CATEVA CONSIDERATII ASUPRA ALIMENTATIEI

CÂTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA ALIMENTAŢIEI

În primul rând se contesta "mitul" caloriilor care ar consta în urmatorul principiu:

Daca un individ are necesarul de 2.500 Kcal/zi el nu absoarbe decât 2.000, se creeaza un deficit de 500 care va fi acoperit din grasimile de rezerva, ceea ce ar duce la o scadere în greutate. Din contra, daca nevoile unui individ sunt de 2.500 Kcal si el consuma 3.500 Kcal se creeaza un excedent de 1.000 Kcal care se stocheaza sub forma de grasimi de rezerva (M. Montignac). Teoria pleaca de la postulatul ca nici într-un sens nici în altul nu exista pierdere de energie.

Aceasta interpretare simplista nu explica situatiile limita - supravietuirea prizonierilor din lagarele de concentrare timp de 5 ani cu 700 - 800 Kcal/zi, iar cei care consuma 4.000 - 5.000 Kcal/zi nu devin si mai grasi (400 - 500 kg). Altii, desi consuma putin continua sa se îngrase.

Fenomenul se poate explica astfel: daca nevoile individului sunt de 2.500 Kcal si ratia scade la 2.000 se utilizeaza o parte din grasimea de rezerva pentru compensare, dar organismul se adapteaza la aceste nevoi, pierderea în greutate se întrerupe, ba, chiar el îsi va face din nou rezerve, si, paradoxal, de# 13213p1518n 1;i individul consuma mai putin se îngrasa.

Grafic - p. 25 - Ma hranesc deci slabesc

Sa revenim la componentele alimentelor - proteinele, glucidele, lipidele.

A. PROTEINE - La adult cantitatea de proteina trebuie sa reprezinte 15% din aportul energetic zilnic (55 g minim la femeie, 70 g/zi la barbat).

Un consum hiperproteic duce la guta prin formarea de acid uric. Alimentatia trebuie sa asocieze proteinele vegetale cu cele animale. De aceea vegetarianismul este un regim dezechilibrat, lipsit de cisteina. Un regim lacto-vegetarian însa poate fi echilibrat.

B. GLUCIDELE (hidratii de carbon) sunt molecule compuse din C, H, O. Principalul carbonat al organismului este glucoza. Ea este stocata ca substanta de rezerva sub forma de glicogen în muschi si ficat.

Glicemia - reprezinta procentul de glucoza din sânge. Ea, pe nemâncate, are valoare de 1 g/l sânge. Daca se absoarbe o glucida - concentratia ei variaza dupa schema

Grafic, p. 30 - din - Ma hranesc deci slabesc

Clasificarea lor în zaharuri rapide (mono si diglucidele) si zaharuri lente - poliglucidele este depasita. Se constata ca independent de glucidul ingerat maximul glucinic se realizeaza la jumatate de ora de la ingerare. Deci, glucidele trebuie clasificate dupa "indicele glicemic". Prelucrarea industriala a glucidelor mareste indicele glicemic al acestora.

Pentru simplificare glucidele pot fi clasificate în "bune" (indice glicemic scazut) si "rele" (indice glicemic ridicat).

Cele rele - zaharul, faina alba, orezul alb, alcoolul, cartoful, porumbul.

Cele bune - cereale brute (faina + tarâte), orez integral, linte, bob, fructe, legume.

C. LIPIDELE - sau corpii grasi pot fi de origine:

- vegetala - uleiuri, margarine

- animala - din carne, peste, unt, brânza, smântâna.

Dupa acizii grasi:

- saturati - carne, mezeluri, oua, lactate

- mononesaturati, polinesaturati - uleiuri, margarina

Ele contin vitamine hiposolubile A,D,E,K, acizi grasi esentiali - linoleic, linolenic si servesc la obtinerea unor hormoni.

Asimilarea grasimilor este perturbata de prezenta glucidelor "rele" determinând stocarea de energie sub forma grasimilor de rezerva.

În general, se consuma prea multe grasimi.

Problema de mare actualitate este cea a colesterolului. Colesterolul poate fi si el "bun" sau "rau".

Schematic chylomicronii duc colesterolul alimentar din intestine în ficat. De acolo este distribuit în tot organismul de L.D.L. (Law Density Lipoproteines). Acesta este colesterolul "rau". Invers, H.D.L. (High Density Lipoproteins) recupereaza colesterolul în exces si îl readuce în ficat pentru a-l elimina. Acesta este colesterolul "bun" (dupa Filipe Abastado).

Se considera ca grasimile se pot împarti în trei categorii.

1. grasimi ce maresc colesterolul - cele din carne, unt, brânza, untura, lactate;

2. grasimi ce influenteaza putin cresterea colesterolului - crustacee, oua, carne de pasare fara piele;

3. grasimi care scad colesterolul - uleiuri vegetale - masline, rapita, porumb, peste gras (somon, ton, scrumbie, hering, sardina).

D. FIBRELE ALIMENTARE - nu au valoare energetica si asigura un bun tranzit intestinal, fiind bogate în vitamine, oligoelemente, saruri minerale, împiedeca absorbtia lipidelor si diminueaza riscul aterosclerozei. Ele au actiune benefica si în cazul obezitatii, scazând glicemia si insulinemia.

Dar procesul de constituire sau neconstituire al grasimii de rezerva fiind legat de secretia de insulina este necesar sa începem cu studiul acestui hormon.

Insulina este un hormon secretat de pancreas având un rol vital în organism. Functia sa este de a actiona asupra glucozei din sânge si a o aduce în tesuturile organismului fie pentru a satisface nevoile energetice, fie pentru a constitui rezerve de grasime.

Deci, la ingerarea unui glucid (o bucata de pâine goala) organismul fiind în hiperglicemie va determina secretia de insulina cu doua obiective:

1. sa fixeze glucoza în tesuturi fie ca sursa energetica, fie ca stoc de grasime;

2. sa scada procentul de zahar din sânge.

La ingerarea unei bucati de pâine cu unt se ingereaza si glucide si lipide, care se regasesc în sânge sub forma de acid gras - pancreasul secreta insulina în doza în raport cu cea din sânge. Daca pancreasul functioneaza prost va elibera mai multa insulina care va determina stocarea lipidei în strat adipos.

Daca se ingereaza numai lipide - pancreasul nu elibereaza insulina deci nu stocheaza energie.

Deci, pancreasul este responsabil cu metabolismul. Daca este sanatos îsi va îndeplini normal functia, daca este afectat va crea o doza mai mare de insulina si va determina o stocare de acizi grasi, deci grasimi de rezerva.

Ca principii de baza într-o alimentatie corecta constau în:

a) neamestecarea lipidelor cu glucide rele. Ele vor fi însotite de legume, mai ales fibroase.

b) eliminarea zaharului din alimentatie.

c) folosirea pâinii albe si a pâinii cu tarâte (din faina integrala) si mai ales la micul dejun.

d) excluderea cartofului din alimentatie.

e) folosirea orezului nedecorticat.

f) excluderea porumbului mai ales prelucrat (pop corn, corn flakes).

g) pastele - mai proaspete si din faina integrala

h) fructele sa nu fie combinate cu glucide si lipide (consumate singure, pe stomacul gol),

i) alcoolul - evitat în faza în care doriti sa slabiti, dar se poate reintroduce un vin alb, o sampanie (dar nu pe stomacul gol).

j) cafeaua tare este nedorita. Se prefera cafeaua decofeinizata, ceaiuri de plante sau sucuri de fructe facute în casa.

k). laptele se foloseste degresat, dar se folosesc foarte multe brânzeturi, iaurt degresat.

Recomandarile dietetice se refera la doua aspecte:

Faza I - de slabire a kilogramelor propuse (timp de câteva luni)

Faza II - de mentinere a greutatii obtinute.

Iata un ghid pentru punerea în practica a Fazei I: