O alimentatie rationala trebuie sa fie satisfacatoare atat cantitativ cat
si calitativ, in functie de varsta, gradul de dezvoltare si de
particularitatile individuale ale copilului.
Reflexele alimentare imprimate inca de la nastere, joaca un mare rol in
secretia sucurilor digestive si in utilizarea hranei de catre organism.
In practica se poate sistematiza astfel alimentatia sugarului:
Alimentatia sugarului hranit natural
In primele trei luni aceasta alimentatie ramane ideala, ea devenind insa
insuficienta dupa acest interval, cand trebuie inceputa diversificarea
alimentatiei.
Nou nascut de 3000 gr grutate:
- in prima luna primeste 7 mese,
sugand la san;
- in luna a doua - 6 mese, suge la san
si in plus primeste suc de fructe (progresiv, incepand cu o lingurita pana la
30 lingurite).
- in luna a treia - 5 mese - suge la
san si in plus primeste suc de fructe sau supa de zarzavat.
La 5 kg greutate corespunzatoare varstei de 3 luni jumatate a unui sugar care a
cantarit la nastere 3 kg se va administra o cantitate de maximum 1 l de lichid,
cantitate care ramane fixa pana la 1 an (repartizat in 4 mese - 250 gr/ masa).
- in luna a patra, avand 6 kg, sugarul
primeste patru mese a 250 gr, suge la san si in plus suc de fructe si fainoase,
lapte cu gris sau cu faina dextrinizata.
- in luna a cincea suge la san si in
plus primeste fainoase plus lapte, mere rase cu biscuiti.
- la cinci luni si doua sapatamani
primeste aceeasi hrana ca la 4 luni si in plus, legume trecute prin sita
(pireuri), supa de pasare, galbenus fiert, unt.
- la sase luni primeste alimentatia de
la 5 luni si in plus primeste branza de vaci, ia 14514e415o urt, galuste de gris.
- la sapte luni se introduce in
alimentatie supa de oase si carne, ficat fript sau fiert si pasat, creier in
pireuri.
- la opt luni se suplimenteaza cu
carne tocata, pilaf, budinca cu carne, papanasi.
- la noua luni se poate introduce in
plus mamaliga, frisca, bors cu perisoare, pireu de spanac, ciulama dietetica.
- la un an, greutatea ideala a unui
sugar care-a avut 3 kg la nastere, este 9 kg, regimul se poate, extinde, odata
cu suspendarea lactatiei materne.
Alimentatia sugarului hranit artificial
Intre 0 si 7 zile primeste lapte: 60 -
80 ml/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 40 gr.
- sau 5 mese x 50 gr compuse din lapte praf 8 % cu apa zaharata 5 %
- sau 5 mese compuse din lacto 8 % (numai cu recomandarea medicului).
Intre 7-14 zile se dau 80-100 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 60 gr
- sau 5 mese x 70 gr din lapte praf 8 %, preparat cu apa zaharata 5 %, sau cu
apa de orez 3 % si zahar 5 %.
La sfarsitul primei luni se da:
- 120 - 140 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 80 gr (din lapte praf 10
%)
- sau 5 mese x 100 gr din lapte praf preparat cu apa de orez 5 % si zahar 5 %.
La sfarsitul lunii a doua se dau:
- 150 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 5 mese x 140 gr (din lapte praf 12,5
%), preparat cu apa de orez 5 % si zahar 5 %;
- in plus, se dau sucuri de fructe: mere, lamaie, de la 1-10 lingurite,
administrate treptat, si se poate adauga ulei vegetal 2-4 picaturi la 5 gr (mai
ales daca a primit lapte), faina de porumb (zeamil), fosfarin, tapioca.
La sfarsitul lunii a treia se dau:
- 160 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 4 mese x 80 gr (la orele 8, 12, 16, 20)
in total pana la maximum 600 ml lapte praf 12,5 % (sau lacto 15 % cu adaos de 5
gr ulei).
- in plus, suc de fructe (mere, lamai, piersici) si supa de zarzavat strecurata
plus 5 gr branza de vaci.
La sfarsitul lunii a patra se da:
- 200 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 4 mese x 250 gr adica in total pana la
500 ml lapte praf 12,5 % pe zi primind si sucuri de fructe, supa de zarzavat
pasata cu adaos de ulei pana la 10 g, branza de vaci, carne fiarta tocata fin,
gelatina de orez cu branza de vaci, pasta de coarne sau macese, pere, mere
(rase), frisca.
La cinci luni se dau: 4 mese x 250
gr/zi (la orele 7, 1130, 16, 2030) compuse din: lapte praf integral cu pesmet,
biscuiti, calciu - gris.
Se pot da si:
- pireuri de fructe, peltea de gutui;
- supe de legume pasate plus 10 g ulei;
- carne fripta si tocata fin;
- galuste cu ou intreg.
La 6 luni, pe langa cele de mai sus se
adauga: unt 5 gr, iaurt, budinci, sufleuri din pireuri de legume cu carne sau
branza de vaci, frisca.
Spre varsta de 1 an, alimentatia copilului trebuie sa se apropie treptat de
cea a adultului atat ca si continut cat si ca si consistenta, in sensul ca se
va incerca sa se ofere legumele sfaramate cu furculita in locul piureului fin
pasat.
Masa de pranz, constand de obicei in supa de zarzavat si piure de legume cu
carne, trebuie sa fie cea mai consistenta.
In general se va oferi o cantitate de 200-250 mg de alimente solide la o masa;
ca sursa de proteine se poate da fie un galbenus de ou fie 60-70 g de carne
(pasare, peste, vitel, ficat de pasare).
La sfarsitul mesei se poate oferi sugarului daca acesta doreste un desert sub
forma de fructe sau compot. Dupa amiaza, se poate da fie o masa de fructe cu
cereale sau biscuiti, fie branza de vaci sau un iaurt.
Dimineata si seara se pastreaza daca e posibil mesele de lapte, imbogatite sau
nu cu cereale; de preferat ca masa de seara sa fie mai consistenta, pe langa
biberonul cu lapte oferind si gris cu lapte, mamaliguta cu branza, sunca slaba,
paine cu unt etc.
Desigur ca toate acestea sunt doar orientative: atat cantitatea cat si tipul de
alimente trebuie adaptat la apetitul si preferintele copilului, care sunt
foarte variabile atat de la un copil la altul cat si de la o zi la alta; nu
trebuie fortat copilul sa consume toata portia din farfurie daca el nu doreste.
Daca sugarul este sanatos si creste in greutate corespunzator, acesta este un
semn ca mananca suficient.
In cursul celui de al II-lea si al III -lea an de viata, copilul devine capabil sa manance si sa digere cea mai mare parte a alimentelor. Alimentatia sa tinde sa se apropie de cea a adultilor. Ratia calorica scade acum la 70-80 calorii/kg corp in 24 ore. Din hrana zilnica trebuie sa faca parte toate principiile alimentare: proteine, hidrocarbonate, grasimi, saruri minerale, vitamine, fibre vegetale.
Este de circa
400-500 ml pe zi; laptele se fierbe in mod obligatoriu, chiar daca se prepara
din lapte praf. La copiii care refuza sa primeasca laptele, se va incerca
inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt, lapte batut, branzeturi).
Este bine sa se dea zilnic carne la masa de pranz; in locul acesteia, se poate
da peste, un ou, branza proaspata. De altminteri, 50% din proteine trebuie sa
fie de origine animala. Oul poate fi fiert tare, moale cu albus, sau batut sub
forma de omleta, cu conditia sa fie proaspat. De teama excesului de colesterol
(care sta la originea aterosclerozei de mai tarziu), unii nutritionisti
recomanda numai 2-3 oua pe saptamana.
Este indicat sa se asocieze zilnic grasimi de origine animala (unt) cu grasimi
vegetale (ulei de floarea-soarelui sau ulei de porumb) sau cu margarina.
Hidrocarbonatele
(cereale, cartofii etc.) sunt folosite zilnic. Se prefera hidratii de carbon in
forma lor naturala (fulgii de ovaz, fulgii de porumb, grisul), produsele de
brutarie preparate din cereale complete (ca faina integrala). Se ofera in
cantitati reduse dulciurile rafinate (zahar, bomboane, prajituri etc.).
Fructele si zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi.
Unii copii mici au inca dificultati de masticatie; la acestia fructele se vor
da sub forma de sucuri si pulpa rasa sau terciuita; fructele si zarzavaturile
fierte se strivesc cu o furculita; pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu
unt sau cu cereale instant, biscuiti.
Lichidele se vor da ori de cate ori doreste copilul; in anotimpurile calde se
va mari cantitatea de fructe (sucuri, pulpa rasa si diluata cu sucurile, fructe
de sezon bine coapte).
Mierea este la mare moda in tara noastra,
atribuindu-i-se efecte miraculoase, nu toate fundamentate stiintific. La copiii
cu tendinta la constipatie, zaharul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la
indulcirea laptelui); de asemenea, mierea se poate da pe tartine de paine cu
unt.
Ciocolata se va da cu prudenta, in cantitati mici si numai in prima jumatate a
zilei (poate produce agitatie); daca e veche, duce la aparitia de urticarie
si/sau tulburari digestive.
Prajiturile de cofetarie, de buna calitate si proaspete, pot fi consumate ca
desert (nu între mese!), sau la gustarea de dupa-amiaza. Frisca se altereaza
foarte usor si este un mediu de cultura excelent pentru microbi.
Copilul peste varsta de un an poate primi ca desert: fructe, compoturi,
dulceata, gemuri, prajituri de casa.
Cafeaua, vinul, tuica, berea, ceaiul rusesc sunt contraindicate. Sucurile
preparate industrial se dau cu circumspectie.
Se pot da bauturi racoritoare, inclusiv ape carbogazoase (apa de masa, sifon).
Copilul de 3-6 ani poate manca aproape de toate, cu exceptia bauturilor
alcoolice, a mancarurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve.
Apetitul este foarte variabil de la un copil la altul: unii mananca orice,
mult, de 5 ori pe zi (3 mese principale si doua gustari); altii mananca numai
de 3 ori pe zi; iar la altii, cei din jur se ingrijoreaza ca nu se
hranesc suficient.
Gusturile sunt limitate, unele alimente consistente le displac marii majoritati
la aceasta varsta. Tinand seama de gustul si apetitul copilului,
dovedind intelegere si rabdare, se va evita lipsa de pofta de mancare, frecventa
la aceasta varsta.
Daca i se fac toate poftele sau, dimpotriva, daca e fortat sau rugat sa
manance, copilul ajunge sa refuze totul sau sa prefere numai un fel de mancare.
Copilul unic la parinti, supraingrijit, este amenintat cel mai mult!
Inainte de a apela la diferite medicamente pentru "pofta de mancare",
parintii sunt datori sa verifice daca nu este vorba numai de greseli din partea
lor, avand in vedere ca la aceasta varsta copilul este usor sugestionabil;
boala adultilor ("dureri de stomac", regimuri restrictive) ii
impresioneaza si astfel incep sa invoce suferintele adultului si sa refuze sa
manance.
Supraalimentatia constituie de asemenea un pericol. Obezitatea este
determinata adesea de un aport excesiv caloric prin meniuri
incarcate cu fainoase si dulciuri si foarte rar de afectiuni endocrine etc.
Mancarea copilului este indicat sa fie cat mai variata (lapte, branzeturi,
carne, oua, fructe, zarzavaturi).
In formarea deprinderii de a manca singur si corect, adultii au un mare rol,
stiut fiind faptul ca sunt imitati de copii.
Copilul va fi obisnuit treptat sa se spele singur pe maini, sa foloseasca
singur lingura si furculita.
Supraprotectia unor parinti si mai ales a unor bunici, de a "servi"
si a "indemna" pe copil ce, cat si cum sa manance nu fac altceva
decat sa intarzie formarea deprinderii de a manca singur.
Lichidele sunt permise atat intre mese, cat si in timpul mesei daca sunt
solicitate de catre copil. In general, un copil are nevoie de cel putin un
litru de lichide pe zi (simple sau incorporate in alte alimente).
Copilul va avea un pahar personal. Apa simpla sau sucurile de fructe naturale
neindulcite sunt de preferat.
|
