Abecedarul vinului
1. Degustarea vinului
2. Tipurile de vin
3. Asortarea vinului cu mancarea
Daca vinul nu
ar exista, cu siguranta, viata ar fi mult
mai anosta, fara culoare. Fara
energie si fara armonie. Vinul
este parte integranta a vietii, regasindu-se in aproape toate aspectele existentei omului: cultura, religie etc.
Pentru cei interesati sa se bucure de toate calitatile acestui produs, este esential
sa invete cateva lucruri importante: cum se degusta un vin, care sunt tipurile de vin si cum se asorteaza un vin cu mancarea.
1. Degustarea vinului
Prin degustare
se intelege actul constient prin care calitatea si caracterul
vinului sunt evaluate si nu urmareste
neaparat identificarea acestuia. Deosebirea dintre un consumator obisnuit si degustator
este nevoia ultimului de a descrie si de a asocia cuvinte senzatiilor date de un vin.
Cunoasterea tehnicilor degustarii usureaza evaluarea unui vin si asocierea
acestuia cu preparatele culinare. Analiza senzoriala este realizata cu ajutorul vazului, mirosului si gustului, degustarea
realizandu-se astfel in trei etape:
Examenul vizual
Se toarna
vin in pahar, nu mai mult
de 1/3 din capacitatea acestuia,
se indreapta spre o sursa de lumina si se examineaza culoarea vinului si intensitatea ei, limpiditatea, perlarea si fluiditatea
acestuia.
Examenul olfactiv
Trucul este sa faci astfel
incat aromele sa se evapore si
sa intre in contact cu
bulbul olfactiv. Cel mai usor mod prin
care putem incuraja evaporarea elementelor volatile este agitarea paharului
si folosirea cu grija a temperaturii. Primul lucru care trebuie verificat este daca vinul
are un miros placut si proaspat sau
un miros neplacut, lucru care indica astfel un defect. Intensitatea aromelor este la fel de importanta. Insa partea cea
mai complexa a operatiunii este identificarea aromelor pe care vinul le contine. Pe langa
compusii ce rezulta din struguri, aroma ne mai poate
oferi informatii si despre tehnicile
de vinificatie folosite.
Examenul gustativ
Gustul este ultimul dintre simturile folosite la o degustare. Acesta ar trebui sa
confirme impresile deja facute si
sa adauge ultimele detalii importante. Examenul gustativ se realizeaza cu ajutorul papilelor gustative ale limbii care percep cele patru gusturi
fundamentale: dulce, sarat, acru si
amar. Toate celalate senzatii pe care noi le numim tot gusturi sunt de fapt mirosuri.
Aromele percepute in acest moment sunt duse la organele retro-olfactive prin canalul ce leaga
gura cu nasul.
2.
Tipurile
de vin
Vinurile sunt catalogate de la vinuri comune, cu un grad alcoolic de
minim 8,5 grade, pana la vinuri
de soi care se obtin in conditii deosebite. Din cauza diferentierii atat de largi a consumatorilor si gusturilor, este necesara o clasificare a valorii vinului dupa mai multe
criterii.
Dupa gradul alcoolic:
- vinuri de masa
cu tarie alcoolica 8,5
grade
- vin de masa superior cu taria intre 8,5 si 9,5
- vinuri de calitate superioara cu minim 10 grade alcool
Dupa denumirea de origine controlata:
- vinuri cu denumire
de origine controlata -DOC
- vinuri cu denumire de origine controlata cu trepte de calitate - DOCC
- vinuri DOC culese la maturitate deplina - DOCC-CMD
- vinuri DOC culese tarziu - DOCC-CT
- vinuri DOC culese la innobilarea boabelor DOCC-CIB
In functie de acumulare a zaharurilor:
- vinuri seci - cu un continut cuprins pana la 4,0 g/l inclusiv
- vinuri demiseci - cu zahar intre 4,01 g/l si 12 g/l
- vinuri demidulci - cu un continut de zaharuri cuprins intre 12,01 g/l si 50 g/l
- vinuri dulci - cu zaharuri peste 50 g/l.
3. Asortarea vinului cu mancarea Majoritatea vinurilor sunt produse pentru
a acompania preparate culinare, insa exista reguli in acest sens care sa ne ajute
sa le asociem cu succes.
Stilul vinurilor dintr-o anumita regiune a evoluat ca sa completeze bucataria
din zona respectiva, acest lucru fiind
un bun punct de plecare in realizarea unui mariaj fericit.
Pentru o imbinare perfecta trebuiesc analizate elementele de baza ale gustului, atat din vin cat si din mancare, principiul fiind echilibrarea acestora, astfel incat nici una
dintre ele sa nu o domine
pe cealalta.
Potrivirea "greutatii" vinului cu cea a preparatului ar trebui sa fie primul
lucru avut in vedere. Astfel, vanatul are nevoie de un vin corpolent. Un vin rosu puternic
este alegerea potrivita, fiind insa mai importanta
corpolenta vinului decat culoarea acestuia. De multe ori, un vin alb complex este un mai bun partener pentru carne decat unul rosu
usor.
Mancarurile usoare din
carne alba sau peste trebuie insotite de vinuri delicate, recomandate fiind atat cele
albe, cat si cele rosii usoare.
De asemenea, trebuie analizata combinatia dintre dulce, aciditate
si tanini, impreuna cu fructuozitatea si caracteristicile aromelor dintr-un vin. Toate acestea
ajuta sa determinam carui tip de preparat culinar ii poate fi asociat
un anumit vin.
Un vin sec va parea acru atunci
cand este servit cu un preparat mai dulce. Astfel
vinul din struguri culesi tarziu sau
afectatii de botrytis este
ideal la desert. Vinurile dulci
cu o aciditate ridicata pot
fi superbe alaturi de mancaruri uleioase. Greutatea vinului si a preparatului
sunt similare iar aciditatea din vin ii poate tine piept grasimii din mancare.
Vinurile cu o buna aciditate se potrivesc cu preparate mai acre. Un vin rosu italienesc
cu o aciditate marcata echilibreaza bucataria autohtona bazata pe rosii si
ulei de masline.
Vinurile cu un caracter
floral se asociaza cu fructele
proaspete. Gewurztraminerul
merge foarte bine cu preparate mai codimentate.
Preparatele afumate - cu vinuri maturate in baricuri din lemn de stejar.
www.vinul.ro
|
