DIETETICA - RAŢIA ALIMENTARĂ
Legatura dintre starea de sanatate si alimentatie, cunoscuta de altfel cu 400 ani î.e.n., a preocupat si preocupa în continuare oameni de stiinta din domenii foarte diverse (medicina, biologie, fizica, chimie) si deopotriva, pe consumatori. Se contureaza astfel doua tendinte: pe de o parte, medicina redescopera din c 838d33i e în ce mai mult dietetica si sanatatea în modul de hrana, iar consumatorii preiau, în numar crescând, un rol activ în ceea ce priveste sanatatea lor.
Lipsa unor alimente complete sau perfecte sugereaza ca nu exista nici alimente care sa furnizeze suficiente substante nutritive pentru a ne asigura sanatatea. Este prin urmare necesar sa consumam o varietate de sortimente care sa contina o varietate de constituienti, adica sa selectam ce alimente consumam, astfel încât sa ne asiguram o dieta sanatoasa.
Criteriile senzoriale, eminamente subiective, pot face ca libera alegere a produselor alimentare sa nu corespunda principiilor nutritiei echilibrate.
Producatorii de alimente din societatile dezvoltate au exploatat cu buna stiinta preferintele senzoriale ale consumatorilor în interes propriu. Astfel au aparut produsele rafinate, cu grad înalt de prelucrare, cu proprietati senzoriale deosebite dar dezechilibrate din punct de vedere trofic.
Ca urmare a acestor tendinte, în decursul ultimelor decenii s-a constatat o incidenta crescânda a unor afectiuni intestinale, în paralel cu cele cardiovasculare si de metabolism. De asemenea, studii epidemiologice efectuate de numeroase organisme nationale si internationale au evidentiat corelatia dintre modul de alimentatie si aparitia cancerului.
Cele mai importante reglementari internationale privind marfurile alimentare sunt cele elaborate de comitetele de resort ale Comisiei Codex Alimentarius, organism care îsi desfasoara activitatea sub egida FAO/OMS. În 1985 au fost publicate circa 180 de norme alimentare internationale si 1.600 de limite maximale aplicabile reziduurilor de pesticide în alimente.
FAO acorda ajutor tehnic, economic si juridic tarilor în curs de dezvoltare pentru aplicarea acestor norme.
Dupa experienta "alimentatiei stiintifice" probata îndelung înainte de 1989, a urmat scumpirea alimentelor si medicamentelor, reducerea alocatiilor bugetare pentru sanatate si crearea unui teren proprice patrunderii pe piata româneasca si a unor produse alimentare din import, de calitate îndoielnica si la limita termenului de valabilitate.
LOCUL sI ROLUL PRODUSELOR DIETETICE ÎN ALIMENTAŢIE
Dietetica este astazi considerata o stiinta în care dieta reprezinta "un mijloc stiintific prin care se poate corecta o tara biochimica mostenita sau câstigata".
În acelasi timp, ea are în vedere si tehnologiile menite sa puna la dispozitia consumatorului alimente cât mai naturale, cât mai putin nocive si care sa corespunda în acelasi timp, particularitatilor de comportament si preferintelor.
Astazi, se afirma mai hotarât decât în urma cu câteva decenii, ca hrana si modul de alimentatie sunt indisolubil legate atât de aparitia bolilor, cât si de vindecarea lor.
Aria de cuprindere a conceptului de dieta nu trebuie însa sa fie privita limitativ. Astfel, dieta este considerata nu numai o interventie biochimica în organismul bolnav, destinata combaterii unei maladii, ci si în organismul sanatos, în scopul prevenirii bolilor. Dietoterapia devine astfel un important mod de preîntâmpinare si vindecare a multor afectiuni.
Varietatea bolilor în care dieta are un rol terapeutic important este pusa în evidenta de urmatoarele exemple:
- dieta hidrica, bazata pe administrarea de lichide, este indicata în special în gastro-enterite acute toxice sau infectioase, în bolile infectioase febrile, guta, obezitate, litiaza renala;
- dieta hipocalorica, caracterizata printr-o ratie calorica globala scazuta, este recomandata pentru curele de slabire, pentru a pune în repaus tubul digestiv sau aparatul cardiovascular;
- dieta hipercalorica, constând în ingerarea unui supliment alimentar, care depaseste ratia normala a individului, permite regenerarea tesuturilor, compensarea pierderilor excesive, de natura energetica si plastica, tonifierea organismului;
- dieta hiperprotidica, concretizata într-o ratie de proteine mai mare decât cea a individului normal, este utila mai ales pentru vârstnici, pentru bolile cronice consumptive: tuberculoza, anemie, reumatism cronic de nutritie;
- dieta hipoprotidica, concretizata în limitarea cantitativa a proteinelor, atât animale cât si vegetale, poate fi folosita în afectiunile renale, guta si diateza mica, insuficienta cardiaca, unele forme de hipertensiune arteriala visceralizata sau de hipertensiune maligna, ciroza decompensata;
- regimul hipolipidic, concretizat în restrictii în privinta lipidelor, aplicat în unele afectiuni cum sunt: ateroscleroza, obezitatea, litiaza biliara, nefroza lipidica, pancreatita cronica, acidoza diabetica.
Alimentatia dietetica este o alimentatie rationala, normala, stabilita în functie de sex, vârsta si munca depusa. Prin procedee tehnologice speciale, care confera anumite proprietati alimentelor, sau prin adaugarea ori excluderea anumitor produse din alimentatie, poate fi asigurat echilibrul nutritional necesar organismului, pentru a-si mentine sau redobândi starea de sanatate.
Responsabilitatea dietei pentru starea de sanatate este astazi recunoscuta de oamenii de stiinta din întreaga lume precum si de cele mai înalte instante medicale.
De aceea, aplicarea unei diete necesita o fundamentare corecta, dublata de instruirea permanenta a beneficiarului ei.
Putem deci considera ca notiunea de dieta se apropie de notiunea de echilibru alimentar, care include atât placerea cât si analiza atenta a compozitiei chimice. Altfel spus, pentru a realiza un mod de hrana echilibrat, adica pentru a asigura un aport optim de trofine, din punct de vedere cantitativ si calitativ, în scopul mentinerii tonusului si starii de sanatate, este necesara îndeplinirea a patru conditii:
a) capacitatea de a cunoaste exact ceea ce este indispensabil pentru organism si în ce cantitate;
b) cunoasterea compozitiei a fiecarui aliment;
c) cunoasterea momentului optim pentru ingerarea hranei;
d) cunoasterea proceselor complexe de asimilare, conditie indispensabila a bunei utilizari de catre organism.
La nivelul CEE a fost deja elaborata o clasificare a produselor dietetice în urmatoarele categorii distincte:
- alimente hiposodice;
- alimente hipoglucidice;
- alimente hipocalorice;
- alimente cu aport protidic particular;
- alimente cu aport lipidic particular;
- alimente dietetice de efort, cu continut minim garantat în anumite vitamine sau aminoacizi esentiali;
- alimente dietetice de efort, cu continut garantat de magneziu;
- alimente dietetice pentru copii.
|
