Nutritia,
sau stiinta alimentatiei, ne invata ca alimentele trebuie sa treaca atat prin
tractul digestiv, cat si prin sita ratiunii si ca excesele si carentele in
alimentatie, atat cantitative, cat si calitative, ne influenteaza sanatatea. Pentru a fi sanatos,
omul are nevoie de aproximativ 40 de elemente nutritive. O parte din acestea
constituie surse d 10510r175k e energie pentru viata. Elementele
nutritive se impart in sapte categorii importante:
Glucide
Proteine
Lipide
Vitamine
Substante minerale
Fibre
Apa
Nici un aliment nu contine toate aceste elemente nutritive, de aceea trebuie sa
folosim o alimentatie variata.
GLUCIDELE sau carbohidratii sunt folosite de corp pentru a furniza energie. 1g
de carbohidrati furnizeaza circa 4 kcal. Daca introducem in corp mai multi
carbohidrati decat sunt necesari, corpul transforma ceea ce este in exces in
grasimi care sunt depozitate in tesutul adipos.
CARBOHIDRATII sunt simpli si complecsi. Cei cu molecula simpla sunt zaharuri
rapide, pentru ca trec repede in sange. In aceasta categorie intra: zaharoza,
glucoza, fructoza, lactoza, maltoza. Carbohidratii complecsi sunt amidonurile
de alta natura. Intra aici si fibrele alimentare. Amidonul constituie
combustibilul ideal pentru muschi. O cantitate prea mare de glucoza in sange semnaleaza
boala diabet.Alimentul ideal pentru diabetici este soia, care contine foarte
putine zaharuri simple si are proprietatea de a mentine glicemia scazuta.
Glucidele trebuie sa furnizeze cca 60-70% din caloriile unei zile.
PROTEINELE sunt necesare pentru crestere si repararea celulelor uzate. Ele
constituie caramizile din care este alcatuit corpul mostru. Proteinele ajuta la
formarea hormonilor, enzimelor si anticorpilor care lupta impotriva
infectiilor. Hemoglobina care transporta oxigenul in organism este in mare
parte de natura proteica. Proteinele pot fi folosite de corp pentru a
suplimenta ideea de energie in cazul cand aportul de glucide este insuficient.
Totusi, nu este recomandat un aport prea mare de proteine deoarece ingreuneaza
munca rinichilor si se va pierde mult calciu din organism. De asemenea, trebuie
avut in vedere ca, alaturi de proteinele de origine animala, se ingera si mai
multe grasimi, ceea ce sporeste riscul pentru anumite boli, in principal
cardio-vasculare. 1g de proteine furnizeaza corpului 4 kcal, ca si glucidele.
Unitatea de baza a proteinelor este aminoacidul. Exista 20 de aminoacizi pe
care organismul ii foloseste pentru a forma diferite tipuri de proteine de care
are nevoie. Dintre acestia, 9 sunt esentiali pentru viata. De cate grame de
proteine avem nevoie zilnic? Stiinta medicala considera astazi ca 0,8grame
proteine /kilocorp/zi sunt suficiente. Deci, in medie, avem nevoie de circa 50
g proteine pe zi. Surse de proteine vegetale: leguminoase (soia, cartofi, nuci,
cereale integrale), animale (carne, oua, lapte si produse lactate). 10-12 % din
aportul caloric total zilnic trebuie sa provina din proteine.
LIPIDELE (grasimile) furnizeaza o forma de energie foarte concentrata. 1g de
lipide ne da 9 kcal. Surse de grasimi: uleiuri si margarine vegetale, nuci,
seminte si grasimile de origine animala: unt, smantana, oua etc. Lipidele sunt
alcatuite din glicerina si acizi grasi. 20-30% din aportul caloric zilnic
trebuie sa provina din grasimi.
VITAMINELE SI MINERALELE
Vitaminele sunt necesare corpului in cantitati foarte mici. Ele regleaza multe
functii organice si actioneaza drept catalizatori, grabind reactiile chimice
din corp. Sunt de doua feluri: liposolubile(A,D,E,K) si hidrosolubile (B,PP,C).
Mineralele, precum calciul si fosforul, sunt necesare pentru oase si dinti.
Fierul este folosit in formarea hemoglobinei care transporta oxigenul din corp.
Zincul, magneziul, cuprul, iodul sunt alte minerale importante. Surse de
minerale : fructe, legume, zarzavaturi, cereale integrale, lapte, oua, drojdie.
Vitaminele si mineralele sunt necesare pentru crestere si dezvoltare. Lipsa lor
duce la boli grave: scorbut (vitamina C), beri-beri (bitamina B), rahitism
(vitamina D), tulburari nervoase (vitamina B 12), anemie (fier), gusa (iod).
Nivelul inalt de colesterol a fost asociat cu deficientele de cupru, mangan,
vanadiu, crom. Tensiunea arteriala poate fi crescuta datorita deficientei de
magneziu, potasiu sau calciu. Riscul de cancer este mai mare daca ne lipseste
necesarul de seleniu si zinc, iar osteoporoza se instaleaza cand aportul de
calciu este prea mic. Vitaminele si mineralele actioneaza impreuna. De exempli,
vitamina C creste absorbtia fierului din alimentele vegetale. Vitamina E tine
sub control oxigenul (cand e in concentratie prea mare, e toxic pentru celule).
Insa interactiunea dintre vitamine si minerale poate fi daunatoare. Aceasta se
intampla cand, pe langa aportul natural din alimentatie, acestea se
suplimenteaza cu tablete. Cel mai bine este sa ni le asiguram printr-o varietate
de alimente.
FIBRELE ALIMENTARE sunt polizaharidele (categoria glucidelor), pe care enzimele
noastre digestive nu le pot desface. Ele nu fac decat sa treaca prin corp ca o
perie ce curata. Au rolul de a reduce nivelul colesterolului din sange. Necesarul
minim de fibre zilnic este de 16-25 g (ideal 40 g). Fibrele previn constipatia
si toate problemele legate de aceasta. Surse de fibre: creale si produse
cerealiere, leguminoase, fructe proaspete si uscate.
