Alimentatia rationala
Organismul omenesc isi mentine si dezvolta complexa sa structura printr-un permanent schimb de substante cu mediul inconjurator. Din mediul inconjurator sau mediul extern cum se mai numeste, omul primeste oxigenul, necesar 555e43f arderilor ce au loc la nivelul celulelor vii, precum si "factori nutritivi" sau "trofinele" din care rezulta energia necesara intretinerii functiilor organismului si activitatii, ca si materialul de reparatie si constitutie, pe care il foloseste pentru repararea tesuturilor uzate sau pentru crestere in perioada copilariei. Dupa cum s-a demonstrat, in organismul omului pier si iau nastere, in fiecare clipa, milioane de celule. Alimentele reprezinta unul din cei mai importanti factori ai mediului extern care influenteaza sanatatea omului. Ele au particularitatea de a actiona continuu si lent asupra omului influentandu-i dezvoltarea fizica, psihica si capacitatea de munca. Din alimentele ce intra zilnic in compozitia ratiei alimentare organismul retine si foloseste numai un anumit procent, restul fiind eliminat. Acest procent din alimente necesar organismului pentru mentinerea vietii si capacitatii de munca poarta denumirea de factor nutritiv sau trofina. In masura in care un aliment este mai bogat in factori nutritivi, in aceeasi masura este mai folositor si mai pretios pentru om. Astfel, 100 g paine alba contin 54 g glucide (zahar), in timp ce 100 g spanac contin numai 2 g glucide. Se intelege ca painea este mai hranitoare decat spanacul. Se cunosc in prezent toti factorii nutritivi de care are nevoie organismul, alimentele care ii contin si in ce proportie, compozitia lor chimica, precum si cantitatea necesara omului in diferite stari fiziologice sau conditii de mediu. Deoarece nici un aliment nu contine toti factorii nutritivi de care are nevoie organismul s-a impus ideea necesitatii unei alimentatii complete si variate, adica a unei alimentatii rationale.
Ce se
intelege prin alimentatie rationala?
A manca rational inseamna a respecta cateva reguli generale de alimentatie, cateva principii de baza. Oamenii s-au hranit de cand traiesc pe pamant, dar alimentatia rationala a devenit o problema acuta de sanatate publica de abia in ultimele doua decenii in urma observatiei si constatarii ca majoritatea bolilor care macina in prezent omenirea, care produc invaliditati precoce si scurteaza firul vietii se datoreaza in mare masura si unei alimentatii necontrolate.
De ce alimentatia, menita sa intretina viata si capacitatea de munca a omului, a devenit un "factor de risc major" de imbolnavire ?
Acest fenomen a devenit
posibil ca urmare a marilor transformari ce au
survenit in viata omului modern. Omul, creator al tuturor bunurilor materiale
si spirituale existente, a pus in slujba sa toate
realizarile stiintei si tehnicii contemporane. Ca urmare
viata a devenit mai usoara. Efortul fizic depus de om
pentru castigarea existentei s-a redus simtitor. Au
contribuit la aceasta mecanizarea si automatizarea proceselor de productie,
dezvoltarea transporturilor si a confortului general. Omul a devenit pe
nesimtite un sedentar si deci consumul de energie a
scazut. In acelasi timp insa au intervenit schimbari
importante si in modul de alimentatie al omului. Alimentele actuale, mai
felurite, mai apetisante si mai concentrate, au devenit mai accesibile omului
si ca urmare consumul acestora a crescut mult. In timp ce
consumul de energie depus de omul modern in activitatea de fiecare zi a scazut
progresiv, in aceeasi masura hrana sa a devenit mai abundenta si mai bogata in
factori nutritivi. Aceasta discordanta (nepotrivire) dintre
nevoile organismului si consumul de alimente a dus, in timp, la supraalimentatie in tarile dezvoltate
din punct de vedere economic. Este cunoscut de
asemenea faptul ca o mare parte din populatia globului sufera de subalimentatie. Foametea se
datoreaza in mare parte, in epoca noastra, nu unei lipse de producere a
alimentelor de baza, ci mai degraba unui defect de distributie existent in
societatea bazata pe clase si datorita existentei unor popoare bogate si
sarace. Dupa supraalimentatie a aparut si a luat
proportii ingrijoratoare asa numita "patologie
evaluata", in care se inscriu bolile cronice degeneratoare ca:
ateroscleroza, infarctul de miocard, accidente vasculare cerebrale,
hipertentiunea arteriala, obezitatea, diabet zaharat, litiaza biliara si
renala, reumatismul cronic degenerator etc. Subalimentatia
duce la aparitia bolilor carentiale ca pelagra, avitaminozele, subnutritia,
tuberculoza etc. La aparitia si cresterea frecventei bolilor cronice
degenerative, nume sub care sunt cunoscute bolile epocii contemporane, alaturi
de sedentarism si supraalimentatie mai contribuie si asa-numitii factori de stress care produc dereglari
importante in organism. Stresul psihic este favorizat
de schimbarile intervenite in viata si activitatea omului modern, care trebuie
sa inlocuiasca activitatea fizica cu activitatea psihica, intr-un timp relativ
scurt. Lupta impotriva bolilor epocii contemporane, din ce
in ce mai numeroase si mai grave este dificila intrucat alaturi de medic
fiecare persoana trebuie sa participe constient si interesat la ocrotirea propriei
sanatati. In acest sens fiecare cetatean este dator
fata de sine insusi, fata de familie si de societate sa se inarmeze cu un bagaj
minim de cunostinte privind alimentele si alimentatia rationala. Subliniem de la inceput ca a
manca rational nu inseamna a manca cu cantarul. De
asemenea trebuie stiut ca a manca bine si a manca rational nu inseamna a manca
ciocolata, a manca mult sau a consuma alimentele preferate. A manca
rational nu exclude mancarea gustoasa cu conditia ca alimentele consumate in
cursul zilei sa ofere organismului, in cantitati
suficiente, toti factorii nutritivi de care are nevoie. Din toate alimentele si
preparatele culinare cunoscute azi in lume, in urma procesului de digestie
rezulta urmatorii factori nutritivi,
singurii folositi de organismul omului pentru nevoile sale proprii: proteinele, lipidele, glucidele, vitaminele,
sarurile minerale, la care se adauga apa.
|
