Mustul

Principalele vitamine care se gasesc in aceste fructe sunt C, A, B1, B2 si PP. Urmeaza apoi sarurile minerale, care explica in mare masura efectul benefic al strugurilor, zaharuri, unele fermentescibile si transformabile in alcool in timpul fermentarii lor la prepararea vinului, precum si acizi organici si taninuri.

Dintre sarurile minerale mentionez in special pe cele de fier, sodiu, calciu, potasiu (diuretic), de fosfor, de magneziu, de clor, de siliciu, de mangan, de arsen, de crom. Toate acestea intra in componenta unei enzime cu caracter metabolic. Sarurile acestor elemente minerale, forma sub care se gasesc in struguri, au efect diuretic, sunt eficace in boli ca de exemplu boala reumatica si guta, in unele boli de piele (sarurile de arsenic).

Strugurii sunt eficienti in curele de slabire

Dupa cum sarurile de mangan, de exemplu, actioneaza asupra metabolismului grasimilor, zaharurilor si protidelor (mustul se foloseste in curele de slabire) si influenteaza benefic functiile renale si hepatice. Sarurile de mangan sunt active in tendintele de artritism, in afectiunile pielii, in unele forme de reumatism, in hipertensiunea arteriala, in unele afectiuni vasculare si migrene. Prezenta sarurilor de crom in sucul de strugure explica pe de o parte actiunea sa de reducere a greutatii, iar pe de alta actiunea favorabila asupra coronarelor.

Ar mai fi de subliniat si calitatile sarurilor de magneziu, el fiind un element plastic, catalitic si ceea ce este mai important, in faptul ca magneziu si sarurile sale combat tendinta de a contracta cancerul. Lipsa lui din organism se manifesta prin spasmofilie, atât de raspândita in tara noastra, prin accidente vasculare, tulburari neurovegetative si digestive (cum sunt unele afectiuni hepato-biliare), prin frecventa afectiunilor de tip reumatic (guta si artroza) si, in sfârsit, prin unele afectiuni psihice.

Astfel putem explica efectele benefice pe care le au componentele chimice din struguri asupra organismului. In plus, strugurii mai contin acizi organici si taninuri. Bogatia compozitiei chimice a mustului in substante folositoare si marea lui valoare nutritiva i-a determinat pe unii sa denumeasca mustul obtinut prin presare "laptele vegetal".

Strugurii au efect laxativ si diuretic

Strugurii bine spalati pot fi consumati ca atare sau sub forma de must. Ei sunt indicati in alimentatia organismelor tinere, a celor care fac eforturi fizice mari, cum ar fi de exemplu sportivii si mai ales pentru persoanele de vârsta a treia. Ca actiune fitoterapeutica, strugurii au efect laxativ si diuretic. Actiunea diuretica este necesara celor care sufera de rinichi, cu litiaze, a celor cu anumite forme de reumatism, cum este guta si artritismul; de asemenea, strugurii sunt folositi in cura de slabire si in cazurile de intoxicatii.

Continutul lor in saruri de fosfor ii fac folositori pentru cei cu activitate intelectuala intensa. Având efect laxativ ei pot fi consumati de cei care sufera de constipatie, ca laxativ, sau de diverse afectiuni ale pielii. Compusii zaharosi si vitaminele din struguri au efecte favorabile asupra suferintelor hepatice, digestive ale ficatului, prin mobilizarea vezicii biliare si asigurarea evacuarii ei. Glucoza si levuloza din struguri, in prezenta sarurilor de fosfor, intra in compozitia unor enzime foarte importante cu rol energetic. 100 g de struguri au valoare energetica de 70 - 90 de calorii (ratia de struguri pe o zi constituita din 3-4 kg de fructe este cea fiziologica).

Strugurii sunt buni pentru ingrijirea tenului

Strugurii striviti si mustul au aplicatii in cosmetica, pentru ingrijirea tenului, contribuind la reimprospatarea acestuia. Strugurii negri sunt mai bogati in tanin si produsi antocianici, având calitati tonice mai accentuate decât cei albi si in plus contribuie la imbunatatirea vederii. Pentru cazurile de constipatie, obezitate, litiaze biliare si renale este recomandata cura de struguri care consta in consumarea a 1-3 kg pe zi timp de 3 - 4 zile pe saptamâna sau a cantitatii echivalente de must pentru cei care nu suporta cojile si sâmburii fructului.

De la vita de vie se pot folosi sub forma de infuzie 1 - 2 ligurite la o cana, 2 cani pe zi, si frunzele, cu efecte favorabile in celulite, obezitate, litiaze renale si biliare, in cure prelungite, mai ales in perioada in care strugurii lipsesc. Vinul obtinut prin fermentarea mustului are si el calitati fitoterapeutice, in functie de culoare, tarie, specie si modul de obtinere: el are reputatia de a fi un stimulent al apetitului si un activator al circulatiei sângelui, mai ales baut zilnic la masa de prânz si in cantitati rezonabile. Unii cercetatori afirma chiar ca vinul previne infarctul si stimuleaza pofta de mâncare.