respectarii ce­rintelor functionale ale unitatilor respective in spatiile de la nivelurile inferioare ale cladirilor, constructia va putea fi extinsa, cu conditia ca aceasta sa nu constituie o zona de nocivitati pentru cei ce locuiesc la nivelurile superioare ale cladirilor.

Pentru, a avea conditii optime de functionare unitatile de alimentatie publica trebuie sa dispuna de instalatiile tehnice necesare: electrica, incalzire, sanitara, ventilatie, telefon. Instalatia electrica asigura alimentarea cu energie electrica a cor­purilor de iluminat si a unor utilaje, ceea ce presupune stabilirea locurilor pentru lampi, prize sau utilaje in toate spatiile destinate amplasarii lor respectandu-se la executarea lucrarilor normele tehnologice de profil pentru evitarea electrocutarilor, surse de incendii si consumului peste nivelurile corespunzatoare normelor.

Pentru a crea o ambianta placuta, orice instalatie electrica pen­tru lumina trebuie sa satisfaca cerinte de ordin cantitativ sursa de lumina trebuie sa fie suficienta si calitativ: sa nu deranjeze prin straluciri suparatoare sau nuante necorespunzatoare de culoare. Multi experti recomanda un sistem de iluminare mixt compus din 70% corpuri fluorescente si 30% incandescente.

Modul de iluminare a unei unitati de alimentatie publica poate fi direct sursa de lumina nu este protejata si poate fi vazuta de persoana aflata in spatiul respectiv sau indirect, lumina este diri­jata catre plafon, pereti, pardoseala etc., de unde se reflecta in restul incaperilor.

Alegerea tipului de lumina pentru o unitate de alimentatie pu­blica este, in primul rand, o chestiune de gust, de rafinament (calda-rece) si, in al doilea rand, una economica, avand in vedere costurile materialelor, durata utilizarii, modul de intretinere si consumul realizat.

Lumina naturala prin vitrine si ferestre trebuie sa fie utilizata cat mai mult atat in spatiile de servire, cat si in cele de productie si anexe. Instalatia de racordare a utilajelor la reteaua de alimentare cu energie electrica este numita instalatie electrica de forta, montarea ei o executa personalul de specialitate in conformitate cu normativele in vigoare. Exploatarea instalatiei electrice este o problema de care se ocupa personalul special instruit (electricieni, frigotehnisti etc.).

Inscriptiile luminoase ca firme, panouri, indicatoare etc, consti­tuie un mijloc eficace pentru a atrage si a retine atentia consumato­rilor, inscriptiile luminoase, ca mijloc de reclama, trebuie sa se inte­greze si in ansamblul arhitectural al unitatilor.

Amplasarea celor ex­terioare necesita aprobarea organelor de resort, iar utilizarea se face numai in conformitate eu reglementarile privind normele de folosire a energiei electrice. Instalatiile frigorifice ale unitatilor de alimentatie publica trebuie sa serveasca pastrarii materiilor prime perisabile si produselor finite, pregatirii lor pentru vinzare (racirea bauturilor, fabricarea cuburilor de gheata), producerea si pastrarea inghetatei si a specialitatilor de in­ghetata, expunerea unor preparate perisabile in vitrinele de prezentare. Instalatia de incalzire, centrala sau locala, are o deosebita impor­tanta, deoarece temperatura optima este un element principal de confort intr-o unitate de alimentatie publica.

Incalzirea prin centrala este mai eficienta, deoarece permite realiza­rea temperaturilor dorite in diferite spatii prin instalatiile de incalzire racordate la centralele termice. Incalzirea este realizata, in acest caz, prin corpuri statice, incalzite de apa calda provenita de la centrala termica sau prin aerul cald rezultand din trecerea aerului trimis in sala prin baterii de incalzire alimentate cu apa calda de la centrala.

Incalzirea locala poate fi realizata cu echipamente conectate la reteaua electrica sau prin intermediul sobelor alimentate cu diversi combustibili.

Incalzirea electrica, foarte costisitoare, poate fi intermitenta sau permanenta. Incalzirea intermitenta este folosita in unitatile cu carac­ter sezonier, in demisezon sau ca sursa suplimentara de caldura, ea se asigura prin radiatoare electrice, panouri cu infrarosii, radiatoare elec­trice cu ventilatoare cu aer cald etc.

Incalzirea permanenta poate fi realizata prin aparatura independenta, prevazuta cu termostate pentru reglare in functie de temperatura mediului ambiant, sau folosind mij­loacele prin care se realizeaza incalzirea intermitenta. incalzirea cu ajutorul sobelor alimentate cu combustibili solizi, lichizi sau gazosi poate avea, ca si incalzirea electrica, utilizare permanenta sau inter­mitenta, intotdeauna, indiferent de tipul de incalzire, trebuie ca incape­rile sa aiba o buna izolatie termica, pentru a se evita pierderile de caldura.

Instalatiile sanitare cuprind: alimentarea cu apa rece si calda si canalizarea pentru evacuarea apei menajere. Ele difera in functie de criteriile si conditiile de confort ale fiecarei unitati.

Instalatiile pentru alimentarea cu apa rece si calda trebuie mas­cate sau integrate decorului spatiilor prin care trec. Conductele trebuie sa aiba dimensiuni si caracteristici capabile sa asigure debitul de apa corespunzator: robinetele trebuie sa fie rezistente, simple, estetice si usor de intretinut. Instalatia pentru apa calda este obligatorie, conform reglemen­tarilor sanitare in vigoare, in spatiile de productie, laboratoare, baruri de serviciu, spalatoare, grupuri sanitare etc.

Apa calda necesara intr-o unitate de alimentatie publica poate fi asigurata prin solutii cat mai economicoase: instalatii (serpentine) in sobele de gatit, instalatii solare, captarea izvoarelor termale etc. Necesarul de apa calda (la temperatura de 65°C) este apreciat, in medie, la 10 1 '24 ore pentru un loc din restaurant, distribuirea apei calde este bine sa se faca prin conducte galvanízate, corespunzator izo­late pentru a se evita pierderile de energie.

Instalatia de canalizare pentru evacuarea apelor menajere poate fi confectionata din diferite materiale specifice, cu conditia sa fie astfel montata incat sa fie usor accesibila in caz de interventii si sa se evite trecerea ei prin zonele intense de circulatie sau prin spatiile de servire, productie si depozitare.

Instalatia de ventilatie-conditionare este apreciata ca indispensa­bila in localurile publice, ea asigurand senzatia de confort, materializata prin temperatura, umiditate constanta si aer purificat. Pentru buna desfasurare a activitatii in spatiile de servire, temperatura economica recomandata este in jur de 18°C, iar umiditatea relativa, intre 30 si 75%.

Functional conditionarea unui local presupune cresterea sau scaderea temperaturii, normalizarea umiditatii, filtrarea aerului (purificarea lui), introducerea de aer curat si eliminarea celui viciat. Instalatiile de climatizare moderne impun: functionare si reglare au­tomata in functie de temperatura mediului, posibilitate de intrerupere, exploatare usoara, capacitate suficienta, intretinere simpla si nivel so­nor redus.

Instalatiile de climatizare pot fi individuale pentru o singura incapere si centrale, pentru spatii mai multe si mai mari, in majoritatea localurilor se poate intilni ventilatie naturala sau mecanica. Din punct de vedere economic, se recomanda folosirea ventilatiei naturale in unitatile care au astfel de conditii sau combinarea acesteia cu ventilatia mecanica in orele de varf.

Instalatia telefonica si, dupa caz, interfonul, statia pentru cautarea persoanelor se impune ca o necesitate in unitatile de alimentatie pu­blica, in functie de complexitatea activitatii ce o desfasoara.

De buna functionare a acestora depinde rezolvarea unor probleme operative ale unitatilor si uneori ale beneficiarilor de servicii. Marile unitati pot avea centrale telefonice proprii sau comune cu ale hotelurilor si dispun de posibilitatea de comunicare intre sectii, precum si cu furnizori de mar­furi, unitati prestatoare de servicii, beneficiari etc.

Acustica unui salon de restaurant trebuie astfel proiectata si rea­lizata incat sa asigure in spatiile de servire o sonoritate care sa favori­zeze conversatiile. Constituind o cerinta de prima importanta pentru ori­care unitate de alimentatie publica, realizarea ei impune gasirea unor modalitati de atenuare a zgomotelor prin solutii constructive, decoratii interioare, tratarea tavanului, peretilor si pardoselilor.

Finisajele interioare ale unitatilor de alimentatie publica trebuie sa asigure intimitatea necesara si sa fie realizate din materiale rezis­tente la uzura, usor de intretinut si cu cheltuieli economice de intre­tinere si exploatare. Folosirea materialelor cu asemenea calitati se va face prioritar la realizarea pardoselilor, a peretilor interiori si exte­riori, a cailor de acces si culoarelor de circulatie, a fatadelor unitati­lor s.a.

Dotarea cu mobilier si utilaje a unitatilor de alimentatie publica trebuie realizata in concordanta cu tehnologia de pregatire, pastrare, prezentare si servire a sortimentelor oferite la vinzare patrivit pro­filului si gradului de confort ale fiecarei unitati. In mod special, se recomanda folosirea mobilierului modulat in serie, mobilierul unicat va fi utilizat in cazuri speciale la unitatile de categorie superioara cu un grad ridicat de prezentare si servire.

2. ORGANIZAREA INTERIOARA A UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA

Indiferent de tipul, profilul si categoria unitatilor, organizarea lor interioara trebuie astfel conceputa incit sa asigure un flux tehnologic optim pentru circulatia consumatorilor, a personalului, precum si pentru desfasurarea activitatilor de baza si auxiliare. Spatiile unei unitati de alimentatie publica se impart in functie de destinatia lor in doua grupe bine distincte: spatii pentru primirea si servirea consumatorilor; spatii de productie si anexe.

2.1. Spatiile pentru primire si servire. In practica acestor spatii li se acorda o importanta deosebita deoarece ele creeaza clientului o prima impresie buna sau rea asupra unitatii. Intrarea indeplineste in principal doua functii: asigura intrarea si iesirea din unitate si constituie loc de intalnire sau asteptare pentru clienti. Accesul intr-o unitate poate fi direct din strada sau din holul hotelului (in cazul unitatilor situate in incinta acestuia).

La unitatile de categorie superioara, intrarea din strada se face prin holuri dotate cu spatii pentru asteptare, garderoba si grupuri sanitare pentru clienti. Grupurile sanitare, separate pentru clienti si personal, mentinute intr-o stare de curatenie ireprosabila, asigura o buna impresie privind gospodarirea unitatii respective. Toaletele trebuie proiectate si realizate conform reglementarilor existente, indeplinind urmatoarele cerinte: dimensionare corespunzatoare numarului maxim de clienti; utilizarea materialelor rezistente, cu aspect placut, usor ele intretinut; compartimente cu cabine separate-pentru barbati si femei; instalatii si recipiente fixate de pereti, pentru economisirea spatiului si usurarea intretinerii pardoselilor; echipamen­tul minim din dotare: scaune W. C, pisoare, chiuvete, suporturi pentru hartie igienica, uscatoare de maini, port-prosoape, recipiente pentru co­lectarea hartiei uzate, oglinzi, etajere-suporturi, distribuitoare de sapun etc; pardoseala si peretii, pana la inaltimea de cel putin 1,50 m, reali­zate din materiale neporoase si lavabile; iluminat cu nuante reci la cabinele pentru barbati si mai calde la cele pentru femei; aerisire sau ventilatie suficienta si temperatura in jur de 18°C.

Garderoba unitatilor de categorie superioara trebuie sa aiba spatii amenajate corespunzator, pentru pastrarea imbracamintei (paltoane; pardesie etc.) si a unor obiecte personale ale clientilor (umbrele, pachete, palarii etc), in unitatile de categorie inferioara pot fi asigurate cuiere aplicate sau mobile asezate direct in salile de consumatie.

Garderoba se amenajeaza in imediata apropiere a intrarii, ea avand capacitate corespunzatoare numarului maxim de locuri din local. Aici trebuie sa existe numere de ordine (fise sau jetoane), inmanate cli­entilor la sosire, daca lasa ceva la garderoba; la plecare clientii le res­tituie si isi iau lucrurile.

La garderoba se poate amenaja un stand de vanzare a produselor din tutun, a diverselor obiecte (amintiri, cadouri), a presei etc. De ase­menea, la garderoba trebuie sa existe perii pentru haine si incaltaminte, umbrele pentru conducerea clientilor la masina in caz de intemperii etc. Salonul da nota caracteristica si asigura ambianta corespunzatoare servirii preparatelor si bauturilor ce formeaza obiectul sortimental al unitatii respective

Din considerente de functionalitate tehnologica, diferitele tipuri de saloane trebuie sa fie confortabile, intime si usor de exploatat. Distri­buirea spatiului se va face intr-o astfel de maniera incat sa asigure ca­racterul de intimitate, sa lase fiecarui consumator senzatia ca ocupa cea mai buna masa, ca serviciul executat in salon nu-1 incomodeaza, ci din contra il delecteaza.

Ideal ar fi ca salile de mese si chiar restaurantele sa fie amplasate astfel incat sa evidentieze peisajul inconjurator, sau in cazul ca nu exista un astfel de cadru, sa se recurga la diverse solutii, prin efecte de sunet, lumina si culoare, pentru a crea o ambianta pla­cuta in concordanta cu tipul si profilul fiecarui local, pentru a da consu­matorilor posibilitate de relaxare.

Pentru aceasta, mai ales in cazul saloanelor mari in care se asi­gura servicii concomitente pentru grupuri sau actiuni diferite, se re­comanda gasirea unor modalitati de compartimentare prin solutii si elemente adecvate. Pozitia saloanelor in raport cu incaperile anexe oficii si sectii va fi stabilita rational, saloanele pe cat posibil ferite de zgomote, situate cat mai aproape de sectii (oficiu, bucatarie, spalatoare ele.) si la acelasi nivel cu acestea.

Saloanele restaurantelor, indiferent de profil, trebuie astfel con­cepute si organizate, incat sa asigure conditii optime pentru primirea consumatorilor, efectuarea unor servicii in concordanta cu tehnologia moderna si punerea in valoare a preparatelor si bauturilor oferite in unitatile respective.

Asigurarea confortului constituie o alta cerinta ce se are in vede­re la organizarea interioara a diferitelor saloane. Pentru aceasta se vor crea conditii de igiena la nivelul cerintelor, aranjarea meselor si scaunelor se vor face astfel, incat sa fie utilizat cu eficienta spatiul si, in acelasi timp, clientii sa simta satisfactia ocuparii unui loc deosebit intr-un cadru colectiv.

Evident, acest lucru nu trebuie facut in de­trimentul exigentelor functionale si de servire impuse de profilul si categoria unitatii. Decorul floral are un rol deosebit el nu trebuie sa lipseasca din nici un salon. Intimizarea saloanelor se poate realiza prin: impartirea capacitatii restaurantului in mai multe saloane; crearea de loggii sau separeuri de-a lungul peretilor; crearea de etaje partiale, cat si prin realizarea unor suprafete denivelate.

De asemenea, se pot utiliza diferite elemente de­corative putin costisitoare ca: materiale structurale grinzi si detalii din lemn, metal, beton; feronerie si unele elemente de instalatii; sticla si diferite elemente din sticla; materiale plastice: zidarie aparenta sau cu finisari specifice realizate prin tencuiala; tapiterii, capitonari, lam­briuri,etc.

Daca, totusi, s-au realizat saloane de mare capacitate intimizarea lor se face prin dotarea cu un mobilier diversificat ca forma si culoare, folosirea plantelor ornamentale, utilizarea unor carucioare sau miniex-pozitii de prezentare, folosirea oglinzilor, a degradeului si armoniei de culori (zugraveli, lenjerie, stofe pentru tapiterie, covoare etc.)

Diversificarea saloanelor este o cerinta stringenta, mai ales in cadrul unitatilor din acelasi complex hotelier, unde sint necesare dife­rite tipuri de saloane. In prezent, in tari cu traditie se observa o sca­dere a cererii pentru meniuri traditionale, a la carte, in favoarea unor meniuri rapide, mai simple si mai putin costisitoare. Din acest motiv, saloanele cu capacitate mare si meniuri sofisticate sint din ce in ce mai putin apreciate de consumatori.

In cadrul unui complex hotelier sau de alimentatie publica se pot intalni diferite tipuri de saloane dintre care amintim:

-saloane de res­taurant clasic, realizate printr-o diversitate de solutii constructive, ar­hitecturale si functionale, destinate servirii principalelor mese din zi (mic dejun, dejun si cina, servicii a la carte sau mese comandate) con­sumatorilor locali si turistilor straini;

- saloane pentru banchete, cu uti­lizari multiple: seminarii, congrese, conferinte, reuniuni, cocteiluri, re­ceptii si alte actiuni speciale;

- saloane pentru micul dejun, in unitatile hoteliere care nu dispun de braserii, snackuri etc, (este recomandabil ele sa fie luminate si ventilate natural);

- saloane cu specific sau spe­cializate in functie de profilul unitatilor si structura sortimentala care formeaza obiectul activitatii (crama, braserie, dietetic, lacto-vegetarian, pescaresc, zahana, pensiune etc.);  

- saloane cu profil divers (berarie, rotiserie, bodega, ceainarie, cofetarie).

Indiferent de tipul salonului, este necesar sa se acorde atentia cu­venita culoarelor si circulatiei, spatiile destinate acestui scop depinzand de tipul de local, astfel, intr-o unitate cu autoservire, spatiul trebuie, in mare parte, amenajat pentru circulatie, intrucat clientii isi duc sin­guri tavile. In schimb, intr-o unitate cu serviciul prin ospatari, caile de acces si circulatie vor putea fi reduse, distanta dintre randuri mentinindu-se la cel putin 1,50 m, distanta se fixeaza in functie de forma meselor, de modul in care sunt amplasate scaunele si de tipul de local.

2.2. Spatiile pentru productie si anexele cuprind: bucataria, ofi­ciul, spatiile pentru depozitarea si pastrarea marfurilor si ambalajelor, utilitati social-administrative.

Bucataria unei unitati de alimentatie publica trebuie sa prega­teasca si sa distribuie preparatele, sa asigure pastrarea lor si a mate­riilor prime, intretinerea inventarului din dotare. Intr-o bucatarie bine organizata exista cateva activitati distincte: pregatirile preliminare, bucataria calda, bucataria rece, cafetaria, spala­rea obiectelor de inventar utilizate. Bucataria trebuie dimensionata corespunzator normelor de profil, sa fie dotata cu echipament modern, de mare productivitate, pentru a asigura calitativ si cantitativ realizarea preparatelor ce sunt oferite la vanzare in unitatile respective.

Sectia bar : serviciu asigura executarea comenzilor facute de ospa­tari cu toate sortimentele inscrise in lista de bauturi, a unitatii. Sunt necesare conditii pentru depozitarea in siguranta a marfurilor si amba­lajelor, pentru racirea bauturilor. Dotarea dupa caz cu camere sau dulapuri frigorifice, masina de fabricat cuburi de gheata, storcator de fructe si citrice, tejghea de bar, rafturi si dulapuri pentru prezentarea si depozitarea sticlelor cu bauturi, a tavilor cu diferite pahare, masina pentru scos dopuri si celelalte ustensile, si utilaje necesare servirii corecte a tuturor sortimentelor oferite, inclusiv asigurarea masurilor de capa­citate oficial marcate.

Oficiul este spatiul care face legatura intre saloanele restauran­tului, sectiile de productie si spalatoare. In oficiu se gasesc amplasate: bucataria, sectiile bar serviciu, cofetaria, patiserie, spatiul sau camera pentru masa personalului, si unele dotari ca rafturi-dulap pentru pastrarea inventarului curat, dulapuri pentru incalzit vesela, masini de prajit piinea, masini pentru fabricat cuburi gheata; mese de sprijin pentru pregatirea dupa caz a teancurilor de farfurii sau a platourilor (tavilor) cu preparate sau bauturi ce se duc in salon.

La organizarea muncii in oficiu se va avea in vedere, obligatoriu, evitarea interferarii circuitului salubru al produselor cu cel insalubru al inventarului de servire utilizat in saloane.

Subliniem necesitatea asigurarii unor dotari specifice si stabilirii unui flux tehnologic optim in spalatoare, pentru a se putea asigura executarea corecta a lucrarilor de intretinere si curatare a inventarului utilizat. De regula, in unitatile mari sunt spalatoare separate, pe cate­gorii de obiecte, in functie de caracteristicile si tehnologia lor de curatare si intretinere. Se recomanda a avea cel putin doua spalatoare: unul pentru pahare si cesti, iar cel de al doilea pentru tacamuri si vesela.

Daca spatiul permite, in functie de marimea si categoria unitatilor, de volumul inventarului ce urmeaza a fi curatat, se pot organiza mai multe spalatoare: spalator pentru pahare, cesti de cafea si ceai; spalator pentru restul veselei din portelan; spalator pentru vesela metalica (inox, alpaca argintata, cupru etc); spalator-oficiu pentru articolele de menaj; spalator pentru diverse obiecte ca scrumiere, vase de flori, suporturi de luminari, elemente decorative, frapiere etc.

Ca regula obligatorie, dotarea si fluxul tehnologic intr-un spa­lator in care lucrarile se fac manual sau mecanic se vor stabili in functie de natura operatiunilor ce urmeaza a se realiza in fiecare, dar in asa fel incit sa usureze munca si sa permita respectarea regulilor de igiena profesionala si cele specifice de protectie a muncii, in acest scop afisarea instructiunilor pentru folosirea diverselor utilaje existente pe fiecare loc de munca este obligatorie.

Vestiarele si grupul sanitar pentru personal sunt absolut necesare in fiecare unitate de alimentatie publica. O prima cerinta consta in existenta vestiarelor, separat pentru barbati si femei, cu cabine sau dulapuri, individuale ori comune. In ultimul caz predarea-primirea echipamentului personal, de prezentare sau protectie sanitara, se face de catre un lucrator care are in primire vestiarele si raspunde de starea de folosinta corespunzatoare a echipamentului de protectie sanitara, precum si a celui de prezentare.

In apropierea vestiarelor si legate de acestea trebuie sa se afle grupurile sanitare, spalatoarele si dusurile, evident cu dotarile preva­zute (sapun, prosoape, hirtie igienica, substante odorizant-dezinfectante