LISTA NEAGRĂ A ALIMENTELOR DE EVITAT
Scandalul dioxinei - aceasta substanta chimica organica ce contine clor, care se gaseste īn atmosfera sub forma de particule si se depune pe sol si īn apa - a tras semnalul de alarma asupra posibilit 11311e420l 9;tii de a ne īmbolnavii din cauza unor alimente aparent sanatoase. Dioxina se gaseste īn carne si īn produsele lactate. Ea este cancerigena si se acumuleaza īn organism.
Metalele grele - provin mai ales din cauza circulatiei automobilelor. Este vorba de plumb, mercur, cadmiu. Acestea se gasesc mai ales īn maruntaie - ficat, rinichi, ciuperci, spanac, scoici, moluste, crustacee, ton, sardele, ficat de morun. Se gasesc īn concentratie mai mare īn conserve decāt īn pestele proaspat. Sucurile de fructe contin cantitati mai mari de plumb, mai ales cele din cutiile metalice. si īn vinuri se gasesc cantitati īnsemnate de metale grele.
Un alt aspect īl reprezinta hranirea animalelor cu hormoni - este vorba mai ales de vitele americane care sunt dopate cu hormoni de crestere. Aceasta problema a fost pusa de O.M.C. (Organizatia Mondiala a Comertului) care a trebuit sa arbitreze diferendul dintre Bruxelles si S.U.A. Asupra carnii planeaza īnca embargo-ul carnii de bovine dopate cu hormoni.
Despre faina animala - un concentrat de proteine din carcasa animalelor care nu se consuma, care sunt degresate (purificate) si la care se adauga saruri minerale si vitamine, zaharuri, amidon si grasimi pentru a deveni un aliment consistent. Dar uleiurile adaugate pot fi de joasa calitate pentru a fi mai ieftine si, uneori, de origine obscura (de exemplu uleiuri vegetale destinate industriei).
Desigur, scoaterea de pe piata a fainii animale ar duce la īnlocuirea ei cu cea de soia, cu aceleasi adaosuri nutritionale. Problema se pune si economic pentru ca soia este importata din S.U.A. si nu este produsa īn Europa.
Problema dioxinei a scos īn evidenta un aspect foarte clar: politica alimentara care consta īn realizarea unor alimente mai putin costisitoare, determina scaderea calitatii lor nutritionale. Altfel spus, nu trebuie sa ne sperie toxicitatea "farfuriei" noastre. Se calculeaza ca exista un accident la 100 de milioane de prānzuri, dar consumatorul trebuie sa īnteleaga ca a mānca "bine" are un pret - costa sanatatea.
O alta problema o reprezinta convingerea consumatorilor de a cumpara lucruri mai scumpe. De exemplu - cazul somonului. Se stie ca trebuie māncat de doua ori pe saptamāna peste gras pentru a reduce la jumatate riscurile cardio-vasculare. Pāna nu demult untura de peste era un medicament. Dar, conteaza daca acel somon a māncat "plancton" (alge si alte plante marine) sau a fost hranit īn crescatorii cu faina animala (fiind si mult mai ieftin la cumparat). Acesta, chiar māncat zilnic nu va avea efecte benefice asupra organismului. De asemenea, nu-l vom mānca "pane", īmbibat de grasime saturata deoarece efectul este exact invers.
Desigur, faptul ca 80% din produsele alimentare sunt industrializate prin diferite tratamente, cu aditivi, este un "rau necesar", deoarece mii de oameni mor si acum din cauza parazitilor, microorganismelor si unor boli (vezi botulismul) prin faptul ca alimentele nu sunt bine spalate, fierte sau conservate.
Desigur, o alta maladie a secolului o constituie "malnutritia plectorica" zeci de mii de oameni mor anual din cauza hranei (alimentatie cu prea multe grasimi) de boli cardio-vasculare. De asemenea, obezitatea, lipsa de "cultura" alimentara īn alegerea meniurilor, īn echilibrele dintre alimente trebuie sa fie o preocupare personala a nutritionistilor, dar si a fiecaruia dintre noi.
Psihoza unei intoxicatii alimentare este ceva usor de īntretinut (vezi cazul coca-cola - continutul de fenoli si crezoli gasiti nu pot explica decāt "psihologia" fenomenului de masa aparut.
Alimentatia si prevenirea cancerului
Din 170 de studii epidemiologice 132 au aratat o diminuare a riscului de cancer a tubului digestiv si a cailor respiratorii la marii consumatori de fructe proaspete si legume. Dar, acest efect protector nu īncepe decāt plecānd de la 500 g de legume crude pe zi. La fel pentru fructe. Dar, nu trebuie neaparat sa devii vegetarian, pentru ca, nici studiul nu a dovedit ca excluderea carnii, pestelui si a grasimilor animale reduce riscul tumorilor canceroase.
Nenumaratele principii active din legumele si fructele crude formeaza un "cocktail" de mii de substante care se completeaza si īsi dezvolta reciproc efectele.
De exemplu, īn varza, broccoli se gaseste glucozinolatul, responsabil de efectul protector a acestor legume verzi īn unele cancere ale aparatului digestiv. Īn privinta sulfitilor de allil continuti īn usturoi, pere s-a constatat ca au un rol decisiv īmpotriva cancero-genezei. Din contra, "in vitro" s-a constatat ca activeaza activitatea enzimelor ce "repereaza" si elimina toxinele. Cercetatorul american Dorante a calculat ca fiecare om trebuie sa absoarba de la 17.000 la 24.000 picaturi de usturoi. Aceasta explica scaderea cu 13% a cancerului de stomac īn China, dar, un chinez manānca mai mult de 20 g usturoi pe zi.
Rolul protector al soiei si al verzei, a cepei contra cancerelor hormono dependente (de sān la femei si de prostata la barbati), se datoreaza continutului ridicat īn fito-estrogen.
Alte substante active - fibrele, siruri lungi de glucide regasite īn fructe si unele legume - cereale complete, legume seci, cartofi, previn cancerele de colon si reduc si colesteroul "rau" din sānge.
Desen - p. 77 - Science et vie
Un alt aspect al consumului de legume si fructe crude se refera la reducerea riscurilor cardio-vasculare, avānd un efect antioxidant asupra radicalilor liberi si a colesterolului rau (LDL) care determina formarea placilor de aterom (excrescente ce pot obstructiona total arterele si īmpiedeca circulatia sāngelui). Responsabile sunt vitaminele C, E flavonoidele. Acestea au un efect benefic asupra circulatiei sanguine (cam ca si al aspirinei) - evitānd formarea unui cheag, a unei tromboze respinsabila de crizele cardiace sau de accidentele vasculare cerebrale. Cāt despre vitaminele E si C - reduc de 78% oxidarea colesterolului "rau". Acelasi efect īl are beta carotenul.
Din aceasta cauza medicii recomanda consumul de fructe si legume īn fiecare zi, la fiecare masa si foarte diversificat.
|
