Proiect Calitatea si sortimentul uleiului alimentar

Academia de Studii Economice

Bucuresti

Proiect

Calitatea si sortimentul uleiului alimentar

Introducere

Motivele alegerii uleiului alimentar ca tema a acestei lucrari sunt variate. Dintre acestea vom aminti pe cele care au parut mai importante pentru noi, consumatori de rand (viitori analisti economici), dar nu vom neglija nici perspectiva producatorilor sau comerciantilor de ulei alimentar.

Uleiul a intrat usor-usor in alimentatia noastra zilnica, diversificandu-se sub diferite forme: ulei de masline, ulei de floarea soarelui (cel mai des intalnit si cel mai folosit dintre toate categoriile in tara noastra), ulei de porumb (producatorii au venit in intampinarea tuturor categoriilor de consumatori: Floriol a adus pe piata uleiul de porumb ce poarta aceeasi marca care este "numai bun" pentru femeile insarcinate) si altele...

Pentru inceperea acestei lucrari ne-am pus cateva intrebari la care inainte de realizarea acestui proiect, documentarea pe aceasta tema nu am fi stiut raspunsurile. Cateva dintre aceste intrebari ar fi :

o       Cate sortimente de uleiuri comestibile exista ? Noi am gasit 44 de sortimente si credem ca le-am acoperit pe toate

o       Cine patroneaza fabricile de ulei din Romania ? Raspunsul gasit: UL Prod.

o         Ce produs alimentar este mai sanatos : margarina sau uleiul ? Raspunsul corect este uleiul. Mai mult, s-a dovedit ca unul din inlocuitorii naturali ai margarinei este uleiul obtinut prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susa s.a. care duce la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.

La alte intrebari (legate de modalitatile de producere, tehnologii, importanta lor in cotatiile de piata, exemple de firme producatoare de ulei - analiza cifrelor de afaceri, investitii s.a.m.d.) vom raspunde pe parcursul capitolelor ce vor urma.

CAPITOLUL 1:CARACTERIZAREA GENERALA A PIETEI

1.1. Productia si consumul de ulei in Romania

Productia de floarea-soarelui este una dintre cele mai mari obtinute in ultimii ani, ridicandu-se la circa 1,4 milioane de tone, productia medie estimata la hectar fiind de 1.258 de kilograme. Pentru necesarul intern ajunge la 780 mii de tone, ceea ce face disponibila cantitatea de circa 700 mii tone de floarea-soarelui.

Consumul de ulei si grasimi vegetale a inregistrat un salt semnificativ, de la 10,4 litri la 11,8 litri, respectiv de la 2,5 kilograme la 4,1 kilograme pe locuitor in 2004. Rezultatele s-au incadrat in estimarile anuntate de MAPDR in luna octombrie 919i88j 2004, potrivit carora consumul mediu de produse alimentare isi va mentine curba ascendenta, cu exceptia celui de paine si produse fainoase.

In trim. I 2003, preturile la toate sortimentele de uleiuri s-au situat la niveluri mai ridicate comparativ cu aceiasi perioada a anului 2002;

Productia oleaginoaselor 2002/2003,milioane/tone: soia 190; rapita 37; bumbac 34; arahide 24; floarea-soarelui 23; alte culturi 7.

Se observa o crestere atat a productiei dar si a pretului la ulei, pornind cu anul 2002 si terminand cu finele anului 2004.

1.2. Caracterizarea productiei, preturilor si exportului pe plan mondial

Evolutia preturilor principalelor uleiuri pe plan mondial

Sursa : Cotatii bursa din Chicago (USDA), aprilie 2003,
Cotatii din Oil World Weekly, aprilie 2003

Potrivit estimarilor realizate de catre Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) si FAO pentru 2002-2003, balanta mondiala a principalelor sortimente de uleiuri vegetale se caracterizeaza prin o reducere cu peste 11% a stocurilor, ca urmare a cresterii productiei si a unei majorari a cererii mondiale cu 1,5%.

Balanta mondiala a uleiurilor vegetale comestibile

mil./tone

Sursa : USDA - Oilseeds : World Market and Trade, aprilie 2003 ;

FAO - Monitor Vegetable Oils, aprilie 2003

Fata de sezonul 2001/2002, s-au inregistrat cresteri ale productiei de ulei de soia (pe seama productiilor record din Brazilia si Argentina) si a uleiului de floarea soarelui (datorita majorarilor inregistrate in Rusia si Ucraina) ;
Uleiul de soia si de palmier reprezinta 60,6% din total productie mondiala de uleiuri vegetale in sezonul 2002/03, fata de 53% in 1998/99 ;
In sezonul 2002/03, pentru Rusia si Ucraina se estima o crestere a productiei de seminte de floarea soarelui.

Productia si exportul de ulei de soia

mil./tone

Sursa : USDA - Oilseeds : World Market and Trade, aprilie 2003

In sezonul actual, comertul international cu uleiuri comestibile va creste cu cca. 3,6% fata de sezonul anterior, ca o consecinta a diminuarii productiei in tarile din Asia;
Uniunea Europeana - principalul importator de uleiuri isi va majora importul, aproape exclusiv pe seama importului de seminte si ulei de floarea soarelui din tarile est-europene

Stagnarea productiei mondiale totale de uleiuri, cresterea in ritm mai rapid a cererii si reducerea constanta a stocurilor vor fi in continuare principalii factori stimulativi care vor actiona in directia evolutiei unor preturi sustinute la uleiurilor comestibile.

1.3. Importurile si exporturile vegetale romanesti - importanta uleiului

Exporturile vegetale in Romania

Datele prezentate ne-au fost oferite de Serviciul de Politici comerciale interne si externe din cadrul Ministerului Agriculturiii, Alimentatiei si Padurilor

Din datele furnizate de catre tabel rezulta ca locul I in exporturile romanesti, in materie de uleiuri alimentare il ocupa uleiul de soia, urmat de cel de floarea soarelui. Diferenta de cantitate este impresionanta (de peste 20000 de tone), insa in ceea ce priveste valoarea exporturilor cantitatea de ulei de floarea soarelui valoreaza mai mult decat cea de ulei de soia (1.520.000 $ > 1.433.000 $).

Principalele produse importate in Romania

Importuri vegetale

Datele prezentate ne-au fost oferite de Serviciul de Politici comerciale interne si externe din cadrul Ministerului Agriculturiii, Alimentatiei si Padurilor

CAPITOLUL 2 : CLASIFICAREA GENERALA SI PARTICULARITATILE SORTIMENTALE

2.1 Sortimente de uleiuri comestibile

Ulei de alune, comestibil

 Ulei de arahide/alune de pamânt, comestibil

 Ulei de capoc, comestibil

 Ulei de ciulini comestibili, rafinat, comestibil

 Ulei de catina alba, comestibil

 Ulei de fistic, comestibil

 Ulei de floarea-soarelui, comestibil

 Ulei de migdale, rafinat, comestibil

 Ulei de muguri de palmier, comestibil

 Ulei de masline

 Ulei de masline extrapur

 Ulei de masline, aromatizat cu trufe

 Ulei de nuci, comestibil

 Ulei de palmier, comestibil

 Ulei de porumb, germeni de porumb si germeni de grâu, comestibil

 Ulei de rapita, comestibil

 Ulei de sâmburi de struguri, comestibil

 Ulei de seminte de Niger, rafinat, comestibil

 Ulei de seminte de bumbac, comestibil

 Ulei de seminte de cânepa, rafinat, comestibil

 Ulei de seminte de ceai, comestibil

 Ulei de seminte de dovleac, rafinat, comestibil

 Ulei de seminte de mac, comestibil

 Ulei de seminte de mustar, rafinat, comestibil

 Ulei de seminte de tutun, rafinat, comestibil

 Ulei de seminte, nerafinat, comestibil

 Ulei de soia, comestibil

 Ulei de susan, comestibil

 Ulei de tomate, rafinat, comestibil

 Ulei de ton, comestibil

 Ulei de tarâte de orez, comestibil

 Ulei de unt, comestibil

 Ulei de untura, comestibil

 Ulei de sofranel, comestibil

 Ulei din coji de masline

 Ulei din ficat de peste, comestibil

 Ulei pentru gatit, comestibil

 Ulei pentru gatit, cu pulverizator

 Uleiuri comestibile, aromatizate cu mirodenii

 Uleiuri de nuca de cocos si copra, comestibil 

Uleiuri polinesaturate, comestibile

Uleiuri vegetale hidrogenate, comestibile

Uleiuri si grasimi pentru fabricarea înghetatei

Uleiuri si grasimi pentru produse de panificatie si patiserie

2.2 Marci de ulei alimentar:

1) Ulvex

2) Floriol

3) Marca 1 floarea soarelui

4) Aur

5) Unisol

6) Ulvex

7) Sofranel

8) Soreanca

9) Sora soarelui

10) Muntenia

11) Tomis

12) Raza soarelui

13) Bunica

14) Argus

15) Universal

16) Floris

17) Clever

18) Ulvas

CAPITOLUL 3 :TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Uleiul alimentar se produce prin procedeul de presare la rece. Linia este compusa din 5 utilaje, care acopera intreg procesul, de la selectia semintelor, pana la filtrarea uleiului.

Selectorul separa semintele de impuritati si praf.

Decortificatorul curata coaja in proportie de 80%, imbunatatind calitatea uleiului si reduce uzura componentelor de la storcator.

Presele de ulei nu se bazeaza pe metoda clasica ce necesita prajirea semintelor, ci procedeul de presare la rece, cu randamente de pina la 42 litri la 100 kg seminte.

Filtrul centrifugal separa rapid uleiul brut de resturile marunte aflate in el.

Filtrul cu placi elimina impuritatile de pana la 7 microni din uleiul brut centrifugat.

Selector

Selectorul separa semintele de impuritati si praf.

Proprietati ale selectorului:

Decortificator

Decortificatorul curata coaja in proportie de 80%, imbunatatind calitatea uleiului si reduce uzura componentelor de la storcator.

Proprietati ale decortificatorului de seminte:

Presa de ulei

Presele de ulei nu se bazeaza pe metoda clasica ce necesita prajirea semintelor, ci procedeul de presare la rece, cu randamente de pina la 42 litri la 100 kg seminte.

Filtru centrifugal

Filtrul centrifugal separa rapid uleiul brut de resturile marunte aflate in el.

Filtru cu placi

Filtrul cu placi elimina impuritatile de pana la 7 microni din uleiul brut centrifugat.

CAPITOLUL 4 :MODALITATI DE AMBALARE

4.1. Ambalarea - potrivit legii

Pe eticheta sau pe ambalajul produselor se inscrie de catre producator data

durabilitatii minimale, respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile

specifice in conditii de depozitare corespunzatoare.

Ambalajul este acel material specific ca executie si natură, avizat sanitar pentru ambalarea produselor alimentare în vederea asigurării protectiei si utilizat pentru transportul, manipularea, depozitarea sau desfacerea acestora.

4.2. Modalitati de ambalare

Uleiul alimentar este ambalat in cele mai multe cazuri in sticle de plastic cu volumul egal cu un litru. Tot cu acelasi volum se mai gasesc si ambalaje din sticla. Pentru un volum mai mare (de doi litri sau de cinci litri) ambalajul consta tot in sticle voluminoase de doi, respectiv cinci litri.

Mai putin intalnite (cel putin pentru consumatorii obisnuiti care-si fac cumparaturile in magazine, piete, hypermarketuri) sunt butoaiele si bidoanele metalice. Mai jos avem un tabel ce contine firme ce produc astfel de butoaie si bidoane de ulei alimentar si provenienta firmelor. Firmele mentionate sunt agenti activi pe piata romaneasca in domeniul specific.

CAPITOLUL 5 : CERINTE DE PASTRARE

Pe eticheta sau pe ambalajul produselor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale, respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Data se compune din indicarea clara a zilei, lunii si anului, intr-o forma cronologica necodificata. Data va fi precedata de mentiunea:

<<A se consuma de preferinta inainte de...>>, daca se indica ziua, luna si anul;

sau

<<A se consuma de preferinta pana la sfarsitul...>>, daca se indica luna si anul sau

numai anul.

In cazul alimentelor:

- a caror durabilitate este mai mica de 3 luni, este suficient sa se indice ziua si luna;

- a caror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mica de 18 luni, este suficient sa se indice luna si anul;

- a caror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient sa se indice anul.

Mentiunile sunt completate, dupa caz, cu indicarea conditiilor de pastrare si de

conservare. Pentru produsele care au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca dupa un timp scurt sa prezinte un pericol imediat pentru sanatatea consumatorului se inscrie de catre producator termenul de valabilitate precedat de mentiunea <<expira la data de...>>, indicandu-se, in ordine, ziua si luna sau ziua, luna si anul.

Mentiunile sunt urmate de indicarea conditiilor de pastrare si conservare.

Mentiunile prevazute la alin. 1 si 5 sunt insotite fie de data, fie de indicarea locului in care aceasta este inscrisa pe eticheta sau pe ambalaj."

In practica se observa faptul ca pe fiecare eticheta exista aceste recomandari cu privire la cerintele de pastrare.De exemplu pe eticheta uleiului Bunica regasim urmatoarele: " se recomanda a se pastra la loc uscat, la temperaturi cuprinse intre -5 C si 30 C,ferit de razele soarelui. A se consuma de preferinta inainte de data inscriptionata pe capac." De asemenea pe eticheta uleiului Floriol putem observa anumite informatii suplimentare :"Floriol se recomanda pentru gatit, prajit si salate.Floriol nu contine conservanti",iar ca recomandari de utilizare : "Inlocuiti baia de ulei dupa aprox. 10 utilizari.Nu lasati uleiul sa fumege.Se va pastra la loc intunecos si rece. A se consuma de preferinta inainte de: vezi pe ambalaj."

CAPITOLUL 6 : SISTEME DE ETICHETARE

6.1 Etichetarea produselor alimentare (a uleiurilor ) potrivit legii

Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la

achizitionarea produselor, in privinta:

a) caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii ,durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie;

b) atribuirii de efecte sau proprietati pe care produsele nu le poseda;

c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici.

Etichetarea nu trebuie sa atribuie proprietati medicale alimentelor sau sa faca referiri la

astfel de proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale medicinale,

destinate bolnavilor cu anumite afectiuni, precum si orice aliment testat si avizat ca avand proprietati medicale. Interdictiile sau restrictiile prevazute la alineatele precedente se aplica, de asemenea:

a) la prezentarea alimentelor, in special in ceea ce priveste forma, aspectul sau ambalarea

acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum si mediul in care produsele sunt expuse;

b) la publicitatea produselor."

- Inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari - stersaturi, inlocuiri

sau adaugari -, care pot induce in eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea

alimentelor."

Pe eticheta sau pe ambalajul produselor se inscrie de catre producator data

durabilitatii minimale, respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile

specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Data se compune din indicarea clara a zilei, lunii si anului, intr-o forma cronologica necodificata. Data va fi precedata de mentiunea:

<<A se consuma de preferinta inainte de...>>, daca se indica ziua, luna si anul;

sau

<<A se consuma de preferinta pana la sfarsitul...>>, daca se indica luna si anul sau

numai anul.

In cazul alimentelor:

- a caror durabilitate este mai mica de 3 luni, este suficient sa se indice ziua si luna;

- a caror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mica de 18 luni, este suficient sa se indice luna si anul;

- a caror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient sa se indice anul.

Mentiunile sunt completate, dupa caz, cu indicarea conditiilor de pastrare si de

conservare.

Pentru produsele care au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca dupa un timp scurt sa prezinte un pericol imediat pentru sanatatea consumatorului se inscrie de catre producator termenul de valabilitate precedat de mentiunea <<expira la data de...>>, indicandu-se, in ordine, ziua si luna sau ziua, luna si anul.

Mentiunile sunt urmate de indicarea conditiilor de pastrare si conservare.

Mentiunile prevazute la alin. 1 si 5 sunt insotite fie de data, fie de indicarea locului in care aceasta este inscrisa pe eticheta sau pe ambalaj.

6.2 Descreierea etichetei

Cercetand etichetele de ulei am constatat ca acestea cuprind urmatoarele:

denumirea marcii impreuna cu logo-ul acesteia

sloganul promotiei in desfasurare

valoarea energetica

cantitatea de continut

recomandari cu privire la folosire si consum

firma care fabrica acel produs

numele institutiilor care atesta calitatea produsului si care permit aparitia acestuia pe piata

codul de bare

Suplimentar se observa anumite puncte care confera marcii originalitate ,de exemplu uleiul Bunica recomanda o "reteta de la Bunica" ,iar eticheta uleiului Floriol sugereaza cumparatorului o verificare periodica a colesterolului.

Concluzii

Ideea de baza a acestui proiect consta in faptul ca uleiul reprezinta unul din produsele alimentare indispensabile vietii. Nu exista cineva care sa nu fi folosit uleiul vreodata si tocmai de aceea, de-a lungul timpului, au iesit pe piata numeroase firme care comercializeaza si produc bunuri de acest gen .Oferta de marfuri este axata pe calitate premium, dar si pe una accesibila consumatorilor.

Cele mai renumite firme sunt: S.C. Unirea S.A Iasi care produce doua marci distribuite la nivel national: Floriol si Unisol detinand in anul 2001 o cota de piata de aproximativ 25% (produsele sunt sustinute de o campanie publicitara intensa), S.C.Topway Industries S.A. cu principalele marci: Untdelemn de la Bunica si Solio care detine o cota de piata 15% si are o distributie bine pusa la punct reusind, datorita campaniei de comunicare la "Untdelemn de la Bunica" sa ramana in mintea consumatorului cu imaginea traditiei in arta gatitului si Argus Constanta care este pe locul al doilea, avand o cota de piata de aproximativ 19 % (Conform unui studiu efectuat de Gfk Romania in 2002).

Concluzionand, am putea spune ca dupa aceasta experienta am devenit mai atenti in alimentatia zilnica si totodata mai pretentiosi in achizitionarea uleiului alimentar si a tot ceea ce participa la siguranta si puterea noastra.

Bibleografie :

Managementul calitatii Marieta Olaru

Studiul calitatii marfurilor Anca Purcarea

Merceologie alimentara Ion Diaconescu

https://www.jurnalul.ro/articol_79057/uleiul_medicament_cu_iod.html

https://www.svr.ro/nutritie/nutritie.php