Multe dintre substantele continute de fructe
si legume intra in compozitia unor enzime sau hormoni, ele constituind
aportul vitaminic sau mineral indispensabil desfasurarii normale a
fenomenelor biologice; cu alte cuvinte sunt activatori de metabolisme.
Alimentele de origine vegetala pot exercita adesea o actiune terapeutica,
putānd fi indicate la sustinerea tratamentului medicamentos.
Pentru ilustrarea celor afirmate, vom face o incursiune prin nomenclatorul
principalelor legume si fructe consumate in cursul unui an.
Rosiile contin
vitaminele C, A, B, PP, si K, saruri minerale de calciu, de fosfor si de
magneziu; sunt indicate celor care sufera de constipatii, ca aliment vitaminizant
si diuretic.
Ceapa contine
vitaminele A, B si C, saruri minerale, substante cu caracter antibiotic
(fitoncide) si diuretice. Consumul reprezinta un bun remediu pentru
combaterea constipatiei, mareste aciditatea sucului gastric la cei cu
hipoaciditate, creste pofta de māncare si diminueaza zaharul din sānge.
Usturoiul contine
vitamina C, glucide si substante antibiotice, precum si numeroase saruri
minerale. Datorita influentei sale asupra contractiei inimii si arteriolelor,
are efect hipotensiv. Substantele antibiotice din ceapa si usturoi actioneaza
favorabil in infectiile intestinale, in infectiile cailor aeriene superioare
etc. De asemenea, ele au un efect depurativ si de stimulent digestiv.
Usturoiul de iarna contine multe substante proteice si glucidice, care
furnizeaza un numar mare de calorii. Din aceasta cauza, consumul de usturoi
da senzatia de satietate.
Cartofii au in
compozitia lor amidon, vitamina C si saruri minerale. Avānd reactie alcalina,
cartofii sunt folositi ca regim de compensare in cazul unei alimentatii prea
acide si sunt indicati in tratamentul dispepsiilor si al hiperaciditatii,
precum si in alimentatia bolnavilor cu afectiuni renale.
Morcovul contine
multe substante minerale, zaharuri, pectine, precum si betacaroten (provitamina
A), vitaminele B si C. Este un bun antidiareic (mai ales la copii, datorita
pectinelor), diuretic (in cazurile de litiaza renala, reumatism si artrite),
hipoglicemiant si reprezinta o bogata sursa de vitamina A (care influenteaza
in bine vederea).
Telina contine
printre altele aminoacizi (asparagina, tirozina, colina), precum si un ulei
esential, care-i da mirosul. Ea are efect diaforetic (provoaca transpiratia),
carminativ (elimina gazele), hipoglicemiant, emenagog (regleza menstruatia), antipruriginos si diuretic. Este folosita in tratamentul
afectiunilor renale, ca diuretic, precum si in tratamentul afectiunii
denumite vitiligo (contine o substanta chimica denumita bergapten, care
recoloreaza pielea).
Ridichiile sunt
active in litiaza renala, mai ales sub forma de suc, fiind in acelasi timp
diuretica si antiscorbutica. Totodata stimuleaza secretiile biliare in
cazurile de diskinezie.
Varza are
proprietati digestive si diuretice si se poate consuma ca atare, cruda, sau
sucul ei, avānd efecte favorabile in ascita, nefrite etc. Ea contine printre
altele vitamina U, antiulceroasa si calmanta in cazurile de ulcer
gastro-duodenal, in gastrita, in tulburari dispectice (dispepsii
hepatobiliare). Sarurile minerale din sucul de varza au o actiune antianemica.
Varza mai are si calitati hipoglicemiante. Acidul lactic din zeama de varza
acrita are calitati antimicrobiene pentru tubul digestiv.
Verdeturi ca
patrunjelul, leusteanul sau mararul, pe lānga acid folic si fier
(antianemice), mai contin vitamina C (patrunjelul), unele substante cu
calitati diuretice (leusteanul) sau sunt antiaterosclerotice (mararul).
Dintre fructele de sezon sunt de mentionat strugurii, care constituie
alimentatia dietetica in afectiuni cardiorenale; ei au efect diuretic, combat
obezitatea si constipatia cronica si au efect energizant (contin zaharuri
nobile).
Perele au efect
diuretic, antiinflamator, dezinfectant si sedativ, fiind indicate in bolile
vezicii urinare, ale cistitelor si ale afectiunilor prostatei.
Merele usureaza
digestia prin activarea glandelor salivare, normalizeaza functiile
intestinului si sunt diuretice cu eliminarea accidului uric. Din aceasta
cauza sunt indicate in tratamentul artritelor, gutei si reumatismului. Merele
au in plus si efect hipotensiv si hipocolesterolemiant, cura de mere
pervenind instalarea ateroscerozei cāt si aparitia infarctului. Seara, merele
favorizeaza instalarea somnului (din cauza sarurilor de Brom) si prin sedarea
sistemului nervos central.
Piersica este un
fruct cu proprietati diuretice, laxative si depurative (in constipatii si
afectiuni renale); coacazele contin o cantitate mare de vitamina C, precum si
substante denumite antociani care, ca si in cazul afinelor, au calitatea de a
imbunatati circulatia vaselor capilare si de a proteja retina. Ele sunt
hipotensive si contribuie la imbunatatirea acuitatii vizuale pe timp de
noapte (foarte importanta pentru conducatorii auto, aviatori, mineri etc.).
Ma opresc aici cu enumerarea calitatilor terapeutice curative si uneori
preventive a unor legume si fructe in speranta ca mesajul folosirii lor, sub
forme cāt mai variate in alimentatie, este benefic pentru sanatate si ca
acestea, introduse in special, in alimentatia unor bolnavi, vor sustine
efectul medicamentos de insanatosire al acestora.
Farm. Primar Mircea
Teodosiu
|