FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII
SPECIALIZAREA:BIOTEHNOLOGIE INDUSTRIALA
PROIECT SEMINAR-2008
SIGURANTA ALIMENTARA SI NUTRITIE UMANA
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP IN SECTORUL
LAPTELUI
STUDIU DE CAZ LA PRODUSUL BRANZA
CAMEMBERT
DATA :12.06.2008
NUMELE SI PRENUMELE :NITA CARMEN-ADRIANA
GRUPA :6204
CUPRINS
1.POLITICA SIGURANTEI ALIMENTARE
2.CONSTITUIREA SI ORGANIZAREA ECHIPEI HACCP
3.DESCRIEREA PRODUSULUI
4ELABORAREA DIAGRAMEI DE FLUX TEHNOLOGIC
5.IDENTIFICAREA PERICOLELOR POTENTIALE
6.EVALUAREA RISCURILOR POTENTIALE
7.DETERMINAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL(PCC)
8.STABILIREA LIMITELOR CRITICE
9.STABILIREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE
10.STABILIREA ACTIUNILOR CORECTIVE
11.STABILIREA PROCEDURILOR DE VERIFICARE
12.STABILIREA DOCUMENTATIEI SI INREGISTRARILOR
1.POLITICA SIGURANTEI ALIMENTARE
SISTEMUL HACCP ESTE O METODA PENTRU PROTECTIA IGIENICO-SANITARA A ALIMENTELOR.
A APARUT IN S.U.A IN ANII 1960,CA URMARE A CERINTELOR FOARTE STRICTE DE A PRODUCE ALIMENTE SIGURE DIN PUNCT DE VEDERE IGIENI-CO SANITARE PENTRU ASTRONAUTII DE LA NASA.A FOST PRELUAT CA UN SISTEM NOU DE CONTROL IN ACTIVITATEA PRODUCTIVA INCEPAND DIN ANUL 1970.
NACMCF( NATIONAL ADVISORY COMMITTEE ON
MICROBIOLOGICAL CRITERIA OF FOOD) DEFINESTE HACCP CA FIIND '' UN SISTEM PENTRU
SIGURANTA ALIMENTULUI
BRANZA cuvant autohton,chesse-engleze,fromage-franceza,provine din Latina ''forma'' pentru uscat branzeturi.
Branza este un produs alimentar lactat ,proaspat sau natural,solid sau semilichid,obtinut dupa retete adecvate ,prin scurgere,dupa coagularea laptelui,a laptelui partial ecremat sau a cremei de lactoza,a amestecului de lapte.
Etimologic ,branza deriva din caseus-substanta constituind majoritatea partii componentelor proteice izolate din lapte-80%
Laptele din care se prepara branzeturile poate provenii de la diferite specii de animale :vaca,bivolita,capra,oaie
Din punct de vedere tehnologic,branza este cazeina mai mult sau mai putin debarasata de alti constituenti ai laptelui si mai mult si mai putin procesata.
Pe plan juridic,branzeturile sunt definite dupa continutul in grasime sau sare.
Diferite tipuri de branzeturi prezinta caractere specifice legate in acelasi timp de modul de coagulare si de scurgere,precum si de flora microbiana care eliberata de enzime este responsabila de gustul,textura pastei.ca si de aspect.
Branza este rezultatul unui ansamblu de fermenti si al unui proces de degradare,care trebuie controlate si dirijate.
2.CONSTITUIREA SI ORGANIZAREA ECHIPEI HACCP
ORGANIZAREA BRANZARIILOR SI CALITATILE BRANZARILOR
Se realizeaza in tarile dezvoltate pe multiple planuri si anume:organizarea producatorilor de lapte,organizarea utilizatorilor de lapte si organizarea lucratorilor particulari si de stat.
ORGANIZAREA PRODUCATORILOR DE LAPTE.Aceasta are un caracter pirimidal.Astfel la baza se situeaza producatorul de lapte ; in primul esalon-societatile sau cooperativele locale ale laptarilor si branzarilor ;in esalonul al doilea-Federatiile laptarilor ;si in esalonul al treilea-Asociatia sau uniunea centrala a producatorilor de lapte.
ORGANIZAREA UTILIZATORILOR DE LAPTE.Sistemul de organizare se bazeaza pe urmatoarele verigi :
-cumparatorii de lapte sunt organizati in asociatii sau federatii regionale si regrupati in Asociatia sau Uniunea Nationala a Producatorilor de Lapte.Aceasta asociatie are centre propii de distribuire a articolelor de branzarie
-branzarii,organizate ca societati,cu ezploatare in comun,avand menirea de a utiliza laptele,respectiv de a utiliza branzeturile
-plata branzeturilor la un pret fixat in prealabil de consilul unional si plata la producatori a primelor de calitate ;repartitia periodica la membrii sai a unor calitati de branzeturi disponibile pentru vanzare ;evaluarea preturilor de vanzare pentru engross-isti si a conditiilor de vanzare in interiorul tarii si la export
-asociatia nationala a exportatorilor de branzeturi care se ocupa cu prospectarea pietelor si exportul de branzeturi
ORGANIZAREA LUCRATORILOR PARTICULARI SI DE STAT.In aceasta structura se intalnesc verigile urmatoare :
-experti,insarcinati cu punerea la dispozitia puterii publice a organizatiilor branzarilor,sfaturi si propuneri privind publicarea prescriptiilorsi legislatiei specifice,ei asigura si consultanta in domeniu
-asociatia nationala a industrializarii laptelui constituie un organism de sustinerea acestei ramuri de productie a industriei alimentare
-cercetatori ,de stat sau privati,in competenta carora intra studiile in domeniu producerii si procesarii laptelui
CALITATILE FABRICANTULUI.Fabricarea branzei este o meserie .cu fatete multiple,necesitand oameni priceputi,cu pregatire temeinica de specialitate.In tarile dezvoltate,sunt stipulate conditii pentru branzar.si anume :sa aiba gimnaziu sau scoala profesionala(4 ani,din care 1 an de practica).sa fi fost mucenic la branzar autorizat timp de 3 ani,cu examen final.De asemenea,branzarii trebuie sa manifeste anumite aptitudini( trezire devreme,cunostiinte profesionale,asociate cu spirit practic,competenta tehnica,conditie fizica si rezistenta).Aceste cerinte sunt determinate de activitatile multiple ale fabricantilor de branzeturi(receptia laptelui,inregistrarea,preluarea de probe,fabricarea branzeturilor,lucru in laborator,intretinerea ustensilelor si utilajelor,ingrijirea branzeturilor in timpul maturatiei)
3.DESCRIEREA PRODUSULUI
BRANZA CAMEMBERT
ORIGINE. Se fabrica in Normandia(Franta) din 1680.iar forma actuala necoapta,nepresata se fabrica cu cca doua secole in urma.Aceasta face parte din familia de branzeturi fermentate,cu pasta moale si crusta inflorita ; se fabrica si in Elvetia(Camembert elvetian),precum si in alte tari.branza camembert este foarte raspandita in lume,intrucat constituie un aliment excelent,cu o valoare nutritiva ridicata si gust placut,slab picant,se fabrica si la noi in tara branzeturi de tip Camembert (gras si extra).
PROCESUL TEHNOLOGIC.Aceste este specific si consta in :
-colectarea laptelui de vaca-crud( in tara de origine,de rasa Normanda),muls de doua ori pe zi (dimineata si seara) si transportat in cisterne izoterme,la terperatura de 12◦C
-normalizarea si inceperea fermentatiei,prin adaugarea unui ferment
-incalzirea laptelui care se varsa in cuve de 100 litri(temperatura aerului de 30◦C si umiditate de aproape 100%)
-coagularea cu ajutorul cheagului lichid de vitel,care se realizeaza in 1-1.5 ore
-taierea coagului cu o lama de cutit de 60 cm,atat orizontal cat si vertical
-maruntirea coagului si punerea in forme metalice si umplerea lor,iar apoi scoaterea formelor
-curatirea suprafetei rotilor de branza
-scurgerea, presarea si sararea(branza este rasturnata si sarata pe partea de jos,iar apoi pe partea superioara) ;sararea se face la temperatura de 10-14◦C
-insamantarea suprafetei prin vaporizare de Penicillium diluat ;
-uscarea la temperatura de 13◦C si umiditatea de 85% si apar mucegaiurile,respectiv crusta inflorita cu mucegai nobil
-maturarea timp de 2-6 saptamani,cand apare mucegaiul alb neted,caracteristic acestui sortiment de branza
-ambalarea (se invelesc in hartie,in vederea expedierii)si punerea in cutii de lemn.
CARACTERISTICI.BRANZA CAMEMBERT.se prezinta in forme diferite,avand diametrul de 10.5-11.0 cm,grosimea 3cm,greutatea minima de 250 g.Aceasta are o crusta subtire,netede,inflorita,acoperita cu mucegai alb-albastrui sau ruginiu,iar masa este fina,moale compacta,onctuoasa,cu ochiuri de fermentare mici,cu miros si gust placute(de ciuperci)
Compozitia chimica difera in functie de sortiment,astfel :
-CAMEMBERT GRAS-48% substanta uscata,45% grasime in substanta uscata,20% proteine,3% substante minerale din care 0.2% calciu si 0.15 % fosfor
-CAMEMBERT EXTRA-48% substanta uscata,50% grasime in substanta uscata,18% proteine, 3% saruri minerale din care 0.6% calciu si 0.2% fosfor
In utilizarea acestui sortiment de branza actuala se impun unele reguli :
-sa se pastreza in cutia de legume a frigiderului,in ambalajul original
-sa se taie in sferturi de la centru spre exterior
-sa se consume in perioada aprilie-noiembrie
AMBALAREA.Ambalajul trebuie sa contina mesajul fabricantului la cumparator,sa fie comod pentru distribuitor si consumator,sa fie adecvat tipului de branzeturi.Se cere sa se indeplineasca urmatoarele conditii :
-permeabilitatea la gaze( branza cu pasta moale produce dioxid de carbon si consuma oxigen) in scopul dezvoltarii calitatiilor organoleptice
-permeabilitate la vaporii de apa( trebuie sa indeparteze apa,admitandu-se o pierdere de 2.5-5.0 din greutatea produsului)
- sa permita migratie substantelor straine,rezultate din contactul cu ambalajul si prevenirea toxicitatii prin eliminarea migrantilor(solventi reziduali din materialele de ambalaj si aditivi diversi)
-sa evite patrunderea undelor luminoase,care determina rancezirea branzeturilor
-sa previna patrunderea microorganismelor daunatoare pentru a le pastra branzeturilor calitatile organoleptice
ETICHETAREA trebuie sa contina termenul de garantie,continutul in grasimi,calciu,fosfor etc.sa se accentueze daca presupune cauze daunatoare diferitelor boli,exemplu diabetici.
TERMENUL DE GARANTIE AL BRANZEI CAMEMBERT
In cazul pastrarii la o temperatura de 2-8◦C si o umiditate de 70-75% termenul de garantie este de 15 zile pentru branza Camembert si Camembert Select
Branza Camenbert gras si extra se recomanda in alimentatie copiilor,adolescentilor si adultilor,precum si ca desert asociat cu vinuri dulci.
TRANSPORTUL BRANZETURILOR.Se realizeaza in recipienti si cu mijloace diferite.Majoritatea branzeturilor se transporta in cutii si lazi.Transportul se realizeaza cu mijloace de tractiune animala si mai ales cu
mijloace izoterme.Acesta trebuie sa fie insotit de ''actul de expeditie'',din care rezulta :denumirea produsului,cantitatea si numarul de recipiente,furnizorul,beneficiarul sau destinatia,sigla si stampila unitatii furnizoare,buletinul de calitate si semnaturile de predare-primire
4.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC
PENTRU BRANZA CAMEMBERT
LAPTE DE VACA CRUD |
PENICILLIUM DILUAT |
LICHID DE VITEL |
NORMALIZARE SI FERMENTARE PRIN ADAUGARE DE FERMENT |
INCALZIREA SI VARSARE INCUVE DE 100L T=30◦C SI UMIDITATE ~100% |
COAGULARE CU CHEAGUL 1-1.5 ORE |
PRELUCRAREA CHEAGULUI |
SCURGERE |
PRESARE |
SARARE 10-14◦C |
INSAMANTARE PRIN VAPORIZARE |
USCARE LA T=13◦C SI UMIDITATE 85% |
MATURARE 2-6 SAPTAMANI |
ETICHETARE/AMBALARE IN HARTIE |
5. IDENTIFICAREA PERICOLELOR POTENTIALE
Pericole potentiale |
Cauza producerii |
Agentul patogen |
Efectul produs |
Metode de prevenire |
BIOLOGICE |
Defecte de maturare |
-Enterobacter aerogenes,Clostridium perfringens,Lactobacillus Brevis,L.fermentum, Leuconostoc mesenteroides -Clostridium sporogenes,Clostridium tyrobutyricum |
BALONARI PRECOCE |
-folosirea de maiele specifice fiecarui sortiment de branzeturi,laptele utilizat trebuie sa aiba o buna calitate bacteriologica,totul in conditii adecvate de fabricatie |
Defecte de maturare |
-Clostridium tyrobutyricum,Clostridium sporogenes |
BALONARI TARDIVE |
-Limitarea contaminarii initiale a laptelui,eliminarea sporilor prezenti in lapte,impiedicarea germinarii sporilor butirici |
|
|
Defectul ,,par de picica'' |
-Mucor racemosus f.sphaesporus,M. Fuscus, M.mucedo, M hiemalis. |
APARITIA UNOR TUFE PE SUPRAFATA BRANZEI |
-evitarea contaminarii si proliferarii mucegaiurilor prin supraveghearea vectorilor potentiali,accentuarea operatiilor de dezinfectie,respectarea temperaturii si umiditatii |
Defectul ,,piele de broasca'' |
-Geotrichum candidum |
DEPRECIEREA TEXTURII SI A CALITATIILOR ORGANOLEPTICE |
-respectarea conduitei de acidifiere si de scurgere,efectuarea unei sarari uscate in loc de saramurare si diminuarea temperaturii in salile de fabricatie si maturare |
|
CHIMICE |
Defecte de origine fungica |
-Cladosporium herbarum, Scopulariopsis brevicaulis,Penicillium funiculosum,Geotrichum fragrans |
APARITIA DE PETE COLORATE IN FUNCTIE DE SPECIA CONTAMINATA |
-Dezinfectie periodica a camerelor frigorifice si a cuvelor,a salilor de ambalare,evitarea contactului cu metalele feroase ruginite |
Defecte de savoare si aroma |
-Geotrichum candidum,Pseudomonas fluorescens |
AMAREALA |
-utilizarea unui lapte cu o buna calitate bacteorologica si aplicarea unui tratament termomoderat,folosirea unor maiele ce contin suse cunoscute ca neamare,limitarea cantitatii de cheag |
|
Defecte de gust |
-doze anoemal de ridicate in acizi grasi liberi,cu lant scurt si mediu |
GUSTUL DE RANCED |
-existenta unui dezechilibru intre procesele biochimice de maturare,in special o insuficienta proteoliza asociata cu un grad normal de lipoliza |
|
FIZICE |
Defecte provocate de insecte |
-Tyroglyphus farinae-aparitia si dezvoltarea capusei |
CAPUSA BRANZETURILOR, FORMAREA UNUI PRAF CENUSIU PE SUPRAFATA BRANZEI |
-depozitele trebuie dezinfectate si varuite,iar rafturile,scandurile si intreg inventarul se spala cu atentie folosind solutie de clorura de var 0.1% |
Defecte provocate de insecte |
-musca branzeturilor |
MUSCA BRANZETURILOR, ALTERAREA BRANZEI |
-dezinfectarea camerelor de fabricare |
6.ANALIZA SI EVALUAREA RISCURILOR
ETAPA |
TIPUL PERICOLULUI |
CR(clasa de risc) |
MASURI DE CONTROL |
RECEPTIE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-Selectare furnizori -instruire personaj |
Chimic -micotoxine |
3 |
-buletine de analiza,certificat sanitar-veterinar |
|
Fizic -corpuri straine -insecte -fire de par |
2 |
-selectare furnizori -instruire personaj |
|
PASTEURIZAREA LAPTELUI |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-monitorizarea parametri de mediu |
Chimic -agentii responsabili |
2 |
-instruire personaj |
|
COAGULARE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-instruire personaj -monitorizarea parametri de mediu |
Chimic -reziduuri |
2 |
-teste ph |
|
Fizic -insecte |
1 |
-teste sanitatie -instruire personaj |
|
SCURGERE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-monitorizare parametri de mediu -control daunatori |
Chimic -reziduuri detergenti |
2 |
-instruire personaj |
|
PRESARE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-control vizual -instruire personaj |
Fizic -fragmente ambalaj -insecte |
1 |
-control daunatori -instruire personaj |
|
SARARE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-teste sanitatie -instruire personal |
Chimic -sare in exces |
3 |
-verificare -instruire personal |
|
USCARE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-monitorizare parametrii de mediu -instruire personal |
MATURARE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-instruire personaj -respectare parametri de mediu |
Chimic -reziduuri detergenti |
2 |
-teste alcalinitate -instruire personaj |
|
Fizic -insecte -obiecte personal |
2 |
-control daunatori -instruire personaj |
|
AMBALARE |
Biologic -bacterii psihotrope |
3 |
-temperatura -igiena -control vizual -instruire personaj |
7.IDENTIFICAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL
Intreberi din arborele de decizie
Etapa proces |
Pericol important |
CR |
Q1 |
Q2 |
Q3 |
Q4 |
PCC/PC |
1.Receptie |
B-bacterii psihotrope C-micotx. |
3 3 |
DA DA |
NU DA |
DA - |
DA - |
PC1 PCC1 |
2.Pasteurizare lapte |
B-bacterii psihotrope |
3 |
DA |
DA |
- |
- |
PCC2 |
3.Coagulare |
B-bacterii psihotrope |
3 |
DA |
DA |
- |
- |
PCC3 |
4.Scurgere |
B-bacterii psihotrope |
3 |
DA |
NU |
- |
- |
PC2 |
5.Presare |
B-bacterii psihotrope |
3 |
DA |
NU |
DA |
- |
PC3 |
6.Sarare |
B-bacterii psihotrope C-sare in exces |
3 3 |
DA DA |
NU DA |
DA - |
DA - |
PC4 PCC4 |
7.Uscare |
B-bacterii psihotrope |
3 |
DA |
DA |
- |
DA |
PC5 |
8.Maturare |
B-bacterii psihotrope |
3 |
DA |
NU |
- |
- |
PCC5 |
9.Ambalare |
B-bacterii psihotrope |
3 |
DA |
DA |
- |
- |
PCC6 |
8.STABILIREA LIMITELOR CRITICE
Dupa identificarea punctelor critice de control,folosind ''Arborele decizional'' stabilit de Codex Alimentarius,vor trebui stabilite limite critice pentru parametrii care urmeaza sa fie monitorizati.
Prin limita critica se intelege valoarea recomandata,precisa a unui parametru al produsului sau procesului tehnologic,intr-un punct critic de control a carui depasire sau nerespectare pune in pericol mentinerea inocuitatii alimentare si implicit starea de sanatate a consumatorului
Astfel,in fabricarea branzeturilor se gasesc 5 puncte critice de control STANDARDIZAREA BIOLOGICA A LAPTELUI
(termizare,pasteurizare,sterilizare,racire)-aceasta are ca scop reducerea florei banale si bacteriilor patogene
-limitele critice de control:incalzirea si varsarea in cuve la 30◦C si umiditate aproape 100%,pasteurizarea la 72-80◦C timp de 10-30 secunde,racire la 13◦C si umiditate 85%
-acest tratament termic are efect asupra lactozei,proteinelor,grasimilor sarurilor minerale,vitaminelor si enzimelor,cu consecinte asupra descompunerii lastozei,scaderii valorii nutritive,modificarii gustului,a echilibrului mineral
COAGULAREA-reprezinta procesul fizico-chimic de trecere a laptelui din stare lichida in stare solida sau gel
-la branza Camembert coagularea se face prin actiunea cheagului de vitel,care trebuie pastrat inainte de folosire la rece si intuneric
-limitele de control sunt influentate de o serie de factori :temperatura optima de 40-42◦C,pH-ul optim de 5,5,doza de folosire 30 cm³/100litri de lapte,iar timpul este de 1-1,5 ore
MATURAREA-reprezinta timpul dintre tratamentul termic si adaugarea cheagului,acest proces complex poate varia in functie de dezvoltarea bacteriana si modificarile pH-ului
-limita critica este influentata de parametru timp si anume 2-6 saptamani,la branza Camembert
SARAREA-constituie operatia de adaugare a clorurii de sodiu(0.5-4.0g/100 g branzeturi) in functie de tehnologia aplicata,in faza de tranzitie intre scurgere si maturare
-limitele critice 10-14◦C la branza Camembert
AMBALAREA-obiectivul principal al ambalarii ramane pastrarea calitatilor fizico-chimice si organoleptice in stare optimala.
-dupa ambalare si pana la livrare,branzeturile se pastreaza in conditii atmosferice speciale( 0-5◦C) si umiditatea 85-90%
9.STABILIREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE
Monitorizarea sau supraveghearea reprezinta o secventa planificata si documentata de masuratori sau observatii a unor parametrii semnificativi pentru prevenirea,eliminarea sau reducerea la un nivel acceptabil,a unui risc relevant pentru inocuitatea alimentului avand un dublu rol :
-a evalua daca limitele critice sau cele de siguranta sunt respectate si deci a stabili daca un PCC este sub control
-a furniza o serie de inregistrari si documente care vor fi folosite ulterior in procesul de verificare
Monitorizarea reprezinta de fapt o verificare prin teste sau analize,a faptului ca procedurile de prelucrare,manipulare,in fiecare PCC respecta normele prestabilite.Prin implementarea sistemului HACCP,monitorizarea reprezinta o parte esentiala a autocontrolului manager.Definirea unui sistem de monitorizare presupune documentarea unor aspecte care sa raspunda la urmatoarele intrebari :Ce ? cum ? unde ? cand ? cine ?
-Ce ? -Definirea parametrilor critici pentru fiecare PCC care va fi supus
monitorizarii
-Cum ?-Definirea metodei prin care parametri critici urmeaza sa fie
masurati sau observati
-Unde ?-Definirea documentului in care se vor inregistra rezultatele
monitorizarii
-Cand ?-Definirea frecventei de monitorizare cu mentiunea ca ideala ar
fi o monitorizare continua sau sa fie realizata pe baza unui plan
de esantionare
-Cine ?-Definirea responsabilitati pentru monitorizarea si inregistrarea
rezultatelor obtinute.Sarcina echipei HACCP este de a stabili
responsabilul si responsabilitatile celor care vor monitoriza
parametrii critici din PCC.
10.STABILIREA ACTIUNILOR CORECTIVE
Atribuirea de responsabilitati unui anumit operator pentru fiecare
PCC,in vederea monitorizarii parametrilor din PCC presupune in acelasi timp si identificarea celui care o pune in practica actiuni corective atunci cand se manifesta tendinta de depasire al limitelor critice sau cand acestea sunt depasite.Pe langa aceasta, va fi intocmit un plan de actiuni corective aferent fiecarui PCC,activitate care sta in sarcina echipei HACCP.
Planul de actiuni corective
O deviatie intr-un PCC este definite ca o nerespectare a limitelor critice
Stabilite.Planul de actiuni corective reprezinta o serie de interventii predeterminate si documente care vor fi adoptate atunci cand se manifesta o depasire a acestor limite critice.Definirea anticipanta a acestor actiuni corective ,garanteaza decizii ponderate si rationale,excluzand improvizatiile generate de urgenta momentului care s-ar putea dovedi mai mult paguboase,chiar daca par ca ofera avantaje imediate.
Obiectivele care stau la baza determinarii actiunilor corective sunt urmatoarele
-identificarea destinatiei produselor obtinute in perioada in care s-au inregistrat o deviatie,adica atunci cand PCC a fost scapat de sub control.
-identificarea cauzelor care au generat deviatia si corectarea cauzelor pentru readucerea sub control a PCC,adica ''actiune corectiva'' propriu-zisa
-obtinerea si mentinerea inregistrarilor actiunilor intreprinse
Actiunile corrective-realizare si responsabilitati
Persoana responsabila cu realizarea actiunii corective coincide,in genral cu cea care face monitorizarea.Aceasta determina ca cerintele la care trebuie sa raspunda primul sis a fie valabile si pentru al-2-lea.
Astfel,instruirea ,trebuie sa le furnizeze toate competentele pentru a actiona prompt,pentru a adopta dintre actiunile corective ,pe cale adecvate deviatiei manifestate si pentru a aplica toate procedurile predispuse.
Echipa HACCP trebuie sa dispuna de o procedura de inregistrare a tuturor deviatiilor manifestate pe flux si a fiecarei actiuni corective intreprinse pentru a o corecta.
Aceasta documentatie este parte integranta a Planului HACCP si
trebuie mentinuta in unitate cel putin cat termenul de valabilitate al produsului.
11.STABILIREA PROCEDURILOR DE VERIFICARE
Verificarea este reprezentata de totalitatea metodelor, procedeelor si testelor utilizate, īn plus fata de monitorizare, pentru evaluarea conformitatii Sistemului HACCP si al Planului HACCP stabilit de echipa. Mai precis, obiectivele urmarite de echipa HACCP īn acest demers sunt īn principal urmatoarele:
evaluarea conformitatii limitelor critice fixate pentru fiecare PCC, prin procedee si metode avānd caracter stiintific si tehnic;
confirmarea actiunilor corective stabilite pentru eventualele deviatii care s-au manifestat īn PCC;
asigurarea eficacitatii functionarii Planului HACCP elaborat pentru procesul/produsul aflat īn studiu, ceea ce īnseamna a garanta ca toate operatiile care trebuie realizate pentru buna functionare a Planului si activitatile conexe sunt si continua sa fie īndeplinite īntr-o maniera adecvata
Echipa HACCP are sarcina de a specifica ce metode si procedee vor fi urmate pentru realizarea obiectivelor mentionate mai īnainte, frecventa si responsabilitatile agreate. Dintre metodele aplicabile se mentioneaza:
luarea de probe pentru analize (pe flux sau chiar la produsul finit);
observatii si analize aferente acelor puncte critice care au o incidenta majora asupra sigurantei produsului;
analize la materiile prime pentru a verifica conformitatea cu datele din documentele de īnsotire;
verificari ale conditiilor de depozitare, distributie si vānzare ale produsului finit, cāt si ale utilizarii efective de catre consumatori etc.;
Īn ceea ce priveste procedeele, acestea pot cuprinde:
inspectii referitoare la modul de efectuare a operatiilor;
evaluari ale sistemului de monitorizare;
validarea limitelor critice;
evaluari ale deviatiilor, ale interventiilor aplicate atunci cānd s-au manifestat tendinte de depasire ale limitelor critice;
verificari ale īnregistrarilor efectuate īn PCC ale documentelor referitoare la precedentele inspectii;
verificari care certifica conformitatea Planului HACCP;
examinarea completa a Planului HACCP realizat, etc..
Frecventa operatiunilor de verificare trebuie astfel fixata, īncāt sa garanteze ca sistemul HACCP nu īsi pierde eficacitatea īn timp si trebuie deci sa fie īn masura sa asigure prevenirea totala a tuturor pericolelor referitoare la siguranta alimentara. Operatiunea de verificare poate fi realizata periodic sau fara un preaviz, dar ori de cāte ori produsul a generat toxiinfectii alimentare sau atunci cānd organele competente, abilitate, solicita acest lucru.
Documentatia care rezulta din procedeele de verificare trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:
prezenta personalului responsabil de corecta gestionare a Planului HACCP;
starea īnregistrarilor asociate PCC;
certificarea verificarii metrologice a aparatelor de masura;
rezultatele analizelor aferente probelor din PCC;
procedeele si nivelul de instruire a personalului responsabil de monitorizarea PCC;
Odata stabilite procedurile de verificare, echipa HACCP trebuie sa treaca la realizarea unui sistem de gestionare a documentatiei, atāt a celei constituite pāna acum, cāt si a celei care va rezulta din aplicarea Planului HACCP īn practica.
Auditul intern reprezinta examinarea sistematica si independenta a sistemului si procedurilor din cadrul planului HACCP īn vederea īntretinerii si īmbunatatirii acestuia.
Auditul sistemului HACCP se realizeaza pentru:
- evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor acestor procese cu standarde sau alte documente normative;
evaluarea conformitatii unor elemente ale sistemului HACCP cu cerintele specificate;
evaluarea eficacitatii sistemului HACCP privind realizarea obiectivelor stabilite;
initierea masurilor corective si de īmbunatatire necesare;
urmarirea aplicarii masurilor corective si de īmbunatatire stabilite.
12.STABILIREA DOCUMENTATIEI SI A INREGISTRARILOR
Obiectivele fundamentale care stau la baza realizarii acestei etape sunt:
- pregatirea si mentinerea Planului HACCP, īn general sub forma de document scris;
- pastrarea tuturor īnregistrarilor si documentelor care rezulta din aplicarea sistemului HACCP īn firma.
Parcurgerea etapelor de implementare a sistemului HACCP, īncepānd cu Descrierea produsului si īncheind cu Actiunile corective, reprezinta de fapt realizarea Studiului HACCP, care se finalizeaza cu Planul HACCP, document de baza al acestui sistem.
Planul HACCP trebuie sa contina toate datele referitoare la pericolele evidentiate pentru fiecare proces/produs sau categorie de produse, toate informatiile care duc la identificarea sistemului de monitorizare, a actiunilor corective si documentele de īnregistrare aferente.
Documentatia sistemului HACCP
Documentele necesare desfasurarii studiului HACCP care vor fi incluse īn Manualul HACCP trebuie sa cuprinda:
lista cu membrii echipei HACCP si responsabilitatile fiecaruia;
descrierea produsului si a utilizarii sale intentionate;
diagrama de flux a procesului tehnologic, cu indicarea tuturor PCC;
identificarea pericolelor potentiale aferente fiecarui PCC si a masurilor preventive adoptate;
evaluarea riscurilor potentiale;
identificarea PCC;
limitele critice;
sistemul de monitorizare (metoda, frecventa, responsabilitate, formula de īnregistrare);
actiunile corective adecvate, impuse de depasirea limitelor critice.
Conform cerintelor Standardului DS 3027E/ 2002, adoptat ca referential īn Romānia pentru certificarea sistemului HACCP, procedurile documentate, obligatorii sunt:
Controlul documentelor;
Controlul īnregistrarilor;
Controlul produsului neconform;
Controlul echipamentelor de masura;
Actiuni corective ;
Comunicare cu echipa HACCP ;
Notificare si rechemare ;
Verificarea sistemului HACCP ;
Curatenie si igienizare ;
Controlul daunatorilor;
Ghidul Bunelor Practici de Productie - GMP.
Implementarea si functionarea eficienta a sistemului HACCP prezinta alaturi de cele mentionate anterior, o serie de avantaje astfel:
este parte componenta a sistemului de management al calitatii;
este o metoda preventiva de asigurare a inocuitatii produselor alimentare;
contribuie la reducerea numarului de produse neconforme si a reclamatilor clientilor;
reprezinta o modalitate de a rezista concurentei mereu crescānde, manifestate īn piata;
contribuie la īmbunatatirea imaginii firmei si credibilitatii pe pietele internationale, cāt si fata de eventualii investitori;
demonstreaza conformitatea cu legislatia specifica īn vigoare;
creste īncrederea clientilor si salariatilor companiei īn capacitatea acesteia de a realiza exclusiv produse sigure pentru consum, īn mod constant;
-GEORGESCU,GH. (1999):BRANZETURILE.REV. AGRICULTORUL ROMAN NR 3,BUCURESTI
-STOIAN,C. SI COL.(1970):TEHNOLOGIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE. EDITURA TEHNICA,BUCURESTI
-SEMINARII ANUL 2 LA SIGURANTA ALIMENTARA
-INTERNET LA BRANZA CAMEMBERT
|