Alimentatie corecta

1) Regula de baza este sa nu combinati sub nici o forma alimentele din prima grupa (proteinele) cu cele din a doua (carbohidratii). Daca le veti combina, enzimele si sucurile digestive rivale se vor neutraliza reciproc. Hrana nu va mai fi digerata eficient, va intra in putrefactie in intestine si se vor produce arsurile, gazele intestinale, durerile de stomac si indigestiile. Alimentele din cea de-a treia grupa pot fi combinate, in schimb, atat cu cele din prima grupa, cat si cu cele din a doua. Dupa o masa cu carbohidrati, asteptati sa treaca cel putin doua ore pana sa va alimentati cu proteine. De trei ore de pauza aveti nevoie intre o masa cu proteine si alta cu carbohidrati. Proteinele au nevoie de patru ore pana sa ajunga la intestin, in vreme ce carbohidratii au nevoie doar de doua. Vegetarienilor le este mai usor sa asocieze alimentele. Ei pot asocia majoritatea boabelor si pastailor de leguminoase cu cereale, ca si cu salate sau cu alte legume.

Atentie la fructe! Mancati-le intotdeauna singure, la cel putin 30 de minute dupa ce ati consumat alimente din celelalte trei grupe. Daca veti amesteca fructe cu orice alt tip de alimente, va puteti astepta la balonare, flatulenta sau indigestie. Cel mai sanatos este sa mancati fructe dimineata, pe stomacul gol, fara alte tipuri de alimente. Daca le veti consuma dupa masa, ele vor ramane blocate in urma celorlalte alimente (care au nevoie de mai mult timp pentru digestie) si vor incepe sa fermenteze in stomac.

2) Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, innoirea si inlaturarea uzurii organismului.
Exista doua feluri de proteine: complete si incomplete. Proteinele complete provin din carne, produse de origine marina, oua, lapte si branza. Proteinele incomplete nu sunt eficiente fara prezenta celorlalte proteine. Doar in combinatie cu cantitati mici de proteina de origine animala devin complete. Aceste complemente proteice se mai gasesc si in seminte de floarea-soarelui, in nuci, mazare, cereale si fasole verde sau uscata. Dupa standarde, proteinele oului sunt de cea mai inalta calitate. Sunt proteine de referinta si li se acarda valoarea 100.
Proteinele vegetale sunt incomplete. Cerealele sunt deficitare in 2 aminoacizi esentiali: metionina si triptofan. Leguminoasele sau laptele sunt bogate in ele. De aceea, se recomanda amestec de cereale cu legume sau cereale cu lapte, pentru a obtine proteine de calitate superioara. Laptele si ouale sunt cele mai complete. De aceea, dieta ovo-lacto-vegetariana este perfect satisfacatoare, chiar si pentru copii (dr. Jorge D. Pamplona). Vegetalele completate cu anumite produse animale, in cantitati moderate, sunt componentele unei alimentatii sanatoase.

Activitatea fizica nu necesita supliment de proteine, ci de hidrati de C (cereale integrale).
Spre batranete, nevoile de proteine scad. Excesul de proteine duce la boli reumatismale, osteoporoza, exces de acid uric, hiperaciditate, dezechilibre functionale si chiar la moarte. Excesul de proteine nu se elimina prin rinichi, ci se depune in celule.

Fierberea sau prajirea proteinelor de origine animala le transforma in otrava. Fiind greu digestibile, ele nu fac decat sa intoxice organismul.Proteinele animale favorizeaza ateroscleroza si acumularea de colesterol in plasma sangvina. Alimentele pe baza de carne de vita contin de trei ori mai mult colesterol decat cele din carne de pui.

Graul, ovazul, secara contin 37-40% proteine, mazarea are 22%, fasolea 21%, nucile 21%, branza 35%. Cu cat sunt mai preparate, cu atat mai mare este cantitatea de proteine putrefiate din urina si transpiratie. Caldura altereaza proteinele care se putrefiaza in intestin.

Laptele este unul din cele mai instabile la diferente de temperatura. Chiar si o scurta perioada de inghetare il lipseste de o parte din vitamine si ii altereaza structura organica. Pasteurizarea il dezintegreaza, iar fierberea il transforma in aliment fara valoare si putrefiabil, pe care ficatul il tolereaza greu. Zaharul, faina, grasimile, se compun din C, H₂, O₂ care nu sunt alterate de caldura.
Asocierea proteinelor cu amidon, acizi, grasimi, zahar, sare, alte proteine nu sunt bune, mai ales la persoanele cu potential energetic slab.Pentru ca absorbtia intestinala sa se faca fara gaze si.fermentatii, este bine sa consumati alimente separat unele de altele.De exemplu, proteinele provenind din surse alimentare diferite: carne, oua, lactate se consuma separat. La fel, se consuma separat lipidele, proteinele si glucidele. Exemplu de combinatie daunatoare: carnea (proteine), cartofii prajiti si painea alba (glucide) V.Faur). Apar gaze, palpitatii, dureri de cap, de stomac.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ---------------

Alimentele au timpi de digestie diferiti. Si aceasta poate crea incompatibilitati.
- astfel, zaharul (fructoza) din fructe este asimilat direct in sange. Zaharul industrial necesita hidroliza la nivel intestinal
- digestia amidonului este foarte lunga fata de cea a zaharului.
- grasimile incetinesc digestia altor alimente ;
- nucile se digera greu pentru ca contin si grasimi si proteine;
- alimentele acide au timpi lungi de digestie pentru ca organismul trebuie sa neutralizeze acizii. De exemplu, fructele acide
- se digera repede legumele verzi si painea neagra pentru ca acestea nu au multe proteine, lipide, amidon sau acizi.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------

Asocierea proteina slaba-acid slab (lapte batut, iaurt cu mere) este compatibila deoarece ambele se digera rapid.
Asocierea proteina grasa-acid tare (lamai, portocale cu nuc) este incompatibila deoarece aciditatea impiedica digestia proteinei grase deja greu digerabla.
Asocierea proteina-apa este compatibila deoarece digestia proteinelor se efectueaza si prin hidroliza. Conditia este ca apa sa fie consumata in cantitati mici, ca sa nu dilueze prea mult sucurile digestive si sa intarzie digestia.
Asocierea proteina-grasime este semicompatibila. Depinde de cantitatea de grasime asociata si de energia vitala pe care o detin deoarece grasimile au rol inhibitor asupra sucului gastric, in timpul digerarii proteinelor
Asocierea proteine - legume verzi este foarte recomandata - Acizii din carnea putin pregatita pot fi usor neutralizati de legume nefainoase (vegetale cu frunze si tulpina; legume fainoase: semintele, radacini, tuberculi), crude sau preparate, consumate in timpul aceleiasi mese.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------
Asocierea amidon-acid este incompatibila:cereale, cartofi-acid(otet, lamaie).
Dupa consumarea unor alimente acide (fructe acide) lasati sa treaca 30 min. pana consumati amidon. Daca consumati salate de cruditati cu amidon (orez, cartofi), evitati sucul de lamaie si otetul. De asemenea, timpul diferit de digerare a fructelor acide (mic) fata de amidon (lung) duce la fermentatia amestecului amidon-acid.
Asocierea amidon-zahar este incompatibila. Combinarea amidonului (fainoase) cu zahar natural, din fructe (curmale, stafide, smochine, miere) sau artificial (dulceata, inghetata, sirop) produce fermentatie.
De asemenea, timpii de digestie sunt diferiti, ceea ce amplifica fermentatiile acide (arsuri la stomac) si putrefactia.
Asocierea amidon-apa este compatibila. In general, este recomandabil daca va este sete sa beti apa cu 30 min. inainte de masa. Daca amidonul se consuma singur, fara salate si legume verzi care contin apa, atunci se va bea, in caz de sete, putina apa simpla, neindulcita, necesara digestiei (prin hidroliza) amidonului.
Asocierea amidon-lapte nu este recomandata, deoarece laptele e digerat de stomacul copilului in mediu acid, iar amidonul in mediu usor alcalin.
Amidonul si grasimile (de exemplu, paine cu unt sau cartofi cu ulei) pot fi consumate impreuna. Persoanele nervoase, care nu dispun de energie suficienta, sa evite asocierea Nu apar gaze, dar digestia este grea.

Asocierea amidon-proteine slaba (iaurt, branza degresata) este una din cele mai rele combinatii alimentare. Apar balonari, gaze din cauza putrefactiei
Asocierea amidon-amidon (paine cu orez sau cartofi), in general, este buna - dar este recomandat sa se foloseasca un singur fel de amidon. Painea contine proteine, cartoful nu, deci trebuie o ajustare a enzimelor la ceilalti constituenti secundari ai asocierii.
Asocierea amidon-legume verzi este foarte recomandata.
Deci alimentele fierte ce contin amidon (deoarece digestia lor necesita o rezerva importanta de energie) trebuie consumate singure sau, cel mai bine, cu vegetale cu celuloza moale si -facultativ - cu putina materie grasa.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------
.    Nu se consuma fructe cu legume crude. Sunt tolerate radacinoasele dulci cu mere, pere sau fructe uscate dulci (stafide, curmale, smochine).
.    Fructele sau legumele crude nu se asociaza cu lapte dulce, ci cu lapte acru. Exceptie fac : capsunele, zmeura, fragii, murele, afinele, care se pot manca si cu lapte dulce.
.    Preparatele din cereale sa nu se consume cu lapte acru sau fructe acre. Ele se consuma cu lapte dulce, fructe dulci sau compot din fructe. Atentie! Cerealele contin acid fitic care elimina Ca. Deci cei cu deficit de Ca sa evite combinarea cerealelor cu produse lactate.
. Dintre produsele cerealiere, tarata si cerealele incoltite se asociaza bine cu fructele crude.
. Preparatele din cereale sa se consume cu zarzavaturi verzi.
. Toate felurile de alune si nuci, ca si semintele de in se asociaza bine cu toate legumele si fructele crude.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------
Asocierea zahar-sare nu este recomandata deoarece va perturba echilibrul hidric, ambele retinand apa.
Asocierea zahar-legume verzi sau zahar-grasimi - este semicompatibila din cauza timpilor de digestie diferiti.
Asocierea zahar-acid (lamaie cu zahar) este incompatibila, deoarece este nevoie ca acidul fructelor sa fie neutralizat iar zaharurile sunt retinute aparand fermentatia cu formare de produse nocive (alcool etilic) in stomac si intestine.
Asocierea zaharurilor simple cu alte alimente nu este recomandata. Glucoza, fructoza, levuloza, galactoza din fructe sau lapte sunt absorbite rapid iar in combinatie cu alte alimente sunt retinute si se produce fermentatia. De aceea sucurile de fructe si fructele dulci trebuie consumate separat.
Asocierea zahar-proteine slabe (cu digerare rapida) este semicompatibila, dar este incom­patibila cu proteine grase.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------
Asocierea grasimi-legume verzi este compatibila.

Asocierea grasimi-apa este compatibila. Daca va este sete beti apa, dar cu masura.

Asocierea grasimi-acid este semicompatibila.

Asocierea grasimi-grasimi este semicompatibila. Este greu digerabila.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------

Leguminoasele(fasole uscata, soia, linte) trebuie consumate cu moderatie deoarece se digera greu. Se asociaza bine doar cu legumele.
Pepenii galbeni si verzi au digestia in intestin. Este bine sa nu se asocieze cu nimic, pentru a nu se produce fermentatie.
Se consuma cel mult cu miere, fructe dulci si proteine slabe ca laptele prins, care au o digestie rapida, de tip intestinal.
Eventual, pepenii se pot consuma cu o ora inainte de masa.
-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------

3) Conform teoriei combinarii mancarurilor, alimentele se impart in trei mari categorii
Alimente care formeaza alcaline sunt fructe, legumele si salatele.
Alimente care formeaza acizii sunt carnea, pestele, branza, ouale, cartofii si produsele fainoase.
Aimente neutre sunt iaurturile, laptele si nucile.

Amestecarea, la o masa, a proteinelor (carne, peste, oua, branza etc.) cu carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri etc.) sau cu grasimi (unt, sunca, smantana etc.) anihileaza absorbtia substantelor nutritive. Spre exemplu, daca mancam, la aceeasi masa, branza (bogata in calciu) si paine (bogata in carbohidrati), carbohidratii vor anihila calciul si, desi consumam din belsug lactate, putem avea lipsa de calciu. De asemenea, astfel de combinari ale alimentelor pot duce la alterarea digestiei, la balonare, constipatie, la aparitia kilogramelor in plus, a celulitei, la degenerarea unor tesuturi si la scaderea rezistentei la boli.
Aceste produse nu trebuie eliminate definitiv din alimentatie, ci trebuie consumate la momente diferite. De exemplu, carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa. La fel si proteinele, care pot fi amestecate numai cu grasimi. Practic, la o masa se pot consuma carne, oua, peste, branza si legume proaspete sau preparate la abur. Pastele, cerealele, dulciurile trebuie insa mancate doar separat, la fel si fructele. Astfel, inainte de a ne aseza la masa, trebuie sa analizam cat bine ne fac alimentele din farfurie, pentru a ne pastra silueta si sanatatea.

Grupele de alimente si pozitia lor în piramida alimentelor

Piramida alimentelor descrie diferitele grupe de alimente si importanta fiecareia. Ea va va fi utila pentru a pune la punct o alimentatie sanatoasa, echilibrata. In baza piramidei, în cantitatea cea mai mare se recomanda consum de pâine, cereale, orez, paste fainoase. Apoi urmeaza în cantitati egale legumele si fructele.Spre vârful piramidei în parti egale se plaseaza produsele lactate, brânzeturile slabe si iaurtul, dar si carnea, carnea de pasare, pestele, ouale, nucile si fasolea boabe. În vârful piramidei descoperim, în cantitate foarte mica, zahar, dulciuri, grasimi, maioneza, margarina, unt, ulei pentru salate.

6)Grupa1
Aceste alimente sunt plasate în vârful piramidei pentru ca ele nu trebuie consumate prea des. Acest grup include untul, grasimile de orice fel, biscuitii, dulciurile, prajiturile, zaharul si bauturile dulci. Grasimile din alune, nuci sau seminte sunt grasimi nesaturate si sunt mai sanatoase decât cele saturate care se gasesc în produse lactate si carne. Alimentele din grupa 1 trebuie consumate în cantitati mici.

Grupa2
Grupa 2 include carne rosie, carne de pui, peste, nuci, alune, seminte, produse din soia, hamburger. Aceste alimente au un continut crescut de proteine, fibre, vitamina E si B6, minerale cum este calciu, fier sau zinc. Acete alimente pot fi servite de 2-3 ori pe zi.

Grupa 3

Produsele lactate contin  cantitate crescuta de calciu cele mai sanatoase sunt produsele degresate si pot consummate de 2-4 ori pe zi. Exemple de produse lactate: branza, laptele, margarina, iaurtul etc.

Grupa 4

Acest grup include fructele proaspete sau conservate. Fructele sunt bogate în vitamine, cea mai frecvent întâlnita fiind vitamina C. De asemenea mai contin si vitamina A. Fructele conservate si siropurile nu sunt atât de sanatoase pentru ca au un continut crescut de zahar si deci multe calorii. Fructele proaspete sunt sarace în calorii si grasimi si se recomanda a fi consumate de 2-4 ori pe zi.

Grupa 5

Acest grup include toate legumele. Contine alimente care sunt sarace în grasimi dar bogate în vitamine si fibre. Unele vitamine sunt distruse prin fierbere. Din acest grup sunt necesare 3-5 gustari pe zi.

Grupa 6

Acest grup contine pâine, cereale, orez, paste, cartofi si se afla la baza piramidei. Din acest grup trebuie consummate mai multe alimente decât din alte grupuri ale piramidei. Aproximativ o treime din dieta zilnica trebuie sa fie reprezentata de alimente din acest grup. Alimentele din acest grup contin carbohidrati cu mult amidon si sunt importante pentru a furniza energie organismului. De asemenea mai contin minerale, vitamine din grupul B si fibre. Carbohidratii înalt procesati cum ar fi pâinea alba nu sunt foarte sanatoase.

7)Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa
Se cumpara grau - din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile straine. Joi dimineata la ora 6 se pune la incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita, cu o capacitate de 5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine o apa curata. Apoi, se umple oala cu apa limpede. Se pune intr-un loc ferit. La ora 14 si ora 22 se scurge apa in care a stat graul si se spala din nou, pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte. Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera graul in strecuratoare. Se pune strecuratoarea sub jet de apa. In timpul spalarii nu amestecati graul. Spalarea sa dureze numai cateva secunde. Se va repeta din 8 in 8 ore, adica la orele 6 - 14 - 22, pana iese embrionul (coltul) de 2 mm si radacinile de 5 mm. Aceasta se obtine sambata pe la pranz sau, cel mai tarziu, seara. Cand se obtine marimea embrionului si a radacinii, se pune graul in sticle de lapte care se vor acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa la frigider. Dintr-un kg de grau se obtine 1 kg de grau incoltit. Aceasta cantitate ajunge pentru o saptamana.