Ce este cafeina?
Cafeina este un drog
consumat īn mod frecvent. Se gaseste īn diferite bauturi ca ceaiul negru,
cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina
este adaugata si īn compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent īn
unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap,
raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.
Cca 80% din populatia adult 515c29f a consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350
mg/zi - cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica.
Ce determina continutul īn cafeina al unui produs?
Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, īn timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, īn timp ce batoanele de ciocolata pot contine īntre 10 si 40 mg per 60 g.
Este cafeina periculoasa?
Efectele fiziologice ale
cafeinei pot fi vazute la adulti la doze de numai 100-200 mg. Aceste nivel este
realizat cu usurinta prin consumarea a 1-3 cesti de cafea. Raportat la
greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori
de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina
ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.
Cafeina este absorbita cu usurinta īn organism, nivelul sangvin atingand valoarea
maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza
de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este
redusa īn timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale.
Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din
corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau
eliminata complet de persoanele care īncearca sa renunte la fumat, pentru a
īmpiedica cresterea nivelului cafeinei īn sange si posibila crestere a dorintei
dupa nicotina.
Cafeina poate produce multe efecte, printre care:
Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)
Creste nivelul grasimilor sangvine
Creste tensiunea arteriala
Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
Batai cardiace neregulate
Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase)
Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
Tremur, iritabilitate, nervozitate
Insomnie si dereglarea orarului somnului
Anxietate si depresie
Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)
Ce efect are cafeina asupra fatului?
Īntrucat cafeina
traverseaza placenta si este metabolizata de fat foarte īncet, acesta risca sa
fie expus unor cantitati semnificative de cafeina daca mama consuma bauturi
care contin acest drog. In studiile pe animale, dozele mari de cafeina provoaca
malformatii congenitale osoase, īntarzierea cresterii fetale, greutate redusa
la nastere si cresterea numarului de pui nascuti morti, īn timp ce dozele mai
mici, echivalentul a doua cesti de cafea/zi, pot provoca īncetinirea cresterii
osoase. La cobaii expusi unor doze modeste de cafeina s-a observat aparitia
unor modificari neuro-comportamentale care au persistat si īn timpul vietii de
adult. Cafeina consumata de masculi īnainte de īmperechere poate, de asemenea,
produce īntarzieri semnificative a cresterii fetale.
Unele studii populationale au aratat ca ingestia unor cantitati mari de cafeina
de catre femeile īnsarcinate se asociaza cu o incidenta mai mare decat normala
de prematuritate, greutate scazuta la nastere si circumferinta craniana redusa.
Pe baza datelor existente, Food and Drug Administration din SUA
sfatuieste femeile īnsarcinate sa evite consumul de cafeina sub orice forma īn
timpul sarcinii.
Contribuie cafeina la īmbolnavire?
S-a demonstrat ca datorita
consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli, printre care se
numara si bolile cardio-vasculare si cancerul.
Boli cardio-vasculare
Administrarea unei doze de 1-3 cesti de cafea determina o crestere substantiala
a tensiunii arteriale la persoanele care nu folosesc cafea, īn timp ce la consumatorii
cronici efectul este mult mai modest. Majoritatea medicilor recomanda reducerea
sau oprirea consumului de cafea īn caz de palpitatii sau batai cardiace
neregulate, īntrucat cafeina poate declansa crize de aritmii cardiace. In afara
de aceasta, un numar de studii stiintifice a aratat ca consumul de cafea se
asociaza cu prezenta unor niveluri crescute de colesterol si trigliceride īn
sange. Un studiu recent a aratat ca pana si folosirea cafelei decafeinizate
(peste 4 cesti/zi) creste riscul de boala cardiaca. Studiul de sanatate al
adventistilor a gasit ca folosirea cafelei se asocia cu o crestere a
riscului de boala cardiaca de 50% la barbati si de 10-20% la femei.
Cancer
Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer,
cafenia sau cafeaua par sa creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni
induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o legatura īntre consumul
de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai
mare de cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat
si īn cancerele renal, ovarian si de intestin gros, īn timp ce consumul de ceai
a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon.
Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata)
au fost identificate ca posibili factori de risc si pentru cancerul mamar.
Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala fibrochistica mamara,
o boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt
de parere ca simptomele acestei boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt
eliminate din dieta.
Tulburari gastro-intestinale
Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului - cu 40 si respectiv
60%. Cafeina are un efect negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia
calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De asemenea, cafeaua
scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia
pirozisului (arsuri retrosternale).
Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om, consumul a 650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa. Persoanele sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai 300 mg de cafeina. Pediatrii sunt īngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate determina comportament hiperactiv.
Da cafeina dependenta?
Multi din cei care folosesc
cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa
renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de īntarcare,
se poate instala dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de
cafeina zilnic.
Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele
de īntarcare sa apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera
de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap,
oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating
apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de
detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a
consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este
un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte
necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice pentru a te simti
bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea
altor droguri. Īntrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici īn
afara de cafeina, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este
recomandabila evitarea chiar si a bauturilor decafeinizate.
Recomandari
Alegeti cafea surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale īn loc de cafea, ceai, cola sau alte bauturi care contin cafeina.
Produsele care contin cafeina vor fi folosite numai la sfatul expres al medicului.
Femeile īnsarcinate si care alapteaza, precum si copiii vor evita orice produs care contine cafeina.
Daca doriti totusi sa consumati ciocolata si cacao, folositi-le rar si īn cantitati foarte mici. Granulele din roscove (ceratonia) sunt un īnlocuitor bun al ciocolatei.
Formati-va obiceiul de a bea apa curata, sucuri de fructe si legume. Daca simtiti nevoia de a bea ceva cald īnvatati sa folositi ceaiuri din plante medicinale sau bauturi pe baza de cereale īn loc de ceai sau cafea decafeinizate.
Gily Ionescu
|
