LUCARE DE DIPLOMA - STUDIU PRIVIND EVOLUTIA PIETEI LAPTELUI SI CARNII IN ROMANIA, IN PERIOADA 2004-2007

LUCARE DE DIPLOMĂ

STUDIU PRIVIND EVOLUŢIA PIEŢEI LAPTELUI sI CĂRNII ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2004-2007

BUCUREsTI 2008

CUPRINS

PREFAŢĂ

CAPITOLUL I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Consideratii generale

1.2. Piata Laptelui

1.3. Piata carnii în România

CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanta

2.2. Obiective urmarite

2.3. Politici agricole de sustinere

2.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

2.5. Situatia actuala la nivel sectorial

2.6. Structura dimensionala a fermelor de vaci de lapte si juninci

2.7. Cheltuieli de productie lapte de vaca pentru consum

CAPITOLUL III. SECTORUL CREsTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA (Carne)

3.1. Importanta

3.2. Obiective urmarite

3.3. Politici agricole de sustinere

3.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

3.5. Prezentarea sectorului:

3.6. Structura dimensionala a exploatatiilor de bovine

3.7. Cheltuieli de productie pentru tineret bovin pentru îngrasare

CAPITOLUL IV. SECTORUL CREsTERII OVINELOR SI CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA

A. CARNE DE OAIE

4.1. Importanta

4.2. Obiective urmarite

4.3. Program pentru sustinerea produsului  -  carne

4.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

B. LAPTE DE OAIE sI CAPRĂ

4.5. Program pentru sustinerea produsului  -  lapte

4.6. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

4.7. Prezentarea sectorului:

4.8. Structura dimensionala a fermelor de ovine

4.9. Cheltuieli de productie la specia ovina

CAPITOLUL V. SECTORUL CREsTERII PORCINELOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PORC

5.1. Importanta

5.2. Obiective urmarite

5.3. Program  pentru sustinerea carnii de porc

5.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

5.5. Prezentarea sectorului

5.6. Structura dimensionala a fermelor de porci la

CAPITOLUL VI. SECTORUL CREsTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PASĂRE sI OUĂ

6.1. Importanta

6.2. Obiective urmarite

6.3. Program pentru sustinerea carnii de pasare

6.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

6.5. Prezentarea sectorului

6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasari

6.7. Cheltuielile de productie la pui vii pentru carne

CAPITOLUL VII. SUSŢINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE STAT sI DIN FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE A OBŢINERII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat)

7.2. Plati nationale complementare directe

7.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul national

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

PREFAŢĂ

În alimentatia oamenilor, produsele de origine animala asigura energia si substantele de baza necesare desfasurarii proceselor metabolice, cresterii si dezvoltarii organismelor.

Alimentatia reprezinta izvorul si regulatorul proceselor de schimb dintre organism si mediul înconjurator. Dezechilibrul dintre aport si necesitatile în alimentatie, determina profunde modificari metabolice. Insuficienta în alimentatie a substanselor nutritive de baza, proteine, glucide, lipide, vitamine si saruri minerale, exercita influente negative asupra sanatatii si activitatii omului, reducându-i capacitatea de munca, rezistenta la actiunea agentilor patogeni si a factorilor stresanti.

Alimentul este cel mai important factor care influenteaza organismul, iar mentinerea starii de sanatate este indisolubil legata de sanatatea alimentelor, notiune ce include atît calitatea biologica, cît si starea de solubilitate.

Pe de alta parte, consumatorii devin tot mai exigenti fata de calitatea produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea, asigurarea si mentinerea calitatii este insistent reclamata în societatea contemporana. La nivel national, regional si international, calitatea produselor este evaluata tot mai mult în strânsa legatura cu calitatea vietii.

În aceste conditii, raspunderea producatorului privind asigurarea calitatii depaseste limitele propriei afaceri, pentru ca se angajeaza fata de clienti sa realizeze un anumit nivel al calitatii produsului alimentar în ansamblu.

Desi am aratat importanta produselor de origine animala în alimentatia oamenilor, în lucrarea de fata ne-am concentrat asupra obtinerii acestor produse în forma de materie prima, conditie esentiala pentru a fi disponibile consumului populatiei în cantitati suficiente si calitate corespunzatoare.

Am ales aceasta tema datorita importantei obtinerii produselor de origine animala care sunt necesare atât pentru asigurarea necesarului de consum intern al populatiei, cât si pentru crearea de disponibilitati pentru export.

În acelasi timp studiul efectuat ne permite sa avem o vedere de ansamblu asupra evolutiei productiei animaliere în ultimii 4 ani, tendinta acestora si se arata faptul ca consumatorii autohtoni prefera produsele obtinute din productia interna.

În lucrarea de fata am încercat sa subliniez evolutia producerii laptelui si carnii în România, din care se observa o tendinta de crestere a cantitatii si calitatii materiei prime, în detrimentul scaderii efectivelor, în unele cazuri, importanta acoperirii necesarului de consum din productia interna, evolutia importurilor si exporturilor si efortul care se face din partea statului pentru sustinerea asigurarii acestor produse.

Lucrarea prezenta este structurata în 7 capitole, astfel:

Capitolul I, capitol de notiuni introductive pe piata laptelui si carnii în România,

Capitolul II, Sectorul laptelui de vaca în România;

Capitolul III, Sectorul cresterii bovinelor de carne;

Capitolul IV, Sectorul cresterii ovinelor pentru lapte si carne;

Capitolul V, Sectorul cresterii porcinelor;

Capitolul VI, Sectorul cresterii pasarilor - carne;

Capitolul VII, Sustinerea financiara a obtinerii produselor de origine animala.;

În acelasi timp s-au întâmpinat o serie de dificultati în instrumentarea st 313c223d udiului, prin accesul limitat la date, volumul mare al indicatorilor, unele date fiind date operative interne greu accesibile.

Noutatea din aceasta lucrare consta în accesul la cunosterea situatiei reale în asigurarea produselor de origine animala, a indicatorilor economici (efective, productii, consumuri, costuri de productie, importuri, exporturi) si sprijinul permanent acordat din partea statului pentru stimularea producerii acetora la o calitate competitiva cu standardele comunitare.

Capitolul I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Consideratii generale

Cresterea animalelor pe teritoriul României a fost si va fi o activitate de prima însemnatate în asigurarea bunurilor agroalimentare necesare pentru hrana populatiei, pentru industria alimentara prelucratoare, ca si pentru participarea la schimburile comerciale internationale.

Conditiile naturale, de sol si clima, deosebit de favorabile, o îndelungata traditie, ca si calitatea cercetarii stiintifice si a învatamântului zootehnic de toate gradele, reprezinta factori importanti care stau la temelia dezvoltarii zootehniei, cresterii performantei si competitivitatii.

Evident ca, de convulsiile si neajunsurile unor evenimente nedorite, cum au fost razboaiele, crizele economice, unele calamitati naturale sau chiar unele erori, în anumite perioade ale strategiei în dezvoltarea economiei, nu putea scapa nici sectorul cresterii animalelor.

Ca urmare, au fost perioade, mai scurte sau mai lungi de timp, când s-au înregistrat diminuari ale efectivelor de animale si scaderi ale productiilor acestora. De fiecare data însa, au urmat perioade de redresare, aceasta fiind o dovada de netagaduit ca în România activitatea de crestere a animalelor este la ea acasa.

În România s-au crescut si se cresc aproape toate speciile de animale de ferma, existând posibilitatea de asigurare a întregului sortiment de produse agroalimentare de origine animala.

În acelasi timp, întinsele suprafete de pajisti naturale si cultivate, ca si potentialul deosebit în ceea ce priveste productia de cereale si leguminoase furajere, pot crea importante disponibilitati de produse animale pentru export, obtinute în conditii ecologice.

Transformarile fundamentale care au avut loc dupa 1989, cu toata scaderea drastica a efectivelor de animale si, ca urmare, a productiilor obtinute, fenomene întâlnite în toate fostele tari socialiste, au creat premisele unor noi orientari în practicarea zootehniei, care se vor materializa în performante tehnice cantitative si calitative, ca si de eficienta economica în cadrul comunitatii europene si mondiale.

Tehnologia cresterii animalelor si obtinerii produselor animaliere este domeniul stiintific care se ocupa cu cercetarea particularitatilor biologice si productive ale animalelor domestice, pasarilor, albinelor si pestilor cu scopul folosirii eficiente a acestora pentru obtinerea produselor animaliere, elaboreaza metode de crestere si regimuri de întretinere a animalelor domestice, tehnologii performante pentru obtinerea produselor animaliere. Importanta problemelor stiintifice si tehnologice a specialitatii nominalizate pentru economia nationala este în majorarea producerii produselor animaliere, îmbunatatirea calitatii, reducerea cheltuielilor pe unitatea de productie obtinuta.

Respectarea standardelor de calitate si a reglementarilor sanitare constituie o alta directie de maxima importanta în procesul de armonizare la normele comunitare. Cunoasterea si aplicarea prevederilor de acest tip de catre fermieri sunt vitale din cel putin doua motive. Pe de o parte ele constituie o conditie pentru accesul la mecanismele comunitare de sprijin (principiul conditionalitatii). Pe de alta parte, nerespectarea standardelor de catre producatori atrage dupa sine imposibilitatea comercializarii produselor agricole pe piata comunitara. În ultimii ani s-a înregistrat o transpunere accelerata a aquis-ului în domeniul calitativ, sanitar si fito-sanitar. Totusi acest ritm ridica o serie de probleme atât pentru fermieri cât si pentru procesatori.

Cea mai mare parte a masurilor vitale pentru restructurarea sectorului agricol se înscriu în cadrul politicii comunitare, în rândul componentei de dezvoltare rurala. Aceasta componenta importanta a politicii PAC presupune si o contributie nationala care sa suplimenteze bugetul comunitar. Initial aceasta contributie nationala era de 50% din valoarea totala a proiectului de finantat.

1.2. Piata Laptelui

Laptele consumat de om ca atare sau prelucrat este produs de mai multe specii de animale (vaca , bivolita, capra, oaie, camila), însa bovinele participa cu peste 90% din productia mondiala de lapte si cca. 87 % în tara noastra.

Laptele este primul aliment cu care omul vine în legǎturǎ din prima zi de viatǎ. Este un aliment indispensabil vietii, valoros din punct de vedere nutritiv. Din pǎcate însǎ, în România, la capitolul consum pe cap de locuitor, indicii exprimǎ o gravǎ realitate: la noi se consumǎ extrem de putin - 6,9 litri /lunǎ/cap locuitor, în functie de vârstǎ, în timp ce în tǎrile din UE, consumul este de patru ori mai mare.

Chiar daca românii continua sa fie codasi atât la consumul de lapte, cât si la aplicarea standardelor de colectare impuse de Uniunea Europeana, producatorii nu au motive sa se plânga. Piata este în crestere si se consolideaza pe nise noi aparute, cum ar fi segmentul premium, care înseamna lapte îmbogatit cu vitamine si minerale.

Daca pâna în urma cu cinci - sase ani, laptele de consum al orasenilor provenea, în mare parte, de la taranii care-l vindeau în piete, "ambalat" în sticle de Cola, în prezent, locuitorii din mediul urban prefera varianta procesata, adica laptele pasteurizat si UHT (Ultra High Temperature). Aceasta tendinta a aparut odata cu diversificarea portofoliilor marilor producatori si a metodelor de ambalare si pasteurizare. Un rol important l-au avut si strategiile de marketing prin care au fost promovate noile branduri: Lapte Proaspat de la Danone, Fulga si Zuzu de la Albalact, Milli de la Friesland etc.

Potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen, în prima jumatate a anului 2007, românii au cumparat lapte de aproximativ 102 milioane de euro, valoare cu 14,2% mai mare decât în perioada similara din 2006.
Consumul a ramas aproximativ constant, dar anticipam o crestere a pietei, datorita ponderii tot mai mari a laptelui industrializat cumparat, în raport cu cel achizitionat direct de la micii fermieri.

Ca valoare, piata lactatelor - inclusiv brânzeturile, untul etc. - este estimata la circa 800 de milioane de euro. Specialistii din piata considera ca aceasta categorie va creste foarte mult în urmatorii ani, datorita majorarii puterii de cumparare a românilor. Din punct de vedere cantitativ, piata locala este de 3,2 miliarde de litri, dintre care 1,8 miliarde reprezinta vânzarile neoficiale - fenomen ce poate fi motivat, în primul rând, prin ponderea mare a populatiei rurale -, iar restul de 1,4 miliarde de litri, laptele industrializat (procesat).

Segmentarea pietei laptelui procesat se face în functie de compozitia produsului - lapte integral, semidegresat, degresat - si de tratamentul termic aplicat, care genereaza conditiile de pastrare: lapte ultra-pasteurizat UHT, care se poate pastra la temperatura camerei, sau lapte proaspat, care a fost doar pasteurizat, conform cerintelor legale si care necesita pastrarea la frigider. În preferintele românilor, primul loc îl ocupa laptele pasteurizat, cu o cota de 78% din volumul vândut pe piata, urmat de laptele UHT.

Tipul de ambalaj în care se comercializeaza produsul produce la rândul sau o segmentare a pietei, de la un ambalaj tip punga, la pret redus, pâna la ambalaje cu sisteme de închidere sofisticate, mai performante, dar si mai scumpe. Potrivit Nielsen, în 2007, cei mai multi consumatori au preferat sa cumpere laptele ambalat la cutie de carton, de obicei UHT, doar 41,5% alegându-l pe cel comercializat în punga. Ponderea este în crestere fata de anul 2004, când doar 16,7% dintre consumatori cumparau lapte la cutie.

O schimbare interesanta în obiceiurile de consum este data de locul de unde românii îsi procura laptele. Astfel, în primele sase luni ale anului 2007, circa 60% din vânzari au fost înregistrate în hipermarketuri si supermarketuri, iar restul, în magazine alimentare. Spre comparatie, mentionam ca, în 2004, doar 34% din lapte a fost achizitionat din comertul modern - hipermarketuri, supermarketuri -, majoritatea provenind din magazinele alimentare.

Pe lânga produsul clasic, companiile au lansat pe piata autohtona lapte din categoria premium: UHT, ambalat la cutie, la pret peste medie, îmbogatit cu vitamine, minerale sau care se adreseaza persoanelor cu intoleranta la lactoza.

Per total, piata autohtona de profil este în crestere, iar românii se dovedesc a fi consumatori din ce în ce mai avizati, achizitionând produse în acord cu tendintele nutritiei moderne si optând pentru ambalaje functionale.

1.3. Piata carnii în România

Dupa 1990 productia de carne a reflectat modificarile intervenite la nivelul efectivelor de animale, respectiv o tendinta de scadere la toate speciile, micii producatori dimensionându-si efectivele detinute la nevoile de autoconsum si la cerintele limitate ale pietelor locale. Astfel, în 2003 productia totala de carne a fost de 935 mii tone fata de 1490 mii tone în 1989.

Productia româneasca de carne este mai putin competitiva conform standardelor internationale. Sistemele de crestere si exploatare a animalelor pentru carne sunt în mare parte extensive, cu mici exceptii în sectorul porcinelor si pasarilor unde exista si un sistem intensiv, dar cu pondere mica. Acesta conduce la realizarea unor durate de îngrasare mari, datorate unei rate scazute a conversiei furajelor deoarece nu se asigura un raport energetico-proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse si greutate la sacrificare scazuta. Conditiile de adapostire sunt precare si cu impact asupra bunastarii animalelor si performantelor productive. Furajarea animalelor în fermele mici, familiale se face cu furaje de slaba calitate, neprelucrate, ceea ce conduce la consumuri mari, ineficiente.

Producatori mici si mijlocii care au orientare comerciala cauta sa-si îmbunatateasca randamentul tehnic. Producatorii au acces la informare privind piata. În România exista un sistem de clasificare a carcaselor dupa calitate pentru a stimula producatorii prin pret, plata facându-se în functie de greutatea carcaselor. În sectorul de abatorizare si procesare se practica o tehnologie performanta deja, existând o parte care o practica pe cea învechita datorita nivelului redus al investitiilor, problema care va fi rezolvata partial prin accesarea fondurilor structurale de dezvoltare rurala.

O mare parte din cantitatea de carne se desface pe piata libera taraneasca care poate sa includa riscuri de sanatate publica datorita calitatii igienice scazute a producatorilor de carne. În paralel cu aceste piete exista mici magazine care asigura facilitati limitate pentru mentinerea calitatii, în special a produselor proaspete, precum si supermarketuri care, în general, se bazeaza pe produse importate pentru toate sortimentele de carne. Veriga detailistilor stabileste calitatea si cantitatea de carne, mai ales la porc si industria autohtona nu poate sa raspunda acestor cerinte, ceea ce duce la cresterea importurilor si scaderea exporturilor romanesti de carne. Impedimentele cresterii exporturilor romanesti de carne sunt: ineficienta industriei de procesare, slaba dezvoltare a infrastructurii de piata, calitatea slaba a productiei din carne, care nu îndeplineste standardele europene.

Informatiile referitoare la piata reprezinta un instrument important pentru a raspunde schimbarii si pentru a identifica eventualele oportunitati. În plus, activitati de sustinere a oportunitatilor de piata interne si de export, îi ajuta pe producatori, comercianti si procesatori sa cunoasca cerintele pietei si preferintele consumatorilor. Numarul redus al abatoarelor certificate conform standardelor UE pentru sacrificarea animalelor limiteaza în prezent oportunitatea transformarii vânzarilor la export în viu în vânzari de carcase (ovine si bovine).

La nivelul fermei, oportunitatile pentru o eficienta îmbunatatita si o sporire a calitatii trebuie cautate în asigurarea unui material genetic mai bun, îmbunatatirea furajarii si îngrijirii animalelor, a conditiilor de adapostire.

Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor EUROP permite o plata echitabila bazata pe calitatea carcaselor si a condus la sporirea calitatii productiei. La bovine se impune sprijinirea crescatoriilor de animale în directia cresterii dimensiunii medii a fermelor. Se impune sprijinirea crescatorilor de animale în directia cresterii dimensiunii medii a fermelor. În ceea ce priveste procesarea este necesar sa se îmbunatateasca competitivitatea produselor prelucrate si orientarea în acord cu cerintele minime de securitate alimentara impuse de Uniunea Europeana.

Pentru restructurarea si dezvoltarea sectorului de carne se impun directii de investitii în: abatoare; echipamente de taiere; modernizarea si chiar înlocuirea instalatiilor frigorifice în vederea alinierii depozitelor de stocare a carnii si produselor din carne la normele UE; ambalaje, etichete, promovare; modernizare si control la receptia animalelor, taiere, procesare, comercializare ;

Principalele constrângeri ce limiteaza competitivitatea sectorului de carne din România :

1. La nivelul productiei :

- productia este fragmentata în ferme de dimensiuni mici ;

- conditii precare de adapostire cu impact asupra bunastarii animalelor ;

- lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ;

- furajarea de joasa calitate duce la o conversie redusa si costuri mari ;

2. La nivelul procesarii :

- capacitatile supradimensionate ;

- tehnologii învechite neperformante ;

- ponderea mare a consumului familial limiteaza dezvoltarea pietei ;

- nivelul scazut de investitii ;

- lipsa unui sistem de plata în functie de calitatea carcaselor ;

- ambalarea si etichetarea necorespunzatoare;

3. La nivelul distributiei si comercializarii:

- sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (întreprinderi mici ceea ce duce la costuri ridicate) ;

- supermarketurile se bazeaza pe importuri.

În România calitatea carnii este la nivelul standardelor UE desi, tarile vecine (Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici privind calitatea si preturile. Ca o concluzie despre eficienta si competitivitatea din sectorul de carne romanesc, trebuie realizat faptul ca o economie concurentiala va implica masuri si actiuni care se vor face resimtite, în primul rând, de actualii producatori de subzistenta.

CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanta

Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în vârsta, precum si a celor cu diferite afectiuni.

Cresterea vacilor pentru lapte, ocupatie de baza în zona rurala si montana, asigura venituri ritmice si stabile crescatorilor de animale.

Sustinerea valorificarii eficiente a laptelui materie prima va permite realizarea unor investitii în retehnologizarea activitatii necesare realizarii unor produse lactate controlabile, cu calitate si termene de garantie superioare.

Asigura stabilitatea fortei de munca în zona rurala si montana.

Este sursa sigura pentru schimburile comerciale.

Asigura valorificarea superioara a furajelor realizate pe suprafetele de baza furajera în sistem natural (pasuni naturale).

2.2. Obiective urmarite

Asigurarea necesarului de lapte si produse lactate la nivelul standardelor europene.

Realizarea unei încarcaturi optime de animale pe unitatea de suprafata în vederea utilizarii potentialului de productie al bazei furajere.

Stimularea organizarii de exploatatii eficiente si competitive prin trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala.

Organizarea crescatorilor în asociatii în vederea reprezentarii intereselor în relatiile cu furnizorii de inputuri si beneficiarii produselor realizate.

Cresterea productiei de lapte materie prima la nivelul potentialului national în vederea acoperirii cotelor de productie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul integrarii.

2.3. Politici agricole de sustinere

Sustinerea, stimularea si protectia produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite în UE.

Sustinerea pentru echilibrarea balantei între segmentul de productie si procesare a productiei.

Fara ajustarea echilibrata a raportului de preturi între sectorul de procesare si productie, se risca diminuarea efectivelor de animale.

Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra pretul de valorificare la producatorul intern cu cel realizat în UE

2.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

Relansarea sectorului de crestere a bovinelor, în vederea stimularii productiei de lapte de vaca.

Sustinerea sectorului de producere a laptelui, pentru cresterea cantitativa si calitativa a acestuia, în vederea alinierii la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a cotelor.

Asigurarea securitatii alimentare a populatiei cu lapte si produse lactate.

Sustinerea financiara a productiei de lapte, pentru echilibrarea pretului de valorificare la producator, pe aceleasi criterii cu cele realizate in UE

Sectorul laptelui si al produselor lactate este reglementat in UE prin sistemul cotelor de productie a laptelui (R CEE nr. 3950/ 1992 modificat R CEE nr. 1788/2003) si cel de interventii pe piata produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999 modificat R CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu modificari si completari prin Legea nr.72/2006.

2.5. Situatia actuala la nivel sectorial

Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine 2.880.530 cap.

- vaci si juninci 1.638.751 cap.

- vaci de lapte 1.518.533 cap.

Efective, (pe tipuri de exploatatii, la 30.04.2007) :

Tabel nr. 1

Sursa INS si MADR

Productii - lapte - totale 49.298,9 mii hl.

- medii 3.168,0 litri / cap.

Exploatatii agricole si efective, (pe clase de marime a exploatatiei):

Tabel nr. 2

Sursa INS si MADR

Costuri de productie pentru lapte, (pe tipuri de exploatatie):

- gospodarii individuale, (1-2 cap. vaci lapte): 1,0-1,4 lei/litru lapte;

- exploatatii mici si mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte): 0,8-1,2 lei/litru lapte;

- exploatatii mari si industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru lapte.

2.6. Structura dimensionala a fermelor de vaci de lapte si juninci

la data de 30 aprilie 2007

Tabel nr. 3

Sursa INS si MADR

Principalele institutii responsabile pe sectorul de lapte:

Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) responsabil cu realizarea politicii, strategiilor si implementarii corespunzatoare a acestora si colaborarii internationale prin compartimentul pentru lapte si produse lactate, respectiv prin departamentul de cooperare internationala.

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) responsabila cu asigurarea sigurantei alimentelor, controlul si monitorizarea calitatii laptelui materie prima, evaluarea si aprobarea unitatilor de productie si procesare, aprobarea si controlul laboratoarelor de atestare a calitatii laptelui si produselor lactate.

Agentia de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie ANARZ

Agentia de Plati si Interventie APIA

În subordinea ANSVSA este organizat laboratorul national de referinta pentru analiza si testarea calitatii laptelui Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara care verifica activitatea laboratoarelor de rutina prin testarea inter laboratoare.

În structura APIA este organizat Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea si controlul cotelor de lapte în România cu structura teritoriala regionala si judeteana.

Piata europeana a laptelui de vaca este reglementata de regimul taxelor pentru cantitatile comercializate in exces fata de cantitatea de referinta atribuita fiecarui stat membru COTA NATIONALA DE LAPTE si masurile de SUSTINERE FINANCIARE.

Depasirea cotei nationale impune plata de taxe catre UE, de catre producatorii care îsi depasesc cota individuala alocata.

Valoarea taxei începând din 2007 este de 27.83 EUR/ 100 kg lapte

Cantitatea:

3.057 tone lapte din care

1.251 tone lapte pentru livrari la unitatile de procesare

1.806 tone lapte pentru vânzari directe catre consumatori.

+1.884 tone lapte, din 2009 rezerva de restructurare

Grasimea de referinta:

SUSTINEREA FINANCIARĂ conform politicii agricole comunitare (PAC)

Principalele scheme de sustinere financiara ale sectorului de lapte, conform PAC sunt masurile de interventie si masurile comerciale de piata, interna si externa:

Interventia pentru unt si lapte praf degresat

Stocarea privata pentru unt

Laptele in scoli

Ajutor pentru fabricarea cazeinei si cazeinatilor

Ajutor pentru unt folosit de organizatiile non profit

Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor

Promovarea consumului de lapte si produse lactate

Licentele si taxele pentru importuri

Restitutiile pentru export

FORME DE SUSTINERE FINANCIARA 2007

(Pentru sectorul de crestere a taurinelor, productie si procesare a laptelui de vaca)

Pentru producatori:

Platile Nationale Complementare Directe

(Pe unitatea de suprafata cultivata, respectiv pe cap de animal, sau in forma decuplata pe exploatatia agricola detinatoare de animale la o data istorica)

- pentru exploatatia de bovine

mai mari de 6 luni si

minimum 3 capete in exploatatie (la data de 31 ianuarie 2007, exploatatie cu cod in RNE, animale cu pasaport in momentul depunerii solicitarii de )

Ajutoarele de stat pentru calitatea laptelui

3.000 lei/ litru lapte - premierea laptelui care îndeplineste parametrii calitativi ai standardelor europene la laptele livrat (NTG si numarul de celule somatice), pana la 31 dec. 2009.

Pentru procesatori:

Procesatorii au acces la masurile de interventie si de piata prevazute de Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1255/ 1999 modificat prin (CE) Nr. 1787/ 2003, în functie de încadrarea in criteriile procedurale realizate de APIA .

Numarul total al unitatilor de procesare lapte, este de 286 unitati, din care:

- 195 unitati de procesare în tranzitie;

- 62 unitati aprobate pentru piata interna;

- 29 unitati autorizate pentru schimb intracomunitar

Capacitatea totala de procesare, pentru lapte si produse lactate, este de aproximativ 3.000 mii tone / anual.

Nivelul sprijinului financiar, pentru laptele " materie prima" destinat procesarii, ce corespunde normelor de calitate si igiena, este de 0,3 lei / kg. lapte, reprezentând cca. 9 euro-centi/ kg.

Ponderea subventiei în costul productiei de lapte, difera în functie de tipul si performantele economice ale exploatatiei, de la 15% pâna la 25%.

- gospodarii taranesti individuale, 1-2 cap. vaci lapte cca. 15%;

- exploatatii comerciale mici, 3-50 cap. vaci lapte cca. 20%;

- exploatatii comerciale mari, peste 50 cap. vaci lapte  cca. 25%.

- Rata de acoperire a consumului, din productia interna, (în perioada 2004-2007):

Tabel nr. 4

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 1

Din datele graficului nr. 1 se observa o scadere a productiei de lapte în anul 2007 fata de anul 2004, de la 49015, la 47238 mii hectolitri, ceea ce reprezinta o scadere de 3,6 %.

Context si tendinte la nivel european

modul de subventionare a productiei de lapte, în alte state membre ale UE:

- Olanda:  - 3,5 -3,8 euro-centi / litru de lapte;

- Germania - 3,0 euro-centi / litru de lapte;

- Ungaria  - 2,5-3,0 euro-centi / litru de lapte;

- Polonia - sustinere indirecta prin:

- programe speciale de investitii;

- finantare si rambursare pe termen lung;

- creditare, cu dobânzi de sub 3%;

- subventionarea dobânzilor la credite.

2.7. Cheltuieli de productie lapte de vaca pentru consum

Tipul de exploatatie  - ferme comerciale, cu peste 50 cap. vaci de lapte;

Sistemul de crestere - stabulatie permanenta, cu întretinere libera;

Sistemul de muls - mecanic, cu platforma de muls în grup;

Productia medie  - anuala : 5000 kg. lapte / cap vaca furajata;

- zilnica : 15,06 kg. lapte / cap vaca furajata;

Costul mediu de productie, cca. - 0,90 lei / kg. lapte marfa.

Tabel nr. 5

Nota: ● Datele prezentate mai sus, sunt estimative si reprezinta performantele tehnico-economice la nivelul exploatatiilor comerciale rentabile, (de capacitate mare si mijlocie).

DINAMICA PRODUCŢIEI MEDII DE LAPTE VACĂ sI BIVOLIŢĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 6

Sursa INS

Grafic nr. 2

DINAMICA PRODUCŢIEI TOTALE DE LAPTE VACĂ sI BIVOLIŢĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 7

Sursa INS

CAPITOLUL III. SECTORUL CREsTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA

(Carne)

3.1. Importanta

Cresterea bovinelor este o activitate traditionala a populatiei din zona rurala si în special din zona montana.

Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le valorifica, confera cresterii si exploatarii bovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva.

Exista posibilitatea realizarii de productii pentru acoperirea necesarului intern si de export de carne de bovine, care sa aduca venituri mari producatorilor.

Sursa pentru schimburile comerciale.

Asigura stabilitatea fortei de munca în zona rurala si montana.

3.2. Obiective urmarite

Cresterea greutatii de taiere va determina randament ridicat de carne în carcasa.

Integrarea activitatii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele si standardele UE.

Promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de bovine în directia maririi si îmbunatatirii productiei de carne.

Sustinerea financiara a organizarii exploatatiilor în asociatii, în vederea reprezentarii intereselor în relatie cu furnizorii de inputuri si beneficiari ai produselor realizate.

Asigurarea unor  venituri proprii prin valorificarea productiei marfa la export.

Asigurarea conditiilor necesare exteriorizarii potentialului de productie al animalului.

Stimularea cresterii efectivelor în zonele montane care prezinta oportunitati în cresterea taurinelor.

3.3. Politici agricole de sustinere

Stimularea organizarii exploatatiilor în asociatii, în vederea reprezentarii intereselor în relatiile cu furnizorii de inputuri si beneficiarii produselor finite.

Stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente în zona rurala si montana.

Sporirea veniturilor proprii si trecerea de la autoconsum la productia comerciala.

Cresterea efectivului matca si a natalitatii în vederea cresterii efectivului de tineret bovin destinat îngrasarii si sacrificarii la greutati optime.

Ameliorarea efectivelor de taurine pentru productia de carne.

3.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

Relansarea acestui sector în vederea asigurarii necesarului de carne pentru consumul populatiei

Sustinerea si relansarea sectorului are în vedere cresterea cantitativa si calitativa a productiei de carne de bovina.

Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a subventiilor si de valorificare în functie de clasele de calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor.

Sustinerea financiara pentru echilibrarea pretului de valorificare la producator cu cel realizat în UE.

Sectorul carnii de vita este reglementat în UE prin Regulamentul CEE nr. 1254/1999 privind organizarea comuna a pietelor în sectorul carnii de vita.

3.5. Prezentarea sectorului

Tabel nr. 8

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 3

Grafic nr. 4

Sectorul privat detine în prezent 99% din efectivul total de bovine.

Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza carora se realizeaza atât productia de lapte cât si cea de carne.

În anul 2007, fata de anul 2004 efectivul total de bovine a scazut cu 5 %, de la 2.907 mii capete la 2762 mii capete.

Productia de carne de vita este realizata în proportie de 99,6 % de sectorul privat.

Efectivele de bovine pentru productia de carne sunt crescute într-un numar redus de unitati organizate de crestere si finisare, si sunt destinate, în special exportului în viu de tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relatia Uniunea Europeana si la peste 400 kg în alte tari.

Circa 19 % din productia totala de carne de taurine se realizeaza în exploatatiile de mica dimensiune, cu 1- 2 vaci, care detin circa 76 % din efectivul total.

Productia este valorificata de producatori prin taierea viteilor la o greutate mica pentru asigurarea necesitatilor proprii de consum. Circa 48 % din carnea de vita este vânduta directa de catre producatori pe piata libera.

Importul de carne de vita a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone în anul 2004 la 10742 tone în anul 2007.

În anul 2007, fata de anul 2004 exportul de carne de vita a crescut cu 39,3  %, de la 22.515 tone la 31360 tone.

Consumul total de carne de vita a fost de 193082 tone, în anul 2007, fata de 177.524 tone în anul 2004, înregistrându-se o crestere de 8,8 %.

Ponderea importului din consumul intern de carne de vita a fost de 6 % în anul 2007, fata de 3% în anul 2004.

Ponderea consumului de carne de vita, din consumul total de carne si produse din carne a fost de 13,8 % în anul 2007 fata de 14,0 % în anul 2004.

În anul 2007 consumul de carne de vita pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg fata de 8,2 kg în anul 2006.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de bovine pentru productia de carne de vita livrata la abatoare autorizate, a fost:

în anul:

2004 9,5 milioane lei RON

2005 9,5 milioane lei RON

2006 43,4 milioane lei RON

3,0 milioane lei RON pentru carcase clasificate

Formele de sustinere financiara directa pentru producatorii de carne de vita au influentat evolutia productiei de carne.

Unitatile de abatorizare, precum si cele de procesare a carnii, a caror numar si capacitate a suferit în timp modificari importante, este reprezentat astazi de un numar de 253 unitati, încadrate în doua grupe conform îndeplinirii cerintelor Uniunii Europene, astfel:

Tabel nr. 9

Sursa INS si MADR

Investitii efectuate prin programul Fermierul, pentru vacile de carne au fost de 1 025 649 lei, pentru înfiintarea de ferme pentru tineret taurin la îngrasat.

În anul 2006 urmare a H.G. 1583/2006, privind achizitionarea de animale pentru reproductie, s-au subventionat si achizitiile de juninci de reproductie din rase de carne. Urmare a acestei H.G. s-au achizitionat juninci din rase de carne în valoare de 67 800 lei. Subventionarea animalelor fiind de pâna la 50 % din valoarea de achizitie.

Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai jos greutatea în carcasa la sacrificare, a crescut de la 330 kg/ carcasa în anul 2005 la 370 kg/carcasa în anul 2006.

3.6. Structura dimensionala a exploatatiilor de bovine

la data de 30 aprilie 2007

Tabel nr. 10

Sursa INS si MADR

3.7. Cheltuieli de productie pentru tineret bovin pentru îngrasare

a)     Sistem semi intensiv (adapost + pasune)

-         durata ciclului de productie 500 zile - pâna la 18 luni

-         cheltuieli lei/kg, carne produsa 4,20 lei

b)    Sistem intensiv ( numai în adapost)

-         durata ciclului de productie 400 zile

-         cheltuieli lei/kg carne produsa 5,60 lei

DINAMICA EFECTIVULUI DE BOVINE ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 11

mii capete

Sursa INS

Graficul nr. 5

DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE VITĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 12

mii tone

Sursa INS

Grafic nr. 6

CAPITOLUL IV. SECTORUL CREsTERII OVINELOR SI CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA

A. CARNE DE OAIE

4.1. Importanta

Cresterea ovinelor este o activitate traditionala.

Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le consuma, confera cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva;

Exista posibilitatea realizarii de export de carne de ovine care sa aduca venituri mari producatorilor.

4.2. Obiective urmarite

Stimularea organizarii de exploatatii, sau asociatii, în vederea cresterii tineretului ovin pentru îngrasare în vederea asigurarii cu carne a pietii interne si externe.

Cresterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor.

Sporirea veniturilor crescatorilor prin comercializarea productiei marfa.

Modificarea directiilor prioritare de exploatare pentru productia carne - lapte.

4.3. Program pentru sustinerea produsului  -  carne

Ameliorarea efectivelor de ovine si caprine pentru productiile de carne prin folosirea însamântarilor artificiale si a berbecilor si tapilor amelioratori pentru productia de carne.

Îmbunatatirea structurii dimensionale a exploatatilor cu profil de îngrasare a tineretului ovin.

Introducere a grilei de clasificare a carcaselor, conform standardelor UE.

4.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

Relansarea sectorului în vederea stimularii consumului de carne la intern si a exportului de carne de oaie.

Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a subventiilor si clasificarea carcaselor.

Recâstigarea pietelor externe pentru carnea de oaie, pe relatia tarilor arabe si a comunitatii Europene.

B. LAPTE DE OAIE sI CAPRĂ

4.5. Program pentru sustinerea produsului  -  lapte

Ameliorarea efectivelor de ovine si caprine pentru productiile de lapte si carne prin folosirea însamântarilor artificiale cu berbeci si tapi cu înalta valoare de ameliorare.

Îmbunatatirea productiei de lapte prin sporirea cantitatii si prelungirea duratei de lactatie, cât si a procentului de grasime si proteina.

Extinderea controlului oficial al productiei de lapte pentru depistarea plus valorilor si formarea unor nuclee de selectie valoroase.

4.6. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

Relansarea sectorului în vederea stimularii consumului de lapte si produse lactate de oaie si capra.

Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a subventiilor.

Recâstigarea pietelor externe pentru produsele lactate din lapte de oaie si capra.

Sectorul carnii de oaie si capra este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2529/ 2001 privind organizarea comuna a pietelor în sectorul carnii de oaie si capra

4.7. Prezentarea sectorului

Tabel nr. 13

Sursa INS si MADR

Sectorul privat detine în prezent 100% din efectivul total de ovine si caprine

Urmare a economiei de piata si ulterior a sistemului de sustinere financiara din partea statului, in perioada 2004-2007 efectivul de ovine si caprine în România a înregistrat o evolutie pozitiva.

În anul 2007, fata de anul 2004 efectivul total de ovine si caprine a crescut cu 16,5 %, de la 8404 mii capete la 9787 mii capete.

Productia de carne de oaie se mentine în limite constante, populatia României fiind consumatoare ocazionala de astfel de produs.

Importul de carne de oaie a crescut cu 531 % , de la 119 tone în anul 2004 la 751 tone în anul 2007 fiind folosita în compozitia diferitelor preparate din carne.

În anul 2007, fata de anul 2004 exportul de carne de oaie a scazut cu 16,6 %, de la 24637 tone la 20546 tone în 2007.

Consumul total de carne de oaie a fost de 46040 tone, în anul 2007, fata de 50002 tone în anul 2004, înregistrându-se o scadere de 8 %.

Ponderea consumului de carne de oaie, din consumul total de carne si produse din carne a fost de 3,3 % în anul 2007 fata de 3,9% în anul 2004.

Consumul de carne de oaie/locuitor, în anul 2007, a fost de 2,1 kg, fata de 2,3 kg în anul 2004,înregistrându-se o scadere de 8,7 %.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de ovine si caprine pentru productia de carne livrata la abatoare autorizate si pentru reproductie a fost :

în anul:

2004 5,14 milioane lei RON

2005 6,80 milioane lei RON

2006 68,2 milioane lei RON

2007 151,52 milioane lei RON

În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru :

Conducerea registrelor genealogice 20 mii lei

Efectuarea controlului oficial al productiei 60 mii lei

Testarea masculilor reproducatori  2 mii lei

Plati nationale directe complementare  35 lei/cap

Tabel nr. 14

4.9. Cheltuieli de productie la specia ovina

Cheltuieli cu furajarea

a)    stabulatie :

180 zile x 2 kg fân/cap x 0,4 lei = 144 lei/cap

180 zile x 1,5 kg suculente/ cap x 0,1 lei =27 lei/cap

180 zile x 0,4 kg cereale boabe macinate/ cap x 1,0 =72 lei/cap

Total=243 lei/cap

b)    întretinere pasune :îngrasaminte,curatire,distrugere musuroaie   3 lei/cap

c) 30 zile x 0,3 kg concentrate/cap x 1,0 lei=9,0 lei/cap

TOTAL cheltuieli furajare =255 lei

Cheltuieli cu forta de munca

- norma de îngrijire =150 oi/ îngrijitor

- 12 luni x 600 lei /luna/ îngrijitor =7200 lei/an

- cheltuieli cu îngrijirea /cap =7200 : 150 = 48 lei/cap/an

Cheltuieli cu medicamente

a ) actiuni sanitar -veterinare obligatorii :

vaccin agalactic : 2 doze / cap = 0,6 lei/cap

vaccin anticarbunos : 2 doze / cap =0,8 lei / cap

vaccin manivac ( mamita gangrenoasa ): 2 doze / cap =0,5 lei /cap

tratamente antiparazitare (injectabil): 2 tratamente/an /cap=2,0 lei /cap

tratamente antiparazitare ( îmbaiere) : 1 îmbaiere/an/cap = 1,0 lei/cap

tratament contra fasciolozei: 2 tratamente/an/cap=1,0lei/cap

tratament contra dictiocaulozei si strongilozelor digestive =0.6 lei/cap

b) actiuni sanitar-veterinare facultative ( necesitate) :

- distocii la fatare: 10% din efectiv (medicamente) =1,0 lei/cap

- afectiuni mamare : 0,5 lei/ cap

- antibiotice : 0,5 lei/cap

- pododermatite : 0,5 lei/cap

TOTAL cheltuieli medicamente =9,0 lei/cap/an

CHELTUIELI CU ENERGIA

- iluminat + adapat / an =2,5 lei/cap

TOTAL CHELTUIELI DE ÎNTREŢINERE = 314,5 LEI/ CAP/AN

DINAMICA EFECTIVELOR DE OVINE sI CAPRINE IN ROMANIA

Tabel nr. 15

Sursa INS

Grafic nr. 7

DINAMICA PRODUCŢIILOR DE CARNE sI LAPTE LA OVINE sI CAPRINE IN ROMANIA

Tabel nr. 16

Sursa INS

Grafic nr. 8

Grafic nr. 9

CAPITOLUL V. SECTORUL CREsTERII PORCINELOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PORC

5.1. Importanta

Cresterea porcinelor este o activitate traditionala.

Produs de mare importanta pentru consumul întregii populatii.

Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelatie directa cu productia de carne si puterea de cumparare a consumatorului.

Sursa pentru schimburile comerciale.

Asigura stabilitatea fortei de munca în zona rurala.

5.2. Obiective urmarite

Promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de porcine în directia îmbunatatii calitative a carcasei de porc.

Stimularea organizarii exploatatiilor în asociatii, în vederea reprezentarii intereselor în relatie cu furnizorii de inputuri si beneficiarii produselor finite.

Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea productiei marfa la export.

5.3. Program  pentru sustinerea carnii de porc

Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunatatii calitative a carcasei de porc.

Stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente în zona rurala.

Îmbunatatirii structurii dimensionale a exploatatilor zootehnice.

Sporirea veniturilor proprii ale crescatorilor de porcine.

Trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala.

5.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subventiilor în vederea echilibrarii pretului de valorificare la producator cu cheltuielile efectuate pe produs.

Sectorul carnii de porc este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2759/1975 privind organizarea comuna a pietei în sectorul carnii de porc

5.5. Prezentarea sectorului

Conditiile naturale, economico - sociale si nu în ultimul rând traditia, sunt favorabile pentru dezvoltarea sectorului de crestere a porcinelor pe filiera crestere, abatorizare si procesare a carnii, care sa asigure la niveluri optime, atât nevoile de consum ale populatiei cât si crearea unor disponibilitati pentru schimburile comerciale internationale.

Tabel nr. 17

Sursa INS si MADR

În sectorul de cresterea porcilor sunt:

72 societati comerciale producatoare de carne de porc;

184 abatoare.

Sectorul privat detine în prezent 100% din efectivul total de porci.

Urmare a economiei de piata si ulterior a sistemului de sustinere financiara din partea statului, în perioada 2004 - 2007 efectivul de porci în România s-a mentinut constant.

În anul 2007, fata de anul 2004 efectivul total de porci a scazut cu 2,2 %, de la 4.899 mii capete la 4 .789 mii capete.

În anul 2007 productia nationala de carne de porc realizata a fost de 669 mii tone în viu, fata de 626 mii tone în viu realizata în anul 2004, înregistrându-se o crestere de 6,9 %.

Numarul exploatatiilor de reproductie, nivelul de populare al acestora, precum si a celor de crestere si îngrasare a porcilor pentru productia de carne, a determinat reducerea productiei totale de carne de porc cu cca. 41% fata de anul 1989.

Forma de valorificare a productiei de carne de porc evidentiaza un sistem de crestere adresat în procent de 22 % pentru asigurarea nevoilor de autoconsum ale producatorului si 78% comercializarii directe traditionale.

Importul de carne de porc a crescut cu 40,3 % de la 143.981 tone în anul 2004 la 202054 tone în anul 2007.

Rasele autohtone crescute în exploatatiile individuale, precum, în mare masura si cele din complexele industriale, au un procent mai redus de carne în carcasa si o cantitatea mai mare de grasime, comparativ cu materialul biologic extern, ceea ce a determinat cresterea importului de carne de porc.

În anul 2007 fata de anul 2004 exportul de carne de porc a scazut cu 54 %, de la 300 tone la 138 tone.

Consumul total de carne de porc a fost de 703.366 tone în anul 2007 fata de 613.556 tone în anul 2004, realizându-se o crestere de 14,6 %.

Ponderea importului din consumul intern de carne de porc a fost de 29 % în anul 2007, fata de 23% în anul 2004.

Ponderea consumului de carne de porc, din consumul total de carne si produse din carne a fost de 50,4 % în anul 2007 fata de 48,5% în anul 2004.

Consumul de carne de porc/locuitor, în anul 2007 a fost de 32,6 kg, fata de 28,3 kg în anul 2004, realizându-se o crestere de 15,2 %.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de porci pentru productia de carne de porc livrata la abatoare autorizate, a fost:

în anul:

148,40 milioane lei RON (crestere de 316 % fata de2003)

163,28 milioane lei RON (crestere de 10 % fata de 2004)

2006 148,21 milioane lei RON (scadere de 9 % fata de 2005)

186,18 milioane lei RON (crestere de 25,6 % fata de 2006)

În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru:

Îmbunatatirea calitatii productiei de carne de porc prin sustinerea financiara a implementarii sistemului de clasificare a carcaselor. Astfel s-au acordat 199.800 mii lei pentru:

- carcase porcine clasa E  - 120 lei/carcasa;

- carcase porcine clasa U  - 100 lei/carcasa.

Îmbunatatirea calitatii si a parametrilor de productie prin sustinerea scrofitelor din ferme comerciale care provin din ferme de reproductie în rasa pura sau hibridare, la prima fatare; s-a acordat 7.055 mii lei (150 lei/cap).

Tabel nr. 18

DINAMICA EFECTIVELOR DE PORCINE ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 19

Sursa: INS

Grafic nr. 10

DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE PORC ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 20

Sursa: INS

Grafic nr. 11

CAPITOLUL V. SECTORUL CREsTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PASĂRE

5.1. Importanta

Cresterea pasarilor în sistem intensiv industrial este o activitate care asigura necesarul de carne si oua pentru populatia urbana.

Produs de mare importanta accesibil pentru întreaga populatie.

Nivelul consumului de carne de pasare/locuitor este în corelatie directa cu productia de carne si puterea de cumparare a consumatorului.

Este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate cultivate pentru conversia în proteina animala.

Sursa pentru schimburile comerciale.

5.2. Obiective urmarite

Asigurarea necesarului de consum din productia interna.

Corelarea efectivelor si a productiilor cu potentialul productiv si cerintele la un nivel european.

Eficientizarea activitatii de crestere cu performante de productie similare celor comunitare prin compensarea diferentei între pretul de productie si cel de valorificare.

Sustinerea activitatii de ameliorare a efectivelor de pasari si crearea de noi hibrizi cu performante de productie superioare.

5.3. Program pentru sustinerea carnii de pasare

Ameliorarea efectivelor de pasari pentru îmbunatatirea calitativa a carcasei de pasare.

Stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente.

Sporirea veniturilor fermierilor care dezvolta activitati în avicultura.

Cresterea greutatii medii de sacrificare.

5.4. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

Mentinerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.

Asigurarea populatiei cu cantitati suficiente de carne de pasare de calitate si la un pret accesibil.

Sustinerea financiara a productiei de carne de pasare în conditii de eficienta economica.

Sustinerea financiara are în vedere crearea unui sector competitiv în conditiile alinierii la standardele Uniunii Europene.

Sectorul carnii de pasare este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2777/ 1975 privind organizarea comuna a pietelor în sectorul carnii de pasare,

5.5. Prezentarea sectorului

Tabel nr. 21

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 12

În sectorul de crestere a pasarilor sunt:

78 societati comerciale producatoare de carne de pasare;

82 societati comerciale producatoare de oua de consum;

56 abatoare, din care:

30 unitati agreate la export

26 unitati în tranzitie

sectorul privat detine în prezent 99% din efectivul de pasari;

În anul 2007 efectivul total de pasari a scazut cu 7,5 % fata de anul 2004, de la 79.360 mii la 73.373 mii capete;

În anul 2007 s-a realizat o productie totala de carne de pasare de 406 mii tone, cu 9,1 % mai mult decât în anul 2004, când s-au realizat 372 mii tone;

În anul 2007 productia de oua realizata a fost de 64087,6 milioane bucati, cu 13,2 % mai putin decât în anul 2004, când s-au realizat 7.381,0 milioane bucati;

în anul 2007 greutatea de sacrificare la pasare a fost de 2,073 kg/cap fata de 2,148 kg/cap în anul 2004;

importul de carne de pasare a scazut cu 1,6 %, de la 130.454 tone în anul 2004 la 128.337 tone în anul 2007.

în anul 2007 exportul de carne de pasare a fost de numai 1785 tone fata de 3.808 tone în anul 2004.

consumul total de carne de pasare în anul 2007 a fost de 451.672 tone fata de 424.406 tone în anul 2004, înregistrându-se o crestere de 6,4 %;

în anul 2007, ponderea consumului de carne de pasare din consumul total de carne si produse din carne (toate speciile) a fost de 32,4 %, fata de 33,5 % în anul 2004;

în anul 2007 consumul de carne de pasare/locuitor, a fost de 20,9 kg, cu 6,6 % mai mult decât în anul 2004, când a fost de 19,6 kg;

ponderea importului din consumul intern de carne de pasare a fost de 28 % în anul 2007, fata de 31% în anul 2004.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescatorilor de pasari pentru productia de carne de pasare - pui broiler livrata la unitati de abatorizare autorizate a crescut, astfel:

122,09 milioane lei RON (crestere 75,0% fata de 2003)

166,22 milioane lei RON (crestere 36,0% fata de 2004)

238,79 milioane lei RON (crestere 43,7 % fata de 2005)

209,72 milioane lei RON (scadere cu 12,2 % fata de 2006)

În anul 2007 sprijinul financiar sa acordat pentru :

- îmbunatatirea calitatii si a parametrilor de productie în cresterea efectivelor de pasari prin sustinerea productiei de carne de pasare - pui broiler si a productiei de oua consum:

Pentru carnea de pasare s-a alocat o suma totala de 225.000 mii lei, respectiv de 1,6 lei/cap pui broiler în viu.

5.6. Structura dimensionala a fermelor de pasari la 30 aprilie 2007

Tabel nr. 22

5.7. Cheltuielile de productie la pui vii pentru carne în anii 2005-2007 si estimativ 2008

Tabel nr. 23

Sursa UCPR

Cheltuielile de productie la oua consum în anii 2005-2007

si estimativ 2008

Tabel nr. 24

Sursa UCPR

DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE PASĂRE ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2004-2007

Tabel nr. 25

Sursa: INS

Grafic nr. 13

DINAMICA PRODUCŢIEI DE OUĂ ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2004-2007

Tabel nr. 26

Sursa: INS

Grafic nr. 14

DINAMICA PRODUCŢIILOR ANIMALIERE, IMPORT, EXPORT sI CONSUM PE LOCUITOR IN ROMANIA

Tabel nr. 27

Sursa INS si MADR

CAPITOLUL VI. SUSŢINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE STAT sI DIN FONDURI UE A OBŢINERII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Tabel nr. 28

Program:

Sustinerea ameliorarii populatiilor de animale

Programul este destinat îmbunatatirii structurii genetice a populatiilor de animale din speciile bovine, ovine, porcine si pasari, în vederea consolidarii unor exploatatii durabile si viabile, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare destinate consumului populatiei.

Programul este structurat pe sustinerea urmatoarelor masuri:

o       Conducerea registrelor genealogice pentru bovine/ ovine

o       Efectuarea controlului oficial al productiei de lapte, la ovine si caprine

o       controlul oficial al productiei de lâna la ovine

o       controlul oficial al productiei de pielicele la ovine

o       controlul oficial al productiei de carne de ovine/caprine

o       achizitia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat cu capacitate de peste 20 litri si cu autonomie dinamica de peste 90 zile

o       sustinerea cheltuielilor de testare a masculilor de reproductie pentru taurasi si berbeci

o       sustinerea cheltuielilor pentru efectuarea testului national de disectie pentru autorizarea echipamentelor de clasificare a carcaselor de porcine conform Sistemului de clasificare EUROP si pentru stabilirea formulei matematice de calcul al procentului de tesut muscular în carcasa, pentru porcinele din România

Obiective:

îmbunatatirea performantelor de productie,

cresterea numarului de reproducatori testati dupa performante proprii ca baza pentru realizarea obiectivelor programelor de ameliorare în scopul îmbunatatirii performantelor de productie

Program:

Sustinerea îmbunatatirii calitatii produselor de origine animala

Programul este structurat pentru sustinerea urmatoarelor masuri:

o       Îmbunatatirea calitatii productiilor de carne prin sustinerea financiara a implementarii sistemului de clasificare a carcaselor de porc si bovina

o       Îmbunatatirea calitatii si a parametrilor de productie în cresterea efectivelor prin sustinerea productiilor de carne prin sustinerea achizitiei de scrofite din ferme comerciale care provin din ferme de reproductie în rasa pura sau hibridare, la prima fatare si sustinerea carnii de pasare - pui broiler

o       Îmbunatatirea calitatii productiei de miere prin sustinerea familiilor de albine

o       Îmbunatatirea calitatii si igienei laptelui de vaca destinat procesarii pentru atingerea standardelor de calitate din   Uniunea Europeana, respectiv sustinerea laptelui livrat cu numar total de germeni (NTG) mai mic sau egal cu 100.000/ml si un numar de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml

Obiective:

implementarea sistemului de clasificare a carcaselor de porcine/bovine si îmbunatatirea procentului de carne macra din carcasa

stimularea îmbunatatirii parametrilor de calitate si igienei laptelui destinat procesarii;

îmbunatatirea calitatii carnii de pasare si dezvoltarea sectorului avicol

6.1. Sprijin financiar (ajutor de stat)

Pentru aceste programe, sprijinul financiar pentru perioada 2007-2010 a fost aprobat conform prevederilor urmatoarelor acte normative:

Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 123/2006, prin care au fost aprobate formele de sprijin alocate în zootehnie;

Ordinul ministrului nr. 850/2006, prin care s-au aprobat normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitatile din zootehnic, precum si conditiile de eligibilitate;

Hotarârea Guvernului nr. 141/2007, prin care au fost aprobate activitatile pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a cuantumului acestuia, precum si a sumei totale alocate fiecarei activitati;

Hotarârea Guvernului nr. 3/2008, prin care au fost aprobate activitatile pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2008, a cuantumului acestuia, precum si a sumei totale alocate fiecarei activitati;

Proiect de HG privind aprobarea Programului National Apicol pentru perioada 2008-2010, precum si a normelor de aplicare a acestuia. A fost aprobat prin Decizie de catre Comisia Europeana si este la ministerele avizatoare.

Pentru anul 2008 sprijinul financiar (ajutor de stat), pentru aceste programe, a fost în valoare de 600000 mii lei, din care:

Sustinerea ameliorarii populatiilor de animale - 5000 mii lei

Sustinerea îmbunatatirii calitatii produselor de origine animala - 595000 mii lei

6.2. Plati nationale complementare directe

Pentru stimularea efectivelor de bovine în exploatatii si a productiei de carne si de produse traditionale prin cresterea efectivului de ovine si caprine, pentru perioada 2007-2010 au fost aprobate platile nationale complementare directe, conform prevederilor urmatoarelor acte normative:

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2006, prin care au fost aprobate schemelor de plati directe complementare, care se acorda în agricultura începând cu anul 2007:

Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 295/2007, prin care s-a stabilit modul de implementare, conditiilor specifice si criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati nationale complementare în sectorul zootehnic

Hotarârea de Guvern nr. 985/2007, care prevede cuantumul platilor nationale directe complementare în sectorul zootehnic, în anul 2007.

Prin schemele nationale de plati directe, pentru anul 2008, a fost stabilit un plafon de maximum 240913,79 mii Euro, astfel:

pentru bovine, pe exploatatie cu minimum 3 capete bovine si vârsta minima de 6 luni - 176299,95 mii Euro valoare totala

pentru ovine, pe exploatatii cu minimum 50 ovine adulte si pentru caprine, pe exploatatii cu minimum 25 de capre adulte - 64613,84 mii Euro valoare totala

6.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul national

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2005 - au fost alocate 4300 mii lei pentru conservarea si utilizarea resurselor genetice animale în stare critica si în pericol de disparitie, pe specii, astfel:

o       Bovine - 206,6 mii lei

o       Ovine/Caprine - 1852,4 mii lei

o       Suine - 139,7 mii lei

o       Animale de blana - 28,4 mii lei

o       Viermi de matase - 162,5 mii lei

o       Albine - 55,0 mii lei

o       Pasari - 1251,2 mii lei

o       Pesti - 157,3 mii lei

Prin Ordinul Ministrului nr. 66/2008 s-a sustinut achizitia materialului seminal congelat de taur în valoare totala de 8.400 mii lei prin alocarea a 6 - 7 lei/doza de material seminal congelat, în functie de valoarea de ameliorare a taurului;

Prin Legea Zootehniei nr. 72/2002, a fost sustinut Controlul oficial al productiilor la Bovine, valoarea alocata 15394,9 mii lei cu  64,7 - 130 lei/ cap vaca în COP

Obiective generale propuse pentru anul 2008:

Cresterea valorii totale a productiei zootehnice 3%.

Cresterea efectivelor de animale 2,5%.

Cresterea productiilor animaliere 2%.

Rezultate planificate si indicatori de performanta

Tabel nr. 29

Implementarea programului bugetar

Implementarea se face prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si/sau directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti pe baza documentatiilor specificate în normele metodologice de aplicare a acestor acte normative.

	Ministerul agriculturii si dezvolt rii rurale DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC

	Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC

	Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC

Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC

	Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale DIRECTIA POLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC

CONCLUZII

A: LAPTE:

În anul 2007, fata de anul 2004, la nivel national s-a înregistrat o scadere a productiei de lapte de 3,6 %, respectiv de la 49015 la 47238 mii hectolitri, datorita anului agricol neprielnic si a începerii aplicarii sistemului de cote pentru productia de lapte.

Referitor la exportul de lapte, în anul 2007 a crescut cu 92 %, fata de anul 2004.

Consumul total de lapte a crescut în anul 2007 cu 0,3 %, fata de anul 2004, ceea ce a condus la o cresterea a consumului pe cap de locuitor cu 0,4 %, de la 226,3 în anul 2004, la 233,9 l/loc. în anul 2007.

Este necesara stimularea cresterii productiei de lapte materie prima la nivelul potentialului national în vederea acoperirii cotelor de productie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul integrarii si a îmbunatatirii calitatii acestuia pentru atingerea standardelor comunitare.

B.CARNE

În anul 2007, fata de anul 2004, la nivel national s-au înregistrat cresteri ale productiei de carne de bovine de 17 %, la carnea de porcine de 6,9 % si la carnea de pasare de 9,1 %, iar productia de carne de ovine se mentine în limite constante, populatia României fiind consumatoare ocazionala a acestui produs.

În anul 2007 necesarul de consum de carne de bovine pe piata interna a fost asigurat în proportie de 94% din productia autohtona,fata de anul 2004 când s-a asigurat în proportie de 97%; la carnea de porc s-a asigurat în proportie de 71% în anul 2007, fata de anul 2004 când s-a asigurat în proportie de 77 %; la carnea de pasare necesarul de consum s-a asigurat în proportie de 72% din productia autohtona, fata de anul 2004 când s-a asigurat doar în proportie de 69 %, iar la carnea de oaie, necesarul de consum s-a asigurat aproape 100 % din productia autohtona, atât în anul 2007, cât si în anul 2004.

Referitor la exportul de carne, situatia se prezinta astfel: la carnea de bovine exportul a crescut cu 39,3 % în anul 2007, fata de anul 2004; la carnea de ovine exportul a scazut cu 16,6 % în anul 2007, fata de anul 2004; la carnea de porc exportul a scazut în anul 2007 cu 54 %, fata de anul 2004, datorita focarelor de pesta porcina si interzicerii exportului acestui tip de carne, iar la carnea de pasare, în anul 2007 s-a înregistrat o scadere de 54 %, fata de anul 2004, fapt datorat suspiciunii de gripa aviara.

În concluzie sectoarele   de producere a productiei de carne se confrunta cu probleme, care pot fi depasite daca se intervine la nivel national cu masuri care sa conduca la dezvoltarea si stabilitatea acestora, prin:

Politica de piata în domeniul cerealelor, constituirea stocurilor de interventie, pentru a evita comertul speculativ, practicat de unele firme depozitare.

Fiscalitate ridicata, cota TVA de 19%, comparativ cu Ungaria, unde se practica cota TVA de 11% impozite pe constructii foarte mari, taxe sanitar veterinare, taxe de mediu, taxe de ecologizare si reciclare a mortalitatilor etc.

Probleme de ambalare, etichetare, termene de consum, producator, a loturilor ilicite care patrund în piata agroalimentara.

BIBLIOGRAFIE

Balauca N. (2008) - Igiena unitatilor agroalimentare, Ed. ART Design, Bucuresti

Marinaela Ivanescu (1998) - Alimente de origine animala, Ed. Carusel, Bucuresti

Onac N si col. (2006) - Inspectie si legislatie zootehnica, Ed. Cermaprint, Bucuresti

Oprea A., Vasilica Radu (2006) - Controlul si expertiza produselor de origine animala, note de curs, uz intern, Bucuresti

Vasilica Radu, Onac N. (2006) - Tehnologia procesarii produselor de origine animala, Ed. Shik, Bucuresti

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 123 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului

LEGE nr. 125 din 5 mai 2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului

HOTĂRÂRE nr. 141 din 14 februarie 2007 privind aprobarea activitatilor pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a cuantumului acestuia, precum si a sumei totale alocate fiecarei activitati

ORDIN nr. 850 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitatile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, precum si conditiile de eligibilitate

ORDIN nr. 208 din 14 martie 2007 pentru modificarea si completarea anexei L "Norme metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar si conditiile de eligibilitate pentru activitatile din sectorul zootehnic, asa cum sunt prevazute la lit. a), b) si d) din anexa nr. 3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2006" la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitatile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, precum si conditiile de eligibilitate

ORDIN nr. 441 din 31 mai 2007 pentru modificarea si completarea anexelor H, J, K si L la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitatile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, precum si conditiile de eligibilitate

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 125 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda în agricultura începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. privind societatile agricole si alte forme de asociere în agricultura

LEGE nr. 139 din 21 mai 2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda în agricultura începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. privind societatile agricole si alte forme de asociere în agricultura

ORDIN nr. 295 din 3 aprilie 2007 pentru stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati nationale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementarile comunitare în domeniu

ORDIN nr. 381 din 18 mai 2007 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati nationale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementarile comunitare în domeniu

***Anuar statistic 2004

***Anuar statistic 2005

***Anuar statistic 2006

***Date operative ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

***Planul National Strategic al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale