ALTE DOCUMENTE
|
|||||||||
"Era in anii '60, cand sufeream de o boala pe care o capatasem in conditii despre care nu vreau sa vorbesc si care imi ameninta sanatatea si chiar viata, in ciuda eforturilor medicilor. Desi eram tanar, corpul meu era tot mai bolnav, iar mintea tot mai innegurata si imi treceau tot felul de ganduri deznadajduite si necurate prin ea. Eram la capatul sperantei si al rabdarii, cand cineva m-a indrumat spre un pustnic din Muntii Neamtului. Am plecat intr-acolo si l-am gasit cu greu, pentru ca avea chilia undeva departe, in padure, langa o poteca pe care abia o desluseai. De cum m-a vazut, "m-a citit". Mi-a citit si viata de pana atunci si suferinta si pacatele care m-au impins spre ea. Apoi, mi-a spus scurt: "Te duci la oras, iti iei cateva haine calduroase cu tine, iti cumperi zece kilograme de seminte de dovleac si vreo cincizeci de lamai si vii cu ele inapoi. Nu iei nimic altceva cu tine, nu spui nimanui unde te duci si ai grija ca prea curand nu vei reveni acasa". Apoi s-a intors si a plecat fara sa mai spuna nimic. Am fost descumpanit si m-am cutremurat de asprimea sihastrului, dar n-am avut incotro si am facut intocmai cum mi-a spus. Cand m-am intors in munti, m-a pus sa nu mananc nimic altceva decat doua maini de seminte de dovleac pe zi, iar apa o beam amestecata cu suc de lamaie, in care punea si coaja la macerat. Apoi, trebuia sa nu trandavesc, ci sa ma rog cateva ore pe zi, sa muncesc la padure, ceea ce-mi tinea mintea ocupata si nu mai puteam sa ma gandesc la boala si la moarte. A trecut asa mai bine de o luna, timp in care nu am mancat decat semintele acelea de dovleac, ce sunt neinchipuit de hranitoare, altfel nu as fi rezistat numai cu ele drept hrana atata timp. Dupa o luna de regim cu seminte a inceput sa-mi dea voie sa mananc si o imbucatura de paine, ceva verdeturi. Am slabit cateva kilograme bune, in schimb ma simteam tot mai sanatos si vioi. Cand s-au implinit fix 49 de zile, pustnicul m-a spovedit, mi-a dat un canon de rugaciune, mi-a spus sa repet periodic cate o saptamana regimul cu seminte de dovleac si lamaie si m-a trimis acasa. La primele analize pe care le-am facut, nu mai era nici o urma a bolii si doctorii m-au declarat mai sanatos ca oricand. Dar cel mai interesant era felul in care ma simteam: de la hrana aceea simpla, de la rugaciune si de la traiul curat capatasem un calm si un echilibru interior care de atunci nu m-au mai parasit niciodata. La putin timp dupa aceea, nu l-am mai gasit pe pustnic acolo si nu am reusit sa mai aflu ce s-a intamplat cu el. Poate murise ori o fi plecat in alte parti. Cert este ca dupa leacurile sale simple si de care nu am mai auzit nicaieri, nu numai ca m-am insanatosit, dar viata mea a capatat un alt curs." Aceasta relatare tulburatoare, apartinand unui cititor al revistei din Piatra-Neamt si publicata in urma cu cativa ani, este un exceptional fragment de medicina monahala romaneasca. O medicina in care semintelor oleaginoase ale toamnei li se da o importanta extraordinara. De ce? Pentru ca sunt niste adevarate rezervoare energetice, cu un efect revigorant exceptional asupra fiintei umane, de unde si o infinitate de aplicatii in cele mai diverse afectiuni si boli. La limita dintre aliment si medicament, aceste seminte sunt in prezent subiectul unor intense cercetari de laborator, oamenii de stiinta fiind fascinati de puterea lor vindecatoare. In cele ce urmeaza, vom vorbi despre aceste medicamente atat de putin cunoscute: semintele toamnei.
Dovleacul a fost adus cu mai multe sute de ani in urma din
indepartata America Centrala de catre conchistadorii spanioli, dupa care a fost
raspandit in toata Europa. In
Pasta vermifuga din seminte de dovleac
Un kilogram de seminte de dovleac
(fara coaja) se zdrobesc in mojar sau se macina cu rasnita electrica de cafea,
dupa care se combina cu jumatate de kilogram de miere si jumatate de pahar de
lapte. Amestecul se imparte in trei cantitati egale, care se
consuma pe rand, in urmatoarele trei ore. Dupa trei ore se iau 1-2 lingurite de ulei de ricin. Tratamentul,
indicat mai ales contra teniei si ascarizilor, in general reuseste de la prima
tentativa. In caz contrar, se poate repeta o data la
doua saptamani.
Decoctul din coji de seminte de dovleac
Doua lingurite de coji de seminte de dovleac fara samburi
se fierb intr-o cana de apa la foc mic, pana scade la
jumatate. Preparatul obtinut se lasa sa se raceasca, se
filtreaza si se consuma intr-o singura repriza, pe stomacul gol, dimineata. Un tratament cu acest decoct dureaza de regula doua
saptamani.
Boli psihice (mai ales in faza incipienta), tulburari hormonale sau de
comportament la adolescenti, hiperexcitabilitate sexuala - se recomanda un regim vegetarian
cu cruditati, in care sa fie inclus consumul a doua sute de grame de seminte de
dovleac zilnic. Acest aliment are efecte calmante psihice, reduce
excitabilitatea si ajuta la redobandirea calmului si echilibrului launtric. Mai
este recomandat si ca adjuvant in bolile venerice, in
tulburarile de menopauza, in anumite forme de leucemie, precum si in cancer
(mai ales al pielii, pulmonar si intestinal).
Boli de inima asociate unor valori crescute ale colesterolului - se scot din alimentatie carnea,
prajelile, untul si margarina, precum si produsele de cofetarie si patiserie.
Se consuma zilnic in jur de o suta de grame de seminte de dovleac, al caror
ulei contine acizi grasi polinesaturati, care sunt un
elixir pentru vasele de sange.
Viermi intestinali (tenie si limbrici) - se face tratamentul cu pasta vermifuga din seminte de
dovleac, al carei mod de preparare si administrare a fost descris mai sus.
Prostatita, insuficienta renala, paraziti intestinali - se face o cura de doua saptamani
cu decoct de coji de seminte de dovleac, timp in care se consuma cate o
jumatate de cana din acest preparat pe zi.
Important: Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele de
dovleac se consuma doar neprajite, prin preparare termica cea mai mare parte a
proprietatilor lor vindecatoare fiind distrusa.
Initial, in
secolul al XIV-lea, floarea-soarelui a fost folosita ca planta decorativa prin
parcuri, abia ulterior fiind descoperite si puse in valoare proprietatile
nutritive si medicinale ale semintelor sale. In terapie, se foloseste adesea
uleiul din floarea-soarelui presat la rece, care insa are un
mare dezavantaj - se oxideaza foarte usor. Din acest motiv, este
tot mai des folosita cura cu seminte de floarea-soarelui.
Cura cu seminte de floarea-soarelui
Pe o perioada de 10-20 de zile, sunt scoase din alimentatie
toate grasimile, fiind eliminate din dieta alimentele care le contin:
prajelile, carnea, untul, margarina, produsele de patiserie si cofetarie,
halvaua, branzeturile (in afara de branza dulce de vaci). In
schimb, se consuma multe legume si fructe crude, zilnic adaugandu-se la acest
meniu 200 g seminte de floarea-soarelui, mancate neprajite. Este un regim extraordinar de dezintoxicare si intinerire, ale
carui aplicatii le vom vedea in continuare.
Ischemie cardiaca si ateroscleroza - se face cura cu seminte de floarea-soarelui de
minimum patru ori pe an, la schimbarile de anotimp.
Fragilitate capilara, fragilitate vasculara in general - anumite substante continute in
semintele de floarea-soarelui au efecte de consolidare, de mentinere a
elasticitatii si a permeabilitatii vaselor de sange. Persoanele care au
asemenea probleme este bine sa introduca semintele de
floarea-soarelui neprajite in consum.
Sterilitate, impotenta vasculara si hormonala - se face cura cu seminte de
floarea-soarelui de minimum trei ori, a cate douazeci de zile fiecare.
Concomitent, se fac eventual cure cu plante puternic reintineritoare, despre
care am mai scris in paginile noastre: ginseng, branca-ursului, napraznic,
telina etc. Hrana energizanta, netrecuta prin foc, este
un suport extraordinar pentru orice fel de tratament de revigorare cu plante.
Slabiciune, scaderea imunitatii pe segmentul respirator, boli pulmonare - se consuma 200 g de seminte de floarea-soarelui pe zi. Pe langa efectele nutritive si energizante, s-a descoperit ca uleiul din semintele neprelucrate termic are efecte imunostimulatoare foarte puternice.
Putini stiu, dar inul, aceasta planta cu flori albastre si
cu semintele mici si maronii, este printre cele mai
vechi ierburi de cultura de pe pamant. Este originara din
Maceratul la rece
Doua lingurite de seminte de in se pun intr-un pahar de apa
si se lasa vreme de doua ore la macerat, la temperatura camerei, dupa care nu
se face filtrarea obisnuita, ci se bea ca atare. Se consuma
acest preparat cu aspect de gel pe stomacul gol, de 1-3 ori pe zi.
Cataplasma cu seminte de in
Patru lingurite de seminte de in se macina cu rasnita
electrica de cafea, obtinandu-se astfel faina de in. Aceasta se combina
cu alte patru linguri de pulbere de musetel (obtinuta in acelasi mod ca faina
de in), dupa care se adauga apa, amestecand incontinuu
pana se formeaza o pasta omogena. Se intinde pe o bucata de tifon
si se aplica pe locul afectat, unde se lasa minimum doua ore.
Ingrasare, obezitate - inainte de fiecare masa se consuma un pahar de macerat
caldut obtinut din seminte de in. Odata ajuns in stomac, se va
produce o senzatie de satietate, care va reduce automat pofta de mancare. Mai
mult, el va ajuta la intensificarea proceselor de
eliminare - element important in regimurile de slabire.
Constipatie, boli de piele - se consuma seara, pe stomacul
gol, doua linguri de seminte de in, pe nemestecate. Odata ajunse in stomac,
acestea absorb mult lichid si formeaza un bol, care va
curata in drumul sau intreg tubul digestiv si va impinge toate materiile
reziduale din intestin. Urmat zilnic, vreme de doua saptamani, acest tratament este un excelent mijloc de dezintoxicare pentru intreg
organismul, motiv pentru care este folosit in boli de piele, cum ar fi acneea,
alergia, psoriazisul, anumite forme de lupus.
Gastrita, ulcer
gastro-duodenal in faza incipienta - in maceratul de seminte de in, al
carui mod de obtinere a fost descris mai sus, se adauga o lingurita de pulbere
de frunze de menta. Se consuma cate un litru din acest
macerat in loc de apa, iar in perioadele de criza nu se mananca nimic.
Arsuri usoare, reactii alergice pe piele, furunculi - se aplica vreme de doua-patru ore cataplasma de in, a carei modalitate de obtinere a fost descrisa anterior.
|