Produsele ecologice sunt inca o raritate in meniul romanilor
Desi cercetarile stiintifice arata ca produsele bio sunt benefice sanatatii umane, doar 1 % din romani consuma alimente ecologice. Studiile dovedesc ca anual consumam 20 de kilograme de aditivi alimentari de persoana.
Produsele bio se obtin prin practicarea sistemului de agricultura ecologica. Acest sistem interzice folosirea organismelor modificate genetic, a fertilizantilor si pesticidelor de sinteza, a stimulatorilor si regulatorilor de crestere, precum si a hormonilor si a antibioticelor. Hrana ecologica este curata si potrivita metabolismului uman.
Multe dintre legumele si fructele comercializate in supermarketuri au un aspect artificial si sunt total lipsite de gust. Rolul agriculturii ecologice este tocmai acela de a conferi produselor, prin respectul fata de natura si de legile ei, gust, textura si calitati autentice.
„Diferenta
dintre o ceapa conventionala si una ecologica
tine de faptul ca cea din urma contine mult mai putin
lichid decat cea dintai. Pana la urma ajungi sa constati
ca, in cazul celei conventionale, nu cumperi altceva decat apa”,
a spus Karin Kaiblinger, expert austriac in alimentatia cu produse
ecologice, prezenta la un seminar care a avut loc la inceputul acestei
saptamani la Ministerul Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale 
(MAPDR).
S-au realizat teste pe animale
De-a lungul timpului, s-au realizat nenumarate cercetari pentru observarea diferentei dintre produsele conventionale si cele ecologice si a efectului pe care acestea le au asupra sanatatii umane. Testele s-au facut pe animale, iar rezultatele au fost intotdeauna favorabile consumului de alimente bio. „Hrana ecologica este preferata in mod semnificativ de catre sobolani, iepuri de casa si pasari. Este stiut faptul ca animalele au un instinct al autoconservarii mai dezvoltat decat cel al oamenilor”, a mai spus Karin Kaiblinger.
In plus, s-a analizat comportamentul in timp al plantelor crescute in mod conventional si a celor dezvoltate in sistem ecologic. Astfel, in 1996, cativa cercetatori au taiat varza chinezeasca obisnuita si au pus-o intr-un recipient, iar in altul au plasat varza chinezeasca biologica.
Dupa doua saptamani, ambele verze erau alterate, cu deosebirea ca cea ecologica mucegaise, iar cea conventionala putrezise. Karin Kaiblinger a adaugat insa ca tot mai multi oameni opteaza pentru produsele bio, fiind constienti de pericolul la care se expun consumand anual aproximativ 20 de kilograme de aditivi alimentari de persoana.
Boala Parkinson, de la pesticide
S-a constatat ca pesticidele prezente in alimentele conventionale cresc de pana la opt ori riscul de contractare a cancerului in cazul agricultorilor care lucreaza cu pesticide. Mai mult decat atat, in 2003, cercetatorii au recunoscut ca maladia Parkinson la agricultori este o boala profesionala cauzata de utilizarea pesticidelor.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a dat chiar un verdict: 3 milioane de oameni sunt anual victime ale intoxicatiilor acute cu pesticide, dintre care 20.000 chiar isi pierd viata.
Mod de viata sanatos si durabil
Pretul prea mare al produselor ecologice, dar si productia foarte mica la nivelul Romaniei face ca bioconsumatorii sa fie insa extrem de putini. In ceea ce priveste consumul de produse bio pe piata interna, acesta este sub 1% in momentul de fata, potrivit Teodorei Aldescu, consilier pentru agricultura ecologica in cadrul MAPDR.
Pentru 2013, reprezentantii ministerului au stabilit o tinta de 5%, dar sunt pesimisti in ceea ce priveste atingerea ei. Testele realizate pentru observarea diferentei dintre alimentele biologice si cele conventionale, precum si promovarea lor intensa a facut ca la inceputul anului 2000 sa apara o noua miscare – LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability), care promoveaza un nou stil de viata, centrat pe sanatate si durabilitate.
Miscarea a castigat numerosi adepti, astfel ca in momentul de fata o treime din populatia tarilor dezvoltate a aderat la acest mod de viata, potrivit lui Karin Kaiblinger. Adeptii Lohas nu mananca decat produse bio, cumpara doar haine si produse de intretinere ecologice si nu conduc decat masini hibride.
Jumatate din produsele ecologice merg la export
La Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale sunt inregistrati in momentul de fata 4.200 de operatori care functioneaza in agricultura ecologica. Dintre acestia, 89 sunt procesatori si comercianti, numarul lor dublandu-se in 2008 fata de anul 2007, potrivit Teodorei Aldescu, consilier pentru agricultura ecologica in cadrul MAPDR.
Cifrele sunt estimative, ele putand fi cunoscute cu exactitate abia la sfarsitul lunii iunie a acestui an. Dar anul trecut nu a crescut doar numarul procesatorilor si a comerciantilor, ci si cel al magazinelor specializate pe vanzarea de produse ecologice. Toti acesti operatori au obtinut la nivelul anului trecut, de asemenea estimativ, 260.000 de tone de produse ecologice, jumatate dintre acestea mergand la export.
Suprafata cultivata in sistem ecologic in Romania este acum de circa 220.000 de hectare. Culturile ecologice au crescut semnificativ din anul 2000, cand suprafata agricola ecologica era de doar 17.500 hectare.
Tinta stabilita de MAPDR pentru 2013 este de circa 750.000 de hectare, dar si in aceasta privinta autoritatile sunt destul de rezervate. Ion Toncea, presedintele Federatiei Nationale pentru Agricultura Ecologica, declara ca pe piata romaneasca cantitatea produselor ecologice importate este mai mare decat cea a alimentelor din productia interna.
Importurile de produse ecologice in Romania cresc de la an la an. Anul trecut, tara noastra a importat produse bio in valoare de aproximativ 10 milioane de euro, cu circa 4 milioane de euro mai mult decat in anul precedent.
3 milioane de oameni sunt anual victime ale intoxicatiilor acute cu pesticide.
Romania, mare cultivatoare de organisme modificate genetic
Suprafetele agricole cultivate cu porumb transgenic au crescut,
anul trecut, de 20 de ori. Tara noastra ocupa locul al treilea
in Uniunea Europeana in ceea ce priveste 
suprafetele
cultivate cu porumb modificat genetic.
Autoritatile au anuntat cu cateva zile in urma ca varietatea de porumb modificat genetic MON810 va fi interzisa in Germania. Este astfel o alta tara europeana, dupa Franta, Grecia, Austria, Ungaria sau Italia, care refuza culturile de porumb produse prin biotehnologie. Ministrul german al Agriculturii Ilse Aigner si-a motivat decizia prin faptul ca MON810 „reprezinta un pericol pentru mediul inconjurator”.
Fostul ministru roman al Mediului Attila Korodi cerea anul trecut fermierilor romani sa nu mai cultive porumb modificat genetic. „In cazul in care evaluarea de risc asupra mediului si sanatatii umane, realizata de Comisia pentru Securitate Biologica, duce la evidentierea riscurilor reale asupra mediului si sanatatii oamenilor suntem decisi sa initiem un proiect de Hotarare de Guvern prin care sa interzicem cultivarea porumbului modificat genetic“, declara Attila Korodi, anul trecut.
De atunci insa nu s-a intamplat nimic in acest sens, iar Romania continua sa ocupe locul al treilea in UE in ceea ce priveste suprafetele cultivate cu organisme modificate genetic, potrivit Serviciului International de Achizitionare a Aplicatiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA).
Suprafata semanata cu porumb modificat genetic in Romania a depasit anul trecut 7.000 de hectare comparativ cu anul 2007, cand erau cultivate doar 350 de hectare, conform studiului ISAAA.
America, lider la plantele Modificate
In ceea ce priveste organismele modificate genetic, anul 2008 a fost prolific nu numai la nivelul Romaniei, ci si al intregii lumi. Anul trecut au crescut semnificativ suprafetele cultivate cu plante modificate genetic, acestea ajungand la 125 milioane de hectare.
In momentul de fata sunt 25 de tari cultivatoare cu OMG-uri. Dintre acestea, 15 sunt state in curs de dezvoltare, celelalte facand parte din categoria tarilor puternic industrializate, potrivit ISAAA.
SUA continua sa ocupe pozitia de lider pe acest segment, cu peste 62 milioane de hectare cultivate cu soia, porumb, bumbac, rapita sau lucerna modificate genetic. America este urmata de Argentina si Brazilia.
Pe continentul african, acolo unde necesitatile alimentare sunt acute, locuitorii au inceput sa prinda gustul organismelor produse prin ingineria genetica.
Anul trecut Burkina Faso si Egiptul au cultivat OMG-uri pentru prima data. Soia este pe primul loc in topul culturilor modificate genetic la nivel mondial, urmata fiind de porumb, bumbac si rapita.
Sase tari europene mai cultiva oficial OMG-uri
In ceea ce priveste UE, anul trecut, sapte state – Spania, Republica Ceha, Romania, Portugalia, Germania, Polonia si Slovacia – cultivau porumb modificat genetic. Dintre plantele modificate genetic cultivate in lume, in UE este permis doar porumbul. Alte state europene, printre care Franta, Grecia, Austria sau Ungaria, renuntasera deja la aceste culturi controversate.
In 2008, cele sapte tari membre UE cultivatoare de OMG-uri au crescut suprafata cultivata cu porumb GM, ajungandu-se astfel la 100.000 de hectare. De curand insa Germania a hotarat sa urmeze aceeasi politica agricola adoptata de Franta cu catva timp in urma.
Agricultura ecologica refuza OMG-urile
Practicarea agriculturii ecologice presupune, printre altele, si refuzul utilizarii organismelor modificate genetic. In Uniunea Europeana, tarile care au interzis OMG-urile sunt si cele mai mari producatoare de culturi ecologice. Italia, Germania, Austria si Franta cultiva de la an la an suprafete tot mai mari cu plante ecologice.
Tot mai multi consumatori din tarile respective prefera un regim alimentar bio in virtutea unei vieti mai sanatoase. Referitor la suprafetele cultivate in sistem ecologic, tara noastra se situeaza in lume pe pozitia 44 dintr-un total de 122 de tari, potrivit publicatiei „The world of organic agriculture 2008”.
Cu toate acestea, in Europa, culturile ecologice acopera, in momentul de fata, mai putin de un sfert din suprafata agricola a continentului. In Romania, suprafata cultivata in sistem ecologic a ajuns in 2008 la 220.000 de hectare. La sfarsitul lui 2009, aceasta va ajunge la 300.000 de hectare, ceea ce ar reprezenta doua procente din suprafata agricola a tarii.
Etichetarea ecologica
Etichetarea ecologica este o schema facultativa, conceputa sa incurajeze operatorii economici sa comercializeze bunuri/servicii cu un impact redus asupra mediului si consumatorii europeni - inclusiv cumparatorii publici si privati - sa le identifice usor.
Etichetarea ecologica opereaza pe baza unor criterii, pe grupe de produse/servicii (criterii ecologice si criterii de performanta).
Operatorul economic care doreste sa obtina eticheta ecologica europeana pentru unul sau mai multe din produsele sale trebuie sa solicite acest lucru autoritatii competente. Daca produsul indeplineste cerintele, atunci i se acorda eticheta ecologica europeana.
Pentru toate grupele de produse/servicii, aspectele ecologice relevante si criteriile corespunzatoare au fost identificate pe baza unor studii stiintifice complete asupra aspectelor de mediu legate de intregul ciclu de viata al acestor produse si in urma consultarii in cadrul Comitetului Uniunii Europene pentru Eticheta Ecologica.
Membrii acestui Comitet sunt reprezentanti ai autoritatilor competente din toate statele membre ale Uniunii Europene, ONG-uri cu activitatea in domeniul protectiei mediului, asociatii ale consumatorilor, sindicate, producatori si distribuitori.
Criteriile propuse de Comitetul Uniunii Europene pentru Eticheta
Ecologica pentru o categorie de produse/servicii trebuie sa fie aprobate de
Statele membre si de Comisia Europeana inainte ca acestea sa fie utilizate
pentru acordarea etichetei ecologice pentru respectiva categorie de
produse/servicii.
Procedurile de testare adecvata si verificare pentru criterii au fost elaborate
in manuale separate ale utilizatorilor.
Un produs/serviciu individual trebuie sa respecte toate criteriile (cheia, cea mai buna practica si performanta) in vederea acordarii etichetei ecologice europene.
Indiferent de grupa de produse/servicii, cerintele de mediu se refera la calitatea aerului, calitatea apei, protejarea solului, reducerea cantitatii de deseuri generate, economisirea energiei, gestionarea resurselor naturale, prevenirea fenomenului de incalzire globala, protejarea stratului de ozon, securitatea mediului, zgomot si biodiversitate.
Produsele au impact asupra mediului in cadrul fiecarei etape a ciclului lor de viata:
Prin etichetarea ecologica se incearca limitarea folosirii substantelor:
Criteriile care stau la baza acordarii etichetei ecologice europene incurajeaza aplicarea celor mai bune practici in scopul protectiei mediului si a sanatatii populatiei precum si reciclarea produselor.
Criteriile ecologice pentru un grup de produse sunt valabile pe o perioada cuprinsa intre 3 si 5 ani. Revizuirea criteriilor se realizeaza in functie de progresul tehnic al produselor.
|
