|
In ultimul
deceniu, in geneza cariei dentare
s-au selectionat trei factori cauzali: flora microbiana bucala, unele
componente ale alimentatiei umane si calitatea structurilor dentare.
Conceperea unui program eficient de profilaxie a cariei trebuie sa ia in
considerare e 656k109g tiologia multifactoriala a acesteia. In rindurile care urmeaza
vom vorbi pe larg despre modalitatile in care putem preveni caria dentara
prin controlul dietei.
Dintre toti compusii alimentari se pare ca hidratii de carbon au rolul
dominant, efectul nociv fiind determinat de contactul direct cu suprafata
dintelui. Unele forme participa la formarea placii bacteriene, in timp ce
altele, prin metabolizare, scad pH-ul bucal.
Placa este responsabila de fermentarea hidrocarbonatelor din alimente si
bauturi. Placa este retentionata in fisurile adinci, in spatiul dintre dinti,
in apropierea zonelor de contact interdentar si pe suprafetele negoase ale
obturatiilor dentare. Metodele mecanice de igiena orala nu sunt destul de
eficiente in indepartarea placii bacteriene din aceste zone ce reprezinta
ariile de initiere ale cariilor dentare.
Atentie la biberoane si tetine
Anumite
hidrocarbonate fermentabile alimentare trec in saliva si devin accesibile
microorganismelor placii bacteriene care le metabolizeaza, ducind la o
scadere imediata a pH-ului la nivelul suprafetei dentare. Scaderea pH-ului
depinde de grosimea placii, de numarul si tipul microorganismelor acesteia,
de eficienta tamponarii salivare si probabil si de alti factori. Revenirea la
normal a pH-ului se realizeaza in 20 de minute pentru un pacient obisnuit si
in citeva ore pentru cei susceptibili la carii. Fluxul salivar crescut poate
aduce rapid pH-ul spre neutralitate, iar retentia locala a alimentelor
lipicioase poate intirzia cresterea pH-ului pina la dizolvarea sau
indepartarea lor.
Microorganismele placii bacteriene produc acizi prin metabolizarea produselor
alimentare. Dintre acestea ne vom opri asupra celor mai importante:
- Amidonul are o cariogenitate
redusa, dar de regula se produce sumarea efectului sau cu cel al
zaharului in produsele de patiserie si de cofetarie;
- Zaharoza (zaharul) poate crea
mari probleme. Consumul in timpul meselor principale este insotit de o
crestere mica a incidentei cariei dentare, dar consumul in perioadele
dintre mese este insotit de o crestere marcanta a incidentei cariei.
Cantitatea consumata este mai putin importanta in raport cu forma si
orarul consumului;
- Monozaharidele produc carii
datorita timpului crescut de stationare in cavitatea bucala. Efectul
patogen al produselor cu di sau monozaharide este dependent de timpul de
stationare in cavitatea bucala care depinde la rindul sau de consistenta
si aderenta alimentului, secretia salivara produsa de acesta,
retentivitatile naturale si artificiale ale dintilor si arcadelor,
capacitatea de autocuratire. Acest timp de stationare este deci o
caracteristica a fiecarui individ, dar depinde si de modul de prezentare
al produsului. Astfel, la acelasi individ, produse lipicioase (rahat,
ciocolata, dulciuri, fainoase) vor stationa mai mult, comparativ cu
bauturile dulci. Acestea din urma daca sunt ingerate cu paiul au efect
cariogen redus prin faptul ca vin in contact in cantitate mica si doar
cu suprafete usor autocuratibile.
- Folosirea tetinelor si
biberoanelor cu lichide dulci a fost corelata cu introducerea de carii
la dintii frontali, maxilari, datorita contactului prelungit.
Mincati brinza si nu faceti carii
Exista si substante
alimentare protectoare: grasimile si proteinele fac parte din aceasta
categorie. O dieta bogata in grasimi necesita o cantitate de zahar de cinci
ori mai mare pentru a deveni cariogena. Astfel poate fi explicata actiunea
protectiva a laptelui (contine grasimi si proteine). Unii autori considera ca
laptele uman si bovin are un foarte redus potential cariogen, comparativ cu
zaharoza, dar cel uman este mai putin protectiv.
Aceasta nu este considerata de ei ca un argument pentru eliminarea sau
oprirea alaptarii la sin inainte de virsta de sase luni. Tot ei au demonstrat
ca brinza consumata dupa un aliment zaharat impiedica coborirea pH-ului, placii
bacteriene. Actiunea favorabila a brinzei se poate datora stimularii
secretiei salivare si continutului in factori protectori (saruri
minerale, lipide, proteine). Asemanator poate actiona si consumul de alune si
arahide.
Fructele si legumele favorizeaza autocuratirea. Desi nu exista dovezi ca
fructele si legumele fibroase ar contribui la prevenirea cariilor, inlocuirea
gustarilor cu un mare potential cariogen dintre mesele principale cu fructe
si legume este de preferat.
Guma de mestecat are un rol important in autocuratirea suprafetelor dentare
prin cresterea fluxului salivar si prin efortul masticator. Dar guma de
mestecat continind zahar, favorizeaza aparitia cariilor, asemanator cu
consumul dintre mese al bomboanelor. In cazul in care dupa ingestia unui
aliment continind zaharoza se mesteca guma cu inlocuitori se tamponeaza pH-ul
coborit, pina la neutralitate.
Dr. Giovana Constantin
Medic specialist stomatolog
Cabinet Stomatologic - S.C Ciobicom International SRL
tel: 323.16.90
|
