de Dr. SERBAN COCIOBA
Sanatatea nu poate fi intretinuta fara o dieta adecvata Un vechi proverb chinezesc spune ca "indiferent care cauza e tatal bolii, dieta este in mod sigur mama ei". Unul din ingedientele unei diete sanatoase il constituie fibrele vegetale. Desi inca din vremea lui Hipocrate exista cunostinte referitoare la actiunea benefica a fibrelor vegetale, practic cercetarile din ultimii 25 de ani au relevat mai pe larg importanta covirsitoare a acestora. La ora actuala oamenii de stiinta au cazut de acord asupra faptului ca o dieta bogata in fibre joaca un rol major in prevenirea unor boli cronice grave ca diabetul, bolile de inima si cancerul.
Desi in categoria fibrelor intra numerosi compusi cu efecte variate asupra organismului, toate au in comun doua caracteristici: se gasesc numai in alimentele de origine vegetala si nu pot fi descompuse de catre enzimele aflate in sistemul digestiv al omului. In timp ce alimentele de baza sint aproape in totalitate descompuse si absorbite in intestinul subtire, fibrele vegetale ajung in intestinul gros aproape intacte. Fiind nedigestibile acestea nu contribuie cu nutrienti si in consecinta nu hranesc organismul Acesta a fost si motivul pentru care ani de-a rindul nimeni nu s-a gindit ca indepartarea fibrelor din alimentele de baza ar putea avea vreun efect negativ, de unde si popularitatea piinii albe fara tarite asupra celei cu tarite
Fibrele vegetale pot fi impartite in doua mari categorii: solubile si insolubile. Fibrele solubile includ printre altele pectina si hemiceluloza si se gasesc in fructe, legume, seminte orez nedecorticat (brown rice), orz (barley), ovaz (oats) si tarite de ovaz (oat bran). Fibrele solubile nu ajuta atit de mult la pasajul alimentelor prin intestin ci au cu totul alt rol, de altfel foarte important si anume acestea previn sau reduc absorbtia unor anumite substante in curentul sanguin De exemplu, retin intrarea glucozei in singe - un factor foarte important pentru diabetici - si reduc nivelul colesterolului din singe.
Fibrele insolubile includ printre altele celuloza hemiceluloza si lignina Acestea au o putere mare de absorbtie si se expandeaza in intestinul subtire asemenea unui burete. In general se gasesc sub forma celulozei si a ligninei in grine si taritele acestora, in coaja semintelor fructelor si legumelor Fibrele insolubile joaca un rol important in constituirea bolului fecal, in reglarea dezordinilor digestive si in prevenirea cancerului de colon.
Alimentele bogate in fibre sint beneficiale nu numai prin continutul acestora, dar in acelasi timp sint sarace in lipide si calorii, si in plus, inlocuiesc carnea si alimentele bogate in grasimi care de obicei predispun la cancer de colon si boli ale arterelor coronare. Totodata, alimentele bogate in fibre au un continut ridicat de anti-oxidanti cum sint beta-carotenul si vitamina C.
Cancerul de colon este a doua cauza a mortii in USA, insa e o boala destul de rar intilnita in tarile in care dieta include putina carne si multe alimente bogate in fibre vegetale. Zeci de studii facute cu diferite ocazii au venit sa confirme aceasta observatie. Astfel, in urma unor cercetari efectuate timp de 4 ani s-a ajuns la concluzia ca o dieta bogata in fibre insolubile a inhibat dezvoltarea pre-cancerului de colon si a polipilor rectali (care au in general tendinta de a se mari si a deveni maligni). Studiile au confirmat de asemeni faptul ca fibrele insolubile reduc atit acizii biliari, cit si bacteriile din intestine despre care se crede ca ar fi posibili promotori ai cancerului
Alte studii au condus la concluzia ca dietele bogate in tarite de griu (deci in fibre insolubile) reduc nivelul estrogenilor din singe care predispun la cancer mamar, previn constipatia si acumularea excesiva a gazelor in intestin.
Zece la suta din americanii care au depasit virsta de 40 sufera de diverticuloza, o conditie patologica in cursul careia in peretele colonului se formeaza saculete. Cind in saculete se aduna sau stagneaza diferitele resturi alimentare, acestea se inflameaza si devin foarte dureroase. Dietele bogate in fibre insolubile previn diverticuloza si in acelasi timp reduc durerile in cazul in care boala s-a instalat deja.
Fibrele solubile, in special cele din taritele de ovaz orz si pectina din fructe mai ales grapefruit si mere), ajuta la coborirea nivelului colesterolului printr-un mecanism de reducere a LDL (colesterolul "rau"). Fibrele solubile fac un mare serviciu si diabeticilor, contribuind la reglarea controlului zaharului din singe.
Ratia obisnuita de fibre pe care o consuma americanii este de 12 grame pe zi. Cercetatorii sustin ca ratia zilnica ar trebui sa fie cel putin dubla, iar National Cancer Institute recomanda pentru fiecare zi alimente care contin intre 20 si 30 de grame de fibre. Cele mai bogate surse de fibre sint fasolea kidney (6,9 g - 1/2 cana), fasolea pinto (5,9 g), perele consumate cu coaja (5,8 g - 1 buc.), lintea (5,2 g), fasolea alba (5,0 g), mazarea (4,7 g), smochinele uscate ((4,6 g), taritele de ovaz (4,0 g), iar ca regula generala, cerealele si orezul, legumele si fructele uscate (de asemeni pielea legumelor si fructelor, apoi semintele unor fructe care se consuma ca atare, cum sint capsunile, zmeura, smochinele si rodiile), precum si alimentele nerafinate (cum ar fi piinea cu tarite si brown rice). De mentionat ca o alimentatie bogata in fibre necesita consumul a cit mai multe lichide
|
