PRINCIPALELE TIPURI DE UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA

PRINCIPALELE TIPURI DE UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA

Intreprinderile de alimentatie publica, oficiile judetene de turism, cooperatia de consum si alte intreprinderi sau organizatii similare pot infiinta, in functie de cerinte, orientari si sarcini, diferite tipuri de unitati potrivit normelor existente pentru organizarea si dezvoltarea retelei comerciale si de alimentatie publica in teritoriu. Reglementarile respective dau libertate intreprinderilor de profil sa-si organizeze si sa dezvolte, pe baza unor criterii stiintific determinate, cele mai cores­punzatoare categorii de unitati (peste 20 de tipuri in mediul urban si peste 10 tipuri in mediul rural). Tipurile de unitati de alimentatie publica sunt clasificate in baza urmatoarelor criterii:

- Dupa obiectul activitatii: unitati cu caracter recreativ-distractiv (grupa A), unitati culinare (grupa B), cofetarii si patiserii (grupa C), alte unitati (grupa D).

- Din punct de vedere al preturilor percepute: unitati cu regim special de preturi; unitati cu regim de preturi de categoriile I-a , II-a si III-a ; unitati cu cote speciale de adaos si cofetarii cu retetar special sau unic de cofetarie.

Clasificarea diferitelor tipuri de unitati pe cate­gorii, din punct de vedere al regimului de preturi, se face in functie de modul in care sunt indeplinite criteriile referitoare la amplasarea unitatii, gradul de confort, forma de servire, posibilitati de distractie, tinuta per­sonalului s.a.

- Dupa destinatie: unitati pentru servirea consumatorilor; unitati de productie; unitati pentru depozitarea si pastrarea marfurilor.

- Din punct de vedere al structurii turistilor serviti: unitati cu circuit deschis; unitati cu circuit inchis.

- Din punct de vedere al sortimentelor ojerite la vinzare: unitati specializate; unitati mixte.

- Din punct de vedere al sezonalitatii: unitati permanente; uni­tati sezoniere.

- Din punct de vedere al efectuarii serviciului: unitati cu ser­viciul asigurat de ospatari; unitati cu autoservire totala sau partiala; unitati cu vanzare prin automate.

Potrivit reglementarilor legale in vigoare, principalele tipuri de unitati de alimentatie publica din tara noastra sunt urmatoarele: res­taurante clasice; restaurante cu specific; restaurante specializate; res­taurante cu autoservire; berarii; birturi; rotiserii; bodegi; ceainarii; bu­fete; baruri de noapte; baruri de zi; cafe-baruri; discoteci; cofetarii; patiserii-placintarii; simigerii, covrigarii, gogoserii; unitati specializate in produse de bombonerie, dulciuri, cafea; uni­tati de desfacere a dulciurilor si racoritoarelor; case de comenzi; cantine-restaurant; bucatarii centrale (fabrici de produse culinare).

De asemenea, activitati de alimentatie publica se desfasoara si in vagoanele-restaurant, in vagoanele-bar bufet, in vagoanele-salon (Pullman), pe navele fluviale si maritime care transporta pasageri, la bordul aeronavelor de pasageri din traficul intern si international, la ca­banele turistice, la casele de oaspeti etc.

Totodata, precizam ca in domeniul alimentatiei publice trebuie sa se tina cont de unele reglementari specifice si anume:  preparatele culinare, produsel 525c25f e de cofetarie-patiserie, bauturi­le alcoolice si nealcoolice vor avea la baza sortimentul orientativ sta­bilit prin ordin al Ministerului Comertului Interior dupa caz, conducerile de intreprinderi de alimentatie publica au latitudinea sa stabileasca unitatile proprii in care nu se fumeaza; pe platformele industriale, in apropierea zonelor de invatamint, in zonele cu aglomeratie pietonala vor fi infiintate unitati de alimentatie cu profil culinar; in toate unitatile unde exista conditii se vor lua masuri pen­tru extinderea pe scara larga a autoservirii; vinzarea bauturilor alcoolice in unitatile de alimentatie pu­blica se practica numai in baza autorizatiei eliberate de catre organele competente; pentru unitatile in curs de infiintare se recomanda con­sultarea organelor de resort, inca de la faza acordului prealabil asupra proiectului.

Pentru ca o unitate de alimentatie publica sa functioneze legal sint necesare: ordinul de clasificare si stabilire a categoriei de preturi, inclusiv cel pentru acordarea dreptului de a aplica remiza la nota de plata (la unele unitati reprezentative); autorizatia sanitar-veterinara; autorizatia pentru vinzarea bauturilor alcoolice; aprobarea programului de functionare data de catre consiliile populare locale; aprobarea sor­timentului minimal de preparate culinare data de catre directiile co­merciale judetene; avizul formatiilor teritoriale de pompieri. In continuare, fara a avea pretentia prezentarii unor solutii uni­ce, vom arata principalele caracteristici functionale ale catorva tipuri de unitati de alimentatie publica.

1. RESTAURANTELE CLASICE

In aceasta grupa intra unitatile gastronomice cu caracter recreativ-distractiv in care consumatorilor li se ofera un bogat si variat sortiment de preparate si bauturi, servirea facand-o un personal de specialitate cu inalta calificare. Restauran­tele clasice sunt amplasate, de regula, in orase, in zone de interes tu­ristic, in statiuni balneoclimatice.

Caracteristicile constructiei si instalatiilor materiale rezistente, specifice fiecarui tip de constructie sunt :

- acces pentru autoturisme, emblema si firma luminoasa, hol cu garderoba si grup sanitar pentru clienti:

- intrare separata pentru marfuri si personal;

- saloane diferite care sa asigure conditii pentru organizarea corespunzatoare a serviciilor la micul dejun, dejun, cina si la unele mese comandate festive;

- cir­cuit corespunzator intre spatiile de servire, productie si depozitare;

- bucatarie proprie si spatii de depozitare dimensionate corespunzator capacitatii unitatii;

- instalatii de aer conditionat (ventilatie); incalzire centrala; apa calda si rece;

- iluminat incandescent.

Amenajarile interioare si dotarea:

- pardoseala din marmura sau parchet; covoare de tip persan sau mocheta; pereti tapisati cu mate­riale de calitate superioara, lavabile sau semilavabile;

- perdele din te­saturi fine si draperii din materiale in concordanta cu ansamblul lo­calului;

- decoratie interioara adecvata caracterului saloanelor;

- mobilier unitar ca stil, din materiale de calitate superioara, cu numar, forma si dimensiuni corespunzatoare caracteristicilor fiecarui salon;

- posibilitati de intimizare si creare a unui cadru ambiant prin iluminat individual la mese, decoratiuni florale etc;

- gheridoane, console, carucioare de prezentare, loveratoare, placi sofante etc, corespunzatoare numeric ca­pacitatii saloanelor;

- vesela din portelan fin cu decoratii deosebite si emblema unitatii;

- platouri din placa argintata sau din portelan, asor­tate cu restul veselei;

- tacamuri din inox sau inox argintat, in functie de categoria unitatii, corespunzatoare, ca tip si numar, structurii pre­paratelor ce se servesc in unitatea respectiva:

- lenierie (fete de masa, servete, naproane etc.) din materiale textile de calitate superioara, cu emblema unitatii imprimata in tesatura;

- seturi complete de pahare din cristal, semicristal sau sticla pentru servirea bauturilor prevazute in liste;

- lista separata pentru micul dejun, lista de preparate, lista de bauturi si lista cu preparatele zilei, toate tiparite in limba romana si in limbile de circulatie internationala, corespunzator structurii clien­tilor care frecventeaza unitatile respective. Pentru mese festive, ban­chete etc, meniurile se tiparesc pe imprimate speciale, cu o grafica adecvata.

Servirea si personalul:

- se asigura, dupa caz servirea micului de­jun, a dejunului, a cinei si a unor mese comandate; se pune la dispozi­tia clientilor un sortiment variat de preparate culinare si bauturi, cu prioritate specialitatile culinare si bauturile slab alcoolizate sau fara alcool;

- servirea se efectueaza prin ospatari, alegindu-se metoda cores­punzatoare si adecvata fiecarui preparat;

- personalul de servire si pro­ductie trebuie sa aiba o calificare de profil, sa cunoasca limbi straine de circulatie internationala, purtind, dupa caz, echipamentul de pre­zentare sau de protectie;

2.RESTAURANTELE CU SPECIFIC

Aici intra unitati gastronomice ce pun la dispozitia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi, in conditiile unor amenajari si dotari adecvate fiecarui profil, in categoria restaurantelor cu specific se includ unitatile traditionale, han, crama, coliba, sura si cele cu specific regional moldove­nesc, dobrogean, banatean etc.

De regula, la construirea unitatilor amintite se utilizeaza mate­riale necesitiand o prelucrare sumara, cum ar fi piatra, bolovanii de rau, lemnul brut sau prelucrat, caramida, trestia, stuful, rachita etc.

Dotarea, firma, amenajarile, iluminatul etc, trebuie sa se inca­dreze in ansamblul constructiv si arhitectonic al unitatii. Astfel, o unitate de tip sura va avea mesele si scaunele din lemn cioplit, peretii ornamentati cu blanuri de animale, stergare, vase de ceramica cu mo­tive nationale, tacamuri cu maner din os sau lemn, naproanele si ser­vetele din panza de in cu decoratiuni adecvate.

Preparatele culinare oferite sunt caracteristice bucatariei romanesti sau specific locale (regionale). De asemenea, sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva, utilizindu-se ulcioare,carafe,cani,cesti. Serviciul se asigura prin ospatari cu calificare superioara, uni­formele fiind confectionate in raport cu specificul fiecarei unitati: costum de daci, de romani, ciobanesc etc.

Se recomanda, in conditiile asigurarii eficientei economice pre­vazute, utilizarea unor formatii orchestrale (taraf de lautari) si organi­zarea de programe artistice adaptate specificului, pe diferite teme fol­clorice. Aceste unitati trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si res­tul unitatilor de alimentatie publica, in privinta fluxului tehnologic, al utilitatilor social-gospodaresti si al respectarii normativelor privind constructia si amenajarea, mai ales din punct de vedere igienico-sanitar.

3. RESTAURANTELE SPECIALIZATE

Aceasta categorie cuprinde uni­tati gastronomice in care clientela este servita cu un sortiment spe­cializat de preparate si bauturi in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale, care formeaza obiectul specializarii. Aici intra braseriile, unitatile cu profil dietetic, lacto-vegetarian, zahana, vinatoresc, pescaresc, pensiune etc.

Principiul de organizare a unei unitati specializate este acelasi ca la un restaurant clasic, deosebirea consta in structura sortimentala a preparatelor si bauturilor servite. La anumite unitati, de exemplu la cele cu specific vinatoresc sau pescaresc, exista, de obicei, amenajari si dotari interioare cores­punzatoare profilului sortimental. Se acorda o atentie deosebita prezentarii preparatelor; in acest scop, saloanele de servire pot fi prevazute cu vitrine pentru expunerea preparatelor ce se ofera clientilor; zilnic se organizeaza expozitii sau miniexpozitii cu sortimentele specifice.

Preparatele la gratar, ca si unele sortimente din peste se desfac in cantitatile solicitate de clienti, nefiind necesara portionarea antici­pata.

Serviciul se asigura, ca si la restaurantele cu specific, prin os­patari care, in cazul unitatilor cu profil vinatoresc sau pescaresc, pot purta costume adecvate, in restul unitatilor se poarta echipamentul stabilit de conducerea intreprinderilor.

Braseria, unitate specializata, amplasata, de regula, in cadrul sau in apropierea unitatilor hoteliere, asigura in tot cursul zilei servirea pasagerilor, precum si a altor consumatori, punand la dispozitia clien­tilor un sortiment mai restrans de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie si bauturi (braseriile au un numar de 120-140 locuri la mese).

Sortimentul de baza oferit in permanenta la vanzare este format din gustari si preparate de bufet, minuturi, preparate la gratar, salate din legume, dulciuri de bucatarie si cofetarie-patiserie, bauturi calde nealcoolice, racoritoare, bere si o gama restransa de bauturi alcoolice, de regula, portionate la pahar. Mancarurile gatite sunt intilnite in mai mica masura in braserii, serviciul se asigura la mese, prin ospatari.

Restaurantul dietetic, unitate specializata, se caracterizeaza prin desfacerea preparatelor dietetice si a bauturilor nealcoolice in saloane sau raioane organizate pe diete. Preparatele dietetice trebuie sa corespunda cerintelor alimenta­tiei fundamentate stiintific, precum si diferitelor diete, recomandate de organele medicale. Este de dorit ca pentru fiecare preparat inscris in liste sa se mentioneze dieta la care se recomanda.

Restaurantul lacto-vegetarian, unitate gastronomica specializata, desface in exclusivitate preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, paste fainoase, carne de pasare sau de vaca, peste alb, legume, dulciuri de bucatarie, inghetata, fructe si bauturi nealcoolice. Preparatele din carne de pasare, vaca si peste sunt considerate sorti­mente complementare pentru alegerea preparatului de baza, fiind in­totdeauna pregatite prin procedee tehnologice specifice (fierbere in aburi, coacere inabusita la cuptor etc).

In restaurantul lacto-vegetarian un accent deosebit se pune pe ofertarea unui sortiment diversificat pe baza caruia se pot alcatui meniuri complete pentru regim de crutare si diferite diete.

Restaurantul zahana este o unitate specializata in desfacerea pro­duselor si subproduselor din carne pregatite la gratar, la comanda, in cantitatile comandate, prin cantarirea, neportionate. Sortimentele solici­tate sunt alese de consumatori din vitrinele de prezentare sau de pe platouri o data cu luarea comenzii. Dotarea raspunde cerintelor cunoscute cu deosebirea ca se pot monta in salon una-doua vitrine de prezentare sau se amenajeaza un spatiu vizibil din salon, bine ventilat, din care sa se vada gratarul, rotisorul, butucul de carne, masa de lucru, instalatia de chebab etc. Inventarul pentru servire poate fi intregit cu vesela din ceramica, ta­lere (funduri) canelate din lemn, tacimuri cu minere din lemn, naproane sau servete individuale din panza sau hartie speciala pentru a substitui fetele de masa.

Sortimentele oferite cuprind, in afara fripturilor la gratar (cu garniturile adecvate), ciorba de burta, ciorba de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, muraturi, dulciuri de bucatarie, aperitive si mai ales vinuri. Serviciul se asigura prin ospatari dupa metodele traditionale.

Pen­tru transmiterea corecta a comenzilor pentru preparatele la gratar se recomanda utilizarea steguletelor metalice colorate sau numerotate di­ferit pentru identificarea comenzilor transmise si executate: 1 (rosu) in singe; 2 (albastru) potrivit; 3 (verde) normal; 4 (negru) bine fript.

Restaurantele pensiune sunt destinate, cu prioritate, turistilor so­siti in mod organizat pe diverse perioade de sejur, carora le asigura mai multe variante de meniuri cu haremuri fixate si platite anticipat.

In aceste unitati este necesara oferirea suplimentara, contra platii in numerar, a unor sortimente de preparate si bauturi, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice.

Totodata, restaurantele pensiune pot oferi, mai ales in zonele aglo­merate, meniuri pensiune in mai multe variante a la carte, cu preturi fixe. In afara meniurilor se servesc si bauturi alcoolice si healcoolice. Organizarea interioara trebuie astfel realizata incat sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort al unitatii respective, in corelare cu structura sortimentala oferita.

4. Restaurantele cu autoservire. Categoria cuprinde unitati gastronomice cu un profund caracter social, cu desfacere rapida clientii avand posibilitatea ca intr-un timp relativ scurt sa se serveasca singuri cu preparatele si bauturile dorite in functie de preferinte si posibilitati.

Desi o unitate cu autoservire presupune o investitie importanta, ea prezinta o serie de avantaje din punct de vedere al gestiunii si al organizarii muncii. Din punct de vedere al productivitatii, se apreciaza ca permite o specializare a locurilor de munca si un serviciu rapid pentru fiecare loc in parte.

De asemenea, personalul poate fi mai bine specializat, si instruit, ceea ce asigura o crestere a productivitatii muncii. Aprovizionarea unei astfel de unitati este, in general, mai simpla, materiile prime necesare fiind reduse ca numar, dar in cantitati mai mari, lucru ce nu implica stocarile de marfuri inutile.

Organizarea muncii intr-o unitate cu autoservire presupune, in afara cerintelor pentru amenajarea tehnologica a oricarei unitati de ali­mentatie publica, rezolvarea urmatoarelor probleme: capacitatea saloa­nelor intre 60-200 locuri; bucataria amplasata in imediata apropiere a liniei pentru a facilita aprovizionarea cu preparate; blatul meselor confectionat din materiale rezistente la umiditate si usor de intretinut; barul pentru bauturi incorporat in linie sau separat; organizarea unor puncte pentru desfacerea de preparate si semipreparate pentru con­sum la domiciliu; folosirea unor utilaje speciale pentru debarasare, dupa caz, carucioare sau banda rulanta; existenta etichetelor si supor­turilor respective pentru afisarea preturilor la fiecare preparat; portionarea preparatelor la gramajele corespunzatoare pretului stabilit.

Sortimentul de preparate si bauturi se compune din: gustari calde si reci asortate; supe, creme,ciorbe, borsuri; preparate din legume, paste fainoase, oua, peste: mancaruri gatite; salate asortate din legume proaspete st muraturi; dulciuri de bucatarie: produse de cofetarie-patiscrie; fructe; bauturi racoritoare, bere si vin la pahar.

Problema esentiala intr-o unitate cu autoservire consta in ale­gerea liniei propriu-zise, astfel incat aceasta sa aiba o influenta pozitiva asupra clientului si, in acelasi timp, sa usureze serviciul, alegerea min-carilor dorite, sa asigure comoditate la consum si operativitate la plata. Pentru aceasta, la intrarea pe linie, clientilor li se vor pune la dispozitie tavile, apoi gustarile, supele, cremele, ciorbele, antreurile, preparatele de baza, salatele, desertul, bauturile, piinea, tacamurile si, eventual, ingrediente specifice pentru intregirea gustului preparatelor.

In sectorul de alimentatie publica autoservirea este organizata sub mai multe forme si anume: cu plata la vanzator si ridicarea produselor de consumator; cu plata la casa si ridicarea produselor de catre consumator; cu linie de autoservire si cu plata fie la capatul liniei, inainte de consumarea preparatelor, fie cu plata la casa dupa consumarea acestora.

5. Berarii. Sunt localuri publice, cu 80-200 locuri la mese, caracterizate prin vanzarea berii si a sortimentelor specifice, precum si a altor bauturi. Barul, de unde se distribuie berea la cana, tap, halba sau pahare speciale, va fi dotat cu instalatia de racire, cu mai multe guri de dis­tributie, el poate fi amplasat in sala de desfacere. Mobilierul, decoratia interioara si dotarea cu inventar de servire trebuie sa fie specifice acestui tip de unitate.

Se recomanda mobilier din lemn masiv sau natur, lacuit, mese cu blat lavabil, naproane, servetele si rondele din hartie speciala, decoratia interioara specifica, de epoca cu lambriuri din lemn, grafica cu scene legendare, caricaturi, reclame ale fabricilor de bere, obiecte din cupru, fier forjat etc; canile de bere si vesela pot fi din ceramica sau portelan, tasurile pot fi inlocuite cu rondele din hartie absorbanta, tacamurile inoxidabile pot avea minerele din alte materiale cu aspect placut si rezistente (os, plastic etc).  

In afara sortimentului de baza, beraria ofera clientilor si alte pro­duse, cum ar fi: gustari variate, calde sau reci, crenvursti, cirnaciori, chiftelute, mititei, preparate din carne si organe la gratar, cu garni­turile respective, cartofi (prajiti, copti etc), ridichi, muraturi, brinzeturi, foietaje, migdale, alune, castane etc.

Se mai servesc, intr-un sortiment redus, bauturi racoritoare, iar dintre bauturile alcoolice, de obicei, romul si coniacul.

6. Birturile. Aceste unitati de alimentatie publica, cu un numar de 20-50 locuri la mese, sunt amplasate, de regula, in puncte aglomerate ca piete, gari, autogari, in apropierea platformelor industriale. Birturile ofera la vinzare un sortiment relativ restrins de prepa­rate si. bauturi (10-15), la preturi ieftine, de larga accesibilitate, ele fiind incadrate, in general, la categoria a III-a de preturi. Dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru servire tine cont de structura sortimentelor oferite, iar servirea se poate face direct la sectie (plata la vanzator) sau prin ospatari.

7. Rotiserii. In aceasta grupa intra unitati cu 20- 50 locuri la mese, incadrate la categoriile I sau a Il-a de preturi, ce ofera clientilor produse din carne de pui, specialitati de vaca si porc simple sau impanate, cu garnituri , salate, gustari, desert in sortiment restrans (inclusiv fructe sau salata de fructe), precum si bauturi nealcoolice, vinuri, mai ales rosii, servite la carafa. Mobilierul principal il constituie rotisorul si tejgheaua-bar, am­plasate in salon. Dotarea unitatii este in functie de categorie si sorti­mentul oferit, serviciul il asigura, de obicei, ospatarii.

8. Bodegi.  In aceasta categorie intra unitati mici, cu 20- 10 locuri la mese, cu spatiu restrins pentru servire, preparare si depozitarea marfurilor, avand o larga accesibilitate si fiind destinata tuturor categoriilor de clienti, bodega ofera un sortiment limitat de gustari servite la scobitoare, antreuri, salate, deserturi, bauturi alcoolice si nealcoolice. Se pot prepara in special minuturi pregatite din semipreparate aduse de la alte unitati.

Dotarea cu mobilier si inventar este corelata cu spatiul si sortimentul; mesele pot fi inalte, cu blat lavabil,sau de dimensiuni mai mici (joase si cu taburete).Bauturile oferite nu se servesc la sticle, ci numai portionate la pahar.

Servirea se face de regula la tejgheaua-bar de catre barman sau bufetier, categoria unitatilor de tipul bodega este determinata de indepli­nirea conditiilor si criteriilor de dotare, confort si servire stabilite prin reglementarile legale in vigoare.

9. Ceainarii. Unitati specializate in pregatirea si servirea ceaiurilor de masa si medicinale (infuzie, macerat sau decoct), ceainariile au o capacitate optima de 20-50 locuri. Alaturi de ceaiuri ele pun la dispozitia clientilor produse de cofetarie-patiserie (sarate si dulci) ca piscoturi, fursecuri, saleuri, dulciuri de casa, biscuiti si tartine.

De asemenea, se ofera bauturi racori­toare, cafele si dupa caz, in functie de specificul local si cerinte, com­ponentele micului dejun. Amenajarea unitatii este intima, mobilierul elegant, dar redus ca marime (mese si scaune mai joase si cu dimensiuni mai mici). Uti­lajele necesare in sala de servire sunt: tejghea-bar, vitrina pentru pas­trarea si prezentarea sortimentelor specifice (poate fi incorporata in tejgheaua-bar), boiler (samovar) pentru incalzirea apei, expresso (fa­cultativ), casa de marcaj, storcator de fructe.

Servirea se face prin ospatari, cu respectarea tehnicilor do lucru consacrate, specifice sortimentelor oferite.

10. Bufete. Aceasta categorie cuprinde unitati de alimenta­tie publica cu larga accesibilitate, functionand, de obicei, independente sau ca anexe ale unor complexe de alimentatie publica, in incinta unor intreprinderi sau institutii, scoli, la cabane, pe vapoare, avioane, in gari si autogari, in incinta unitatilor pensiune din statiunile balneo-climatice.

In bufete se ofera, in general, un sortiment restrans de gustari din peste, legume, oua, preparate din carne (calde sau reci), preparate la comanda (minuturi), produse de cofetarie-patiserie si, dupa caz, dife­rite bauturi alcoolice si nealcoolice, mai ales aperitive, bere, vin la pa­har, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele. Bufetul poate avea sau nu spatiu propriu de productie pentru pregatirea sau, dupa caz, montarea preparatelor oferite la vanzare.

Dotarea cu mobilier, utilaje si inventar pentru servire tine cont de spatiul existent, categoria de incadrare a unitatii si sortimentele de preparate si bauturi oferite. Servirea se face direct la barul-bufet unde se achita si valoarea consumatiei, in unele bufete cu un nivel superior de prezentare, ser­virea o asigura ospatarii, cu respectarea tehnologiei specifice.

11. Baruri de noapte. In aceasta grupa intra acele unitati distractive cu capacitate intre 80-150 locuri, avand orar de func­tionare prelungit in timpul serii care prezinta un program variat de divertisment, de muzic-hall si dans pentru consumatori oferind o gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice sub toate formele, dar mai ales cocteiluri, specialitati de cofetarie-patiserie, inghetata, precum si un sortiment redus de preparate culinare reci, fructe si salate din fructe, cafea, ceaiuri etc.

Dotarea trebuie sa fie in functie de specificul fiecarui bar la nivelul cerut de criteriile de clasificare pentru unitatile de categorie speciala.

Sortimentul de preparate oferit se asigura in principal din gustari reci asortate, fripturi mai ales roast-beef, salate combinate cu fructe proaspete si din compoturi, "jardiniere' cu delicatese, produse fine de cofetarie-patiserie, specialitati de inghetata etc.

Cheltuielile necesare realizarii programului artistic-muzical se acopera din taxa de intrare putandu-se stabili, de organele de conducere colectiva ale intreprinde­rilor, consumatii minime obligatorii.

Serviciul se realizeaza de regula prin ospatari, existind insa si posibilitatea servirii consumatorilor direct de la bar.

12. Discoteci. Discoteca este unitatea de alimentatie publica cu caracter recreativ-distractiv, amenajata cu ring sau loc special pen­tru dans, in care se prezinta programe muzicale inregistrate pe discuri sau benzi magnetice pentru auditie sau dans. Activitatile comerciale si de servire din discoteci precum si cele cultural-artistice si de divertisment se organizeaza si se desfasoara pe baza normelor si re- glementarilor legale in vigoare, stabilite dupa caz de Ministerul Comertului Interior, Ministerul Turismului.

Repertoriul muzical din discoteci trebuie sa fie foarte variat, el se compune din piese de muzica usoara, folclorica si simfonica care sa corespunda cerintelor diferitelor categorii de consumatori. Repertoriul muzical are caracter maximal si se aproba de organele competente.

Functionarea unei discoteci este conditionata de asigurarea unor dotari minimale cu inventar de utilaje specifice: magnetofoane, statie de amplificare, mixer, boxe de sunet, orga de lumini, microfon, casca, pupitru, benzi, casete sau discuri magnetice, accesorii si piese de schimb. Sortimentele oferite la vanzare in discoteca sunt asemanatoare celor din baruri si anume: bauturi alcoolice si nealcoolice, gustari, pro­duse de cofetarie-patiserie, inghetata, cafea, ceaiuri.

Deoarece in discoteci majoritatea clientelei o reprezinta tineretul, se vor oferi prioritar bauturi nealcoolice si slab alcoolizate, preparate de bar sub forma de cocteiluri. Copiii vor primi numai sortimentele specifice varstei lor (bauturi fara alcool, produse de cofetarie-patiserie, inghetata, salata de fructe etc). Serviciul se face direct la bar sau prin ospatari.

In scopul obtinerii unei eficiente economice corespunzatoare, ac­cesul consumatorilor in discoteca este permis pe baza taxelor de in­trare si a consumatiilor minime obligatorii stabilite potrivit reglemen­tarilor legale in vigoare.

13 Baruri de zi. Aceste unitati, independente sau sectii ale restaurantelor din incinta complexelor hoteliere, au un program de functionare, in general, intre orele 8,00- 22,00. Sortimentul este com­pus din bauturi alcoolice si nealcooliee, simple si in amestec, reci sau calde, insotite in permanenta de un sortiment restrins de gustari si produse de cofetarie-patiserie, inghetata, fructe, precum si produse de tutun-tigari. Servirea se face direct la bar sau la mese de catre bar­man, ospatari sau ajutoarele acestora, cu respectarea regulilor si a tehnologiei specifice de lucru. Barul de zi din incinta unitatilor hote­liere este la dispozitia clientilor hotelului, cat si a celor din afara.

14 Cafe-baruri. Acestea sunt unitati de alimentatie publica destinate desfacerii cu prioritate a sortimentelor variate din cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi alcoolice fine la pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri, prajituri fine si foietaje, inghetata si produse din tutun. In dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru pregatirea cafelei si, in primul rand, expresso-ului. Ser­viciul, asigurat de regula de catre barman, poate fi efectuat si prin ospatari.

15.Unitati "Gospodina'. Aici intra acele unitati specializate in desfacerea preparatelor si semipreparatelor realizate in sectiile de productie ale sectorului de alimentatie publica, produsele vandute fiind destinate atat consumului pe loc, cat si consumului la domiciliu. Ele pot functiona ca unitati independente, ca sectii ale unitatilor de alimentatie publica sau ca raioane in cadrul magazinelor alimentare.

Amenajarea si dotarea unitatilor presupune asigurarea conditiilor de pastrare corespunzatoare a produselor inainte de vanzare, o expu­nere si prezentare sugestive si atragatoare, posibilitati de portionare, cintarire si ambalare (in cazul consumului la domiciliu). Unitatile care asigura si consumul pe loc trebuie sa detina mobilierul, utilajele si in­ventarul necesar servirii preparatelor oferite (gustari calde si reci, an­treuri, mancaruri gatite, dulciuri, bauturi racoritoare, ceai, cafea etc). De obicei, servirea se face direct la sectii, clientii achitand valoarea produselor la casa sau la vinzator.

16. Cofetarii. Aceasta grupa cuprinde unitatile de alimentatie publica cu o capacitate de 20- 60 locuri la mese in care se desfac produse de cofotarie-patiserie: prajituri, fursecuri, cozonaci, bomboane, specialitati de patiserie, inghetata si specialitati de inghetata, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele, fructe, produse specifice micului dejun, diferite sortimente de bauturi alcoolice fine pentru consum la domiciliu. In alte tari unele cofetarii ofera un sortiment de bauturi fine, la pahar pentru consum in unitate (lichioruri fine, coniacuri de marca etc).

Cofetariile sunt organizate ca unitati independente, in cadrul' complexelor de alimentatie publica sau in complexele hoteliere. Sor­timentele de preparate pot fi realizate in laboratoare proprii, in labo­ratoare centrale sau in laboratoarele altor unitati de profil.

Constructia, instalatiile, dotarile si servirea sunt diferentiate de la o unitate la alta, in functie de categoria unitatii respective. Avand in vedere cantitatile reduse de produse si inventarul, utilizat la executa­rea unor comenzi, mobilierul pentru clienti (mese-scaune), fara a pierde din calitate, poate fi executat in gabarite mai mici (blatul meselor mai redus si mai jos, taburetele, scaunele sau canapelele corelate di­mensional cu mesele).

Cofetariile care dispun de conditii superioare de confort, dotare si servire. pot fi incadrate la categoria speciala sau la categoria I, celelalte fiind considerate unitati obisnuite. Majoritatea cofetariilor, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc al produselor, desfac si produse pentru acasa.

In acest scop, ele sunt dotate cu ambalaje corespunzatoare (cu reclame suges­tive, panglica textila sau material plastic in diferite culori, port-torturi, cutii de bomboane, hartie de ambalaj cu reclama unitatii etc). Serviciul se asigura prin ospatari la unitatile de categorie spe­ciala si I de preturi si cu plata direct la vanzator (sectie sau casa) in celelalte unitati.

17. Patiserii-placintarii. Aceste unitati, cu o capacitate optima de 20-60 locuri, reunesc cele doua profile sau pot fi specializate numai in pregatirea si servirea produselor de placintarie sau de patiserie pentru consumul pe loc sau pentru acasa. Servirea se face la casa de marcat cu vanzatoare

18. Simigerii-covrigerii-gogosarii. Aceste unitati au capacitati de 20-40 de locuri si sunt amplasate in locuri cu circulatie pietonala mare. Simigeria este unitatea dotata cu un cuptor de brutarie de preferinta pe vatra, unde se fac fel si fel de covrigi turtiti facuti din coca moale decat cea a covrigilor obisnuiti presarati cu seminte de susan.

Covrigari si Gogoserii sunt unitati de alimentatie publica in care se produc si se vand in principal covrigi, gogosi dar si rahat, susan, stafide, pogacele, turta dulce , bauturi racoritoare, limonada, sucuri din fructe si legume.

19 Restaurantul rutier. Amplasat de regula pe marile magistrale rutiere, s-a dezvoltat datorita cresterii mari de automobile , in astfel de unitati serviciul trebuie sa fie simplu si rapid pentru ca clientii sa poata servi sau gusta preparatele intr-un timp scurt.

20 Snack-barul este o unitate de alimentatie publica destinata, in general, clientelei grabite care poate servi rapid, pe tot parcursul zilei, mese usoare, la preturi modeste.

Pentru a raspunde acestor cerinte este indicat ca snack-barurile sa fie echipate cu utilaje si mobilier adecvate. O atentie deosebita se va acorda tejghelei bar-bufet, dotata cu toate utilitatile: spalatoare cu apa calda si rece, spatii de refrigerare si congelare, rezerva de inven­tar curent pentru servire, instalatii pentru debitat berea, expresso pentru cafea etc.

Instalatiile pentru bucatarie sunt reduse, rezumindu-se la cele necesare finisarii unor minuturi pregatite anticipat, pentru men­tinerea lor la cald sau la rece, precum si pentru pregatirea unor pre­parate la gratar, instalat de preferinta in salon, la vederea consuma­torilor, In snack-baruri se desfac bauturi racoritoare, bauturi alcoolice in sortiment redus si cafele. Clientii se servesc, de regula, direct de la tejgheaua bar-bufet, dar se practica si servirea prin ospatari.

Potrivit reglementarilor legale in vigoare, unitatile de alimenta­tie publica se clasifica pe tipuri de unitati si categorii de preturi in baza criteriilor stabilite, in functie de caracteristicile constructive, ca­litatea dotarilor, a instalatiilor si a serviciilor asigurate.

In general, clasificarea unitatilor de alimentatie publica se aproba, dupa caz, prin ordin sau decizie a Ministrului, a Comitetului Executiv al Consiliului Judetean respectiv, inclusiv al Municipiului Bucuresti, sau a organelor centrale care au in subordine unitati de alimentatie publica.

Unele unitati de alimentatie publica cu un inalt nivel de prezentare si organizare, incadrate la categoria speciala sau la categoria I de preturi pot primi aprobare pentru a adauga remiza la nota de plata daca indeplinesc, cumulativ, criteriile stabilite prin normele pentru acordarea dreptului de a practica remiza.