STUDII PRIVIND PRODUCEREA SI GESTIONAREA DESEURILOR REZIDUALE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA A MUNICIPIULUI TG MURES

PROPUNERI DE RECICLARE A ACESTORA

Peste 90% din cantitatea de deseuri urbane din tara noastra sunt depozitate în amenajari orasenesti speciale. În anul 1999 se înregistrau 303 astfel de depozite, reprezentând 25% din depozitele nationale, care ocupa aproximativ 1236 hectare, cca. 9% din suprafata totala destinata depozitarii deseurilor la nivel national. Dintre aceste depozite, 30% sunt destinate deseurilor menajere simple,10% pentru namolul orasenesc de la epurarea apelor, restul fiind depozite mixte, atât pentru deseurile menajere cât si pentru cele industriale, de obicei nepericuloase. Mai mult sau mai putin legal, în depozitele municipale sunt acceptate si deseuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deseuri poate conduce la producerea unui levigat încarcat cu substante nocive, care, prin infiltrare, polueaza apele de suprafata si subterane, solul si implicit afecteaza starea de sanatate a populatiei din zona.
Din totalul depozitelor urbane, 87% sunt plasate în afara oraselor, 6% pe malul apelor, iar restul de 7% se gasesc în interiorul localitatilor. De asemenea, 40% dintre aceste depozite nu beneficiaza de facilitati de protectie a mediului înconjurator. În ceea ce priveste municipiul
La nivelul Bucurestiului, din categoria deseurilor urbane menajere fac parte deseurile menajere propriu-zise,deseurile de origine comerciala, namolurile de origine domestica, deseurile din constructii si demolari si produsele casnice uzate.
Deseurile menajere rezultate din activitatea casnica a locuitorilor au în compozitie resturi de la prepararea si consumul hranei, ambalaje, ziare, cartoane, textile, obiecte vechi deteriorate.Compozitia procentuala a deseurilor menajere, la nivelul municipiului Bucuresti:
......
Caracteristic municipiului Bucuresti este ca, la o suprafata de 228 km2, are o populatie de 2064464 locuitori(densitatea de 9055 locuitori pe km2), si un numar de 109194 cladiri de locuit, respectiv 726987 locuinte.
Producatorii de deseuri menajere sunt: populatia, asociatiile de locatari, colectivitatile (scoli, spitale, camine, hoteluri,crese), pietele agro-alimentare etc. Rata de generare a deseurilor solide este de 1,2 kg/locuitor/zi, la nivel global 3600 - 3800 t/zi, din care hârtie si carton 122 t, sticla 360 t,materiale plastice 110 t etc.
Deseurile solide menajere, corpuri solide cu umiditate redusa sau resturi alimentare cu umiditate ridicata, sufera un proces de degradare specific si variabil, de la câteva luni(resturi alimentare, hârtie) la zeci de ani (metal, sticla, plastic).
Deseurile din unitatile sanitare formeaza o categorie speciala în cadrul deseurilor menajere, nu atât prin natura lor chimica, cât mai ales prin riscul infectiilor microbiologice pe care le prezinta, necesitând o denocivizare-sterilizare speciala.
Deseurile stradale (187300 t/an), formate pe cale publica, sunt variabile cantitativ si compozitional în functie de anotimp, natura pavajului, gradul de acoperire cu vegetatie /asfalt. În general sunt deseuri solide, biodegradabile.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SLOBOZIA
               JUDEŢUL IALOMIŢA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea regulamentului de salubritate privind
colectarea, transportul, depozitarea, neutralizarea si
gestionarea gunoaielor si reziduurilor urbane din
municipiul Slobozia

Consiliul local al municipiului Slobozia, judetul Ialomita
Având în vedere:
- Raportul Serviciului Gospodarie Comunala - Protectia Mediului, din care rezulta necesitatea adoptarii unui regulament de salubritate privind activitatea de colectare, transport si depozitare gunoaie si reziduuri menajere,
- Referatul comisiei de comert si prestari servicii,
- Prevederile art.21 alin.2 lit.1 din Legea 69
- Prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii pentru apobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, capitolul V, art.38,
  În temeiul art.28 din Legea 69/ 1991 republicata privind administratia publică locală

H O T Ă R Ă s T E :

Art.1. Aproba regulamentul de salubritate privind colectarea, transporul, depozitarea, neutralizarea si gestionarea gunoaielor si reziduurilor urbane din municipiul Slobozia.

Art.2. Serviciul Gospodarie Comunala - Protectia Mediului, S.C. VIVANI SERV S.R.L. si REMAT Ialomita vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului regulament.

            PREsEDINTE DE sEDINŢĂ,              SECRETAR,
                  TOMA ION                   DUMITRACHE SIMONA

Nr.121 din 25 august 2000
Emisă la Slobozia

ABROGĂ HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL NR.45/13.08.1993

REGULAMENT DE SALUBRITATE
privind colectarea, transportul, depozitarea, neutralizarea si gestionarea
gunoaielor si reziduurilor urbane rezultate din municipiul Slobozia

Cap.I  DISPOZIŢII GENERALE
Art.1. Obiectul regulamentului
Prezentul regulament trateaza modalitatile si conditiile în care se asigura colectarea, transportul, depozitarea si neutralizarea gunoaielor si deseurilor urbane din municipiul Slobozia, precum si obligatiile ce revin persoanelor fizice si juridice din a caror activitate rezulta astfel de reziduuri, cât si a agentilor economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, transport, depozitare si neutralizare reziduuri.
Deasemenea, în cadrul regulamentului se prevede modul de constatare si de sanctionare a contraventiilor în caz de nerespectare a prevederilor din regulament.

Art.2. Clasificarea reziduurilor urbane
Din punct de vedere al nocivitatii, reziduurile care rezulta din activitatile ce se desfasoarape teritoriul municipiului, se clasifica astfel:
- gunoi menajer si stradal rezulatat din activitati gospodaresti, comerciale si de birouri, precum si din activitatea de curatare a cailor publice, a pietelor, parcurilor, spatiilor verzi si gradinilor.
- deseuri rezultate din activitatea de constructii, reparatii la constructii, din demolari si pamânt evacuat.
- gunoi industrial, deseuri inerte cu continut din materiale "ecologic curate,,
- gunoi de grajd, dejectii de la animalele din crescatorii sau din gospodarii individuale si reziduuri animaliere de la abatoare si industria carnii.
- reziduuri infectioase din spitale, unitati sanitar- veterinare si cadavre de animale.
- reziduuri industriale toxic, rezultate din procesele industriale chimice sau metalurgice care necesita procedee speciale de neutralizare, precum si reziduuri de produse petroliere, uleiuri uzate, medicamente cu termen depasit, baterii auto si uscate, anvelope si camere auto, deseuri din materiale plastice si altele care au componente toxice sau infectioase.

Cap. II OBLIGAŢIILE PERSOANELOR FIZICE sI JURIDICE DIN A CĂROR ACTIVITATE REZULTĂ GUNOAIE sI DEsEURI URBANE

Art.3. Asociatiile de proprietari, detinatorii sub orice titlu de imobile ca locuinte, individuale, institutii, micii meseriati, agentii economici etc., din ale caror activitati rezulra deseuri fara continut de substante toxice sau infectioase au urmatoarele obligatii:
- sa colecteze gunoiul menajer în recipienti tip a caror capacitate sa asigure colectarea gunoiului pentru cel putin 5 zile si sa-l depoziteze temporar în locuri usor accesibile si nu mai departe de 10 m de calea de acces. Containere tip de colectare pentru gunoiul menajerse pot închiria sau se vor cumpara de la agenti economici autorizati.
- sa mentina în stare de curatenie platforma pe care se face depozitarea temporara a recipientilor de colectare si sa-i scoata la calea publica numai dupa anuntarea facuta de personalul care face ridicarea gunoiului, sau conform graficului stabilit prin contract.
- sa încheie contracte pentru ridicarea si transportul gunoiului cu unitati autorizate de Primaria municipiului Slobozia.
La contractare se vor practica normele de mai jos:
a) gunoi menajer pentru o persoana = 0,95 mc / an;
a) gunoi de grajd pentru un cap animal:
- porcine = 2,1 mc / an;
- ovine = 0,8 mc / an;
- cabaline = 3,0 mc / an;
- vaci = 6,0 mc / an;
- pasari = 0,2 mc / an;
- alte specii = 0,6 mc / an.
Este interzisa arderea gunoaielor în recipientii de colectare, precum si aruncarea lor în caminele de canalizare, pe terenuri virane sau pe domeniul public.

Art.4. Persoanele fizice si juridice din a caror activitate rezulta reziduuri cu continut de substante toxice sau infectioase au urmatoarele obligatii:
- sa neutralizeze  reziduurile cu continut toxic în instalatii speciale, cu tehnologia adecvata avizata de organele sanitare si de protectia mediului.
- sa transport deseurile, rezultate în urma neutralizarii, în recipienti sau autovehicule speciale, etanse la platformele specializate pentru astfel de reziduuri, sau sa încheie contracte cu unitati specializate si autorizate pentru astfel de transporturi.
- spitalele, unitatile sanitar- veterinare sau de alt profil din a caror activitate rezulta si reziduuri infectioase sunt obligate sa le arda în instalatii proprii de incinerare.
Punerea si mentinerea în functiune a crematoriilor proprii de gunoi se face numai pe baza si în conditiile autorizatiilor eliberate de Directia de Sanatate Publica a judetului Ialomita si A.P.M. Ialomita.
Este interzisa stocarea în depozite sau incintele unitatilor a reziduurilor cu continut toxic sau infectios precum si folosirea acestora în procesele tehnologice.

Cap. III   OBLIGAŢII GENERALE PRIVIND COLECTARE, ÎNDEPĂRTAREA DEsEURILOR SOLIDE sI RESPECTAREA NORMELOR DE IGIENĂ

Art.5. Primaria, agentii economici, asociatiile de proprietari si cetateni au obligatia sa asigure colectarea, îndepartarea si neutralizarea deseurilor solide. Se interzice aruncarea deseurilor solide în alte locuri decât cele amenajate special si autorizate sanitar.
Cetatenii sunt obligati sa respecte întocmai masurile stabilite de primarie pentru asigurarea igienei publice si salubritatii localitatii, precum si regulile elementare de igiena în gospodaria sau locuinta proprie, astfel încât sa nu creeze disconfort vecinilor si sa nu constituie pericol pentru sanatatea publica a comunitatii.

Art.6. Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare si de categoria în care se încadreaza reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct în recipient ci într-o punga de polietilena aflata în recipient si care sa aiba un volum putin mai mare decât volumul recipientului. Precolectarea secundara, adica strângerea si depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere în punctele de precolectare organizata, se face în recipiente dimensionate curespunzator, acoperite, prevazute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, conceput astfel încât sa nu produca raniri în timpul manipularii si sa nu favorizeze maladiile asociate efortului excesiv.
Containerele vor fi concepute în asa fel încât accesul la ele sa fie rapid si utor, iar sistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa se asigure etanseitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la solicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se poata spala si dezinfecta usor.
Recipientele vor fi mentinute în buna stare si vor fi înlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate în spatii special amenajate, mentinute în conditii salubre.
Administratia locala va asigura colectarea, îndepartarea si neutralizarea reziduurilor stradale, dupa colectarea lor, direct de pe sol, pe domeniul public sau privat.

Art.7. Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere în componente reciclabile si nereciclabile.
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. În acest scop va asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separata de la sursa (sticla, material plastic, hârtie, deseuri predominant organice, biodegradabile, etc.).
a) Deseuri menajere:
Deseuri predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel încât:
- orice risc sau disconfort creat de miroduri, insecte, rozatoare sa fie evitat;
- pe cât posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;
- sa se colecteze, pe cât posibil, deseuri fara substante poluante.
Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza  astfel încât sa se permita reciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate în containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deseurilor va asigura ridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata din timp asupra perioadei de colectare.
Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile, etc.):agentul economic responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoasecare pot aparea în deseurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente în care au fost substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente, etc.
Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate împreuna cu deseurile menajere obisnuite daca exista siguranta ca populatia, în general, sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se depoziteaza.
b) Deseuri comerciale similare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe cât posibil, acelasi principiu de reciclarea a materialelor rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unitati mestesugaresti, daca aceste deseuri prezinta compozitie si proprietati similare cu cele ale deseurilor menajere.
c) Deseuri din parcuri si gradini:
Deseurile specifice, predominând vegetale, din parcuri si gradini trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, daca, nu este posibil, sa fie dirijate spre un sistem similar în exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.
d) Deseuri din piete:
Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate si a celorlalte deseuri care se preteaza la recilare, cum ar fi: material plastic, hârtie, sticla, etc., similare cu cele menajere.Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate în locuri special amenajate.
e) Deseuri din constructii:
Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructii se colecteaza si se folosesc într-un sistem de reciclare; orice deteu din demolari este considerat contaminat si se colecteaza separat, dirijându-se într-un sistem care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate.
f) Deseurile rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete medicale amplasate în cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de îngrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale specifice 18518v217s . Persoanele care îsi administreaza singure tratamente injectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate în recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal, etc.) pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.
Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica în domeniu. Se interzice depunerea deseurilor rezultate din îngrijiri medicale în containerele comune ale cladirilor de locuit.
g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor si deseuri asmilabile celor menajere, colectate în recipiente stradale.
Deseuri rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor si a drumului, pamânt, frunze si alte resturi vegetale, resturi animale, nisip antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri stradale si , pe cât posibil, reutilizat. Este posibil ca, în urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre în compozitia deseurilor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecare producator, persoana fizica sau juridica.
Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza în recipiente stradale (cosuri, pubele, containere) asigurate de catre primarie. Este important ca aceste recipiente sa fie în numar suficient, cu volume adecvate si montate la distante optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la doua zile vara (01 aprilie - 01 octombrie) si o data la trei zile iarna (01 octombrie - 01 aprilie).
Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.
h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari în gospodarii particulare care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza prin compostare în instalatii care nu polueaza mediul si nu produc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

Art.8. Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depasi urmatoarele termene maxime:
a) În anotimpul cald (01 aprilie - 01 octombrie):
- zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitatile sanitare cu paturi, gradinite si crese;
- la cel mult doua zile, din celelalte zone.
b) În anotimpul rece (01 octombrie - 01 aprilie):
- la cel mult trei zile din toate zonele.

Art.9. Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.

Art.10. Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaa numai în conditiile stabilite conform reglementarilor în vigoare.

Art.11. Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperite si prevazute cu dispozitive de golire automata a recipientelor de precolectare secundara si sa nu permita raspândirea continutului în cursul transportului. Ele vor fi întretinute ingienic si dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat deseurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitari mecanice si agresiuni chimice.

Art.12. Sistemul individual de îndepartare si neutralizare a reziduurilor menajere este permis, în conditii speciale, numai în localitatile apartinatoare de tip rural Slobozia Noua si Bora, cu conditia prevenirii dezvoltarii insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel încât sa nu produca disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele locale de apa si sa fie la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

Cap. IV AUTORIZAREA AGENŢILOR ECONOMICI CARE POT DEFĂsURA ACTIVITĂŢILE DE COLECTARE, TRANSPORT, DEPOZITARE, NEUTRALIZARE sI GESTIONARE A REZIDUURILOR URBANE

Art.13. Sunt autorizate sa colecteze si sa transporte reziduuri urbane urmatoarele unitati:
- S.C. VIVANI SERV S.R.L. Slobozia, pentru colectarea, transportul, depozitarea, neutralizare si gestionarea deseurilor de toate categoriile, cu exceptia celor cu continut de substante toxice sau infectioase, pentru care trebuie autorizatie speciala, comform legii.
- D.A.D.P. Slobozia, pentru colectarea si transportul deseurilorstradale rezultate din maturarea strazilor, deseurilor asimilabile celor menajere, colectate în recipiente stradale si deseuri din parcuri, spatii verzi si gradini.
- REMAT Ialomita, pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor refolosibile, din metal, sticla, hârtie, textile si obiecte de folosinta îndelungata, în vederea valorificarii lor.

Art.14. Agentii economici care doresc sa desfasoare activitati de colectare si transport a deseurilor urbane, sunt obligati sa obtina în conditiile legale autorizatie din partea Consiliului local Slobozia în care sa se precizeze tipul de reziduuri pentru care este autorizat, locul de depozitare si traseul d eurmat pâna la acesta.

Art.15. Ciclul de ridicare a reziduurilor urbane este cel stabilit prin art.8, în conformitate cu OMS nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind modul de viata al populatiei.
Respectarea ciclului de ridicare si transport constituie obligatia agentilor economici autorizati.

Art.16. Fiecare transport de gunoi si deseuri urbane va fi însotit de ,,foaie de transport,, în care se specifica felul gunoiului, unitatea sau cartierul din care se face transportul si locul de depozitare, la care se face confirmare de primire.
Pentru reziduurile cu continut toxic sau infectios care se transporta cu mijloace speciale, la statiile de neutralizare, precum si pentru deseurile neutralizate, pe lânga ,, foaia de transport,, transportul va fi însotit de buletinul de analiza a gunoiului cu toate datele din care sa rezulte continutul si gradul de toxicitate.
Este interzisa depozitarea reziduurilor urbane în alte locuri decât cele autorizate de Primaria municipiului Slobozia.

Cap.V   LOCURILE DE DEPOZITARE A DEsEURILOR URBANE

Art.17. Gunoaiele si reziduurile urbane fara continut de substante toxice sau infectioase se depoziteaza în mod controlat numai la gropile sau rampele avizate în conditiile reglementarilor legale în vigoare.
Pentru autorizarea  de catre Primaria Slobozia de noi locuri de depozitare va trebui ca în prealabil sa se obtina avizul Directiei de urbanism si amenajarea teritoriului, al Directiei de Sanatate publica, al Agentiei de protectia mediului din municipiul Slobozia si al Directiei generale pentru agricultura si industrie alimentara Ialomita.

Art.18. Administratorul unic al rampelor de gunoi de toate categoriile este S.C. VIVANI SERV S.R.L. Slobozia care are obligatia organizarii activitatii, executia amenajarilor necesare si aplicarea tehnologiei de depozitare controlata avizata de organele sanitare, cele de protectie a mediului si în conformitate cu clauzele din contractul de concesiune.
Neutralizarea gunoiului menajer în gropi se face prin depozitarea acestuia în straturi si acoperirea fiecarui strat cu pamânt sau reziduuri industriale cu continut mineral. Dupa umplerea gropii se face nivelarea si acoperirea cu un strat de pamânt vegetal urmând va terenul sa fie dat în circuitul agricol sau pentru folosinte.

Art.19. Administratorul rampei de depozitare asigura întretinerea drumurilor de acces pe rampa si cele de legatura pâna la soselele publice, face stropirea si dezinfectia periodica, a acestora si ia masuri de combatere a rozatoarelor si insectelor si de prevenire a incendiilor.

Art.20. La gropile de depozitare controlata, administratorul rampei confirma pe foile de transport primirea gunoiului sub semnatura si stampila, înscriind în registru unitatea de la care este adus gunoiul si cea care face transportul, felul gunoiului si cantitatea.

Art.21. Reziduurile rezultate în urma neutralizarii gunoaielor cu continut toxic, slamurile rezultate din procesele tehnologice, fara continut nociv precum si resturile ramase în urma incinerarii deseurilor infectioase, se depoziteaza pe platforme special amenajate de organele sanitare si d eprotectia mediului, cu respectarea tehnologiei prevazute pentru protectia mediului.
Fiecare transport de astfel de reziduuri va fi însotit de buletinul de analiza a agentului, eliberat de un laborator autorizat din care sa rezulte ca nu mai prezinta nocivitati în procese de tratare.

Art.22. Pentru depozitarea si tratarea deseurilor urbane la rampele de depozitare controlata, pe platformele special amenajate sau în statiile orasenesti de incinerare, agentii economici care fac transporturi directe vor plati administratorului un tarif aprobat de Primaria municipiului Slobozia în care se vor include toate cheltuielile determinate de amenajarea, exploatarea, întretinerea rampei si tratarea gunoaielor.
În cazul în care colectarea si transportul se face de catre S.C. VIVANI SERV S.R.L. Slobozia aceste cheltuieli vor cuprinse în tariful de ridicarea a gunoiului.

Cap. VI  SORTAREA sI RECUPERAREA MATERIALELOR REFOLOSIBILE, DIN DEsEURI URBANE

Art.23. Deseurile din metal, sticla, hârtie, textile si mase plastice se colecteaza separat de catre producatori si se depoziteaza în containere speciale, amplasate pe teritoriul municipiului în locurile avizate de Primarie sau se predau la centrele organizate de socitatile de recuperare a a materialelor (REMAT).

Art.24. Pe teritoriul municipiului Slobozia societatile REMAT împreuna cu primaria, vor organiza platforme pentru colectare a obiectelor de folosinta îndelungata uzate de care populatia sau agentii economici se dispenseaza. Obligatia transportarii si predarii acestor obiecte revine persoanelor fizice si juridice care le scot din uz, iar unitatile de primire vor plati la tarifele legale contavaloarea stabilita.
Trimestrial, societatea REMAT împreuna cu Primaria vor organiza actiuni de colectare a obiectelor de folosinta îndelungata uzate si direct de la detinatori precum si cele abandonate în cartierele  municipiului.
Administratorii platformelor si punctelor de colectare vor organiza dezafectarea obiectelor uzate, sortarea pe componente si predarea lor la agentii economici specializati pentru reintroducerea în circuitul economic.
Obiectele uzate care necesita procedee speciale de tratare ca baterii auto sau uscate, materiale plastice, anvelope, camere auto, etc. vor fi predate unitatilor care dispun de astfel de procedee.

Art.25. Persoanele juridice si persoanele fizice necuprinse în asociatiile de locatari, vor asigura utilizarea containerelor destinate depunerii selective a deseurilor refolosibile numai în scopul pentru care acestea au fost amplasate.

Art.26. La rampele de depozitare a deseruilor urbane S.C. VIVANI SERV S.R.L. Slobozia împreuna cu societatea REMAT si alte firme specializate vor organiza activitatea de selectare si recuperare a materialelor refolosibile pe principii economice.
Este interzisa coelctarea de deseuri de pe gropile de gunoi în mod dezorganizat.

Cap. VII CONSTATAREA sI SANCŢIONAREA CONTRAVENŢIILOR

Art.27. Raspunderea pentru respectarea prevederilor prezentului regulament revine atât persoanelor fizice si juridice care produc reziduuri cât si agentilor economici autorizati pentru colectare, transport, depozitare, neutralizare si gestionare a deseurilor.

Art.28. Nerespectarea prevederilor din prezentul regulament constituie contraventie, daca potrivit legii penale nu sunt considerate infractiuni si se sanctioneaza, dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 200.000 lei la 400.000 lei pentru persoanele fizice si de la 400.000 lei la 600.000 lei pentru persoanele juridice contraventiile de la art.3, art.6, art.7 lit.c, d, g, art.16, art.23 si art.25.
b) cu amenda de la 400.000 lei la 800.000 lei pentru persoanele fizice si de la 600.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoanele juridice contraventiile de la art.5, art.7 lit.a, b, e, f, h, art.11, art.12, art.15, art.17, art.19, art.20, art.22 si art.26.
c) cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei pentru persoanele fizice si de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei pentru persoanele juridice contraventiile de la art.4, art.8, art.9, art.10, art.13, art.14, art.18 si art.21.

Atr.29. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art.28 se face prin proces verbal de contraventie încheiat dupa cum urmeaza:
a) de primar, viceprimari si functionari din cadrul serviciilor de specialitate ale Consiliului local, împuterniciti în acest scop.
b) de catre persoanele împuternicite în acest scop de Primarul municipiului Slobozia..
c) de ofiterii si subofiterii de politie.
d) de gardienii publici.

Art.30. Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cererea acestuia, actul de identitate si sa indice toate datele necesare întocmirii procesului verbal de constatare.
Pentru legitimarea contravenientulu, agentul constatator poate apela, în caz de nevoie, la ofiterii si subofiterii de politie care sunt obligati sa acirde sprijin.

Art.31. Dispozitiile prezentului regulament se completeaza cu prevederile Legii nr.32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiiloe, cu modificarile ulterioare.

Art.32. În cazul în care prin savârsirea contraventiilor s-au pricinuit  pagube domeniului public sau privat al municipiului, agentul constatator va consemna în procesul verbal pe lânga cuantumul amenzii si contravaloarea despagubirilor cuvenite pentru degradarile si pagubele produse.
Cuantumul despagubirilor se va stabili pe baza de documentatii întocmite conform legii.
Valoarea despagubirilor se va comunica în scris contravenientului  în cel mult 30 zile de la data stabilirii pagubei.

Art.33. Împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si aplicare a sanctiunii se poate face plângere la autoritatea competenta în termen d e15 zile de la data comunicarii procesului verbal de contraventie.

Cap. VIII  DISPOZIŢII FINALE

Art.34. În cazul în care agentul constatator apreciazaca fapta socotita contraventie a fost savârsita în astfel de conditii încât potrivit legii penale constituie infractiune, se va sesiza deîndata organul de urmarire penala competent.

Art.35. Cu data adoptarii prezentei hotarâri se abroga Hotarârea nr.45/13.08.1993 a Consiliului local al municipiului Slobozia.

Art.37. Prezenta hotarâre intra în vigoare în termen de 10 zile de la publicarea prin mijloacele de informare.



           PREsEDINTE DE sEDINŢĂ,                      SECRETAR,

              TOMA ION                   DUMITRACHE SIMONA

Producerea deseurilor industriale

Din cele 77 milioane tone de deseuri solide generate in cursul anului 1999, circa 69 milioane tone au fost deseuri industriale (inclusiv steril minier). Cantitatea de steril minier a fost de 36 milioane tone (circa 52%), iar cantitatea de alte deseuri industriale a fost de 33 milioane tone.

Cantitatile de deseuri industriale au variat de la an la an; in 1995 s-a inregistrat cea mai mare cantitate (353 milioane tone) datorita generarii unei mari cantitati de steril - 288 milioane tone; cea mai scazuta cantitate a fost inregistrata in 1999 (69 milioane tone), datorita reducerii drastice a activitatilor miniere, dar si a activitatilor din metalurgie si producerea de energie.

Cantitatea globala de deseuri industriale, altele decat sterilul minier, a scazut an de an; daca in 1992 se produceau 111 milioane tone, in 1996 - doar 47,1 milioane tone, iar in anul 1997 - 39,2 milioane tone deseuri industriale;

Fata de 1997, cantitatea de deseuri industriale a scazut cu 1,5 milioane tone in 1998, iar cea de steril minier a scazut cu 5,8 milioane tone;

Cantitatea de steril minier a avut o evolutie fluctuanta in decursul anilor, in functie de natura activitatilor extractive; ca tendinta generala se poate afirma ca si cantitatea de steril a inregistrat o scadere continua.

Judetele care au generat cantitati mari de deseuri industriale in 1999 au fost Valcea, Mehedinti si Hunedoara, in care exploatarile miniere mai constituie inca una din activitatile industriale de baza. Alte judete mari producatoare de deseuri sunt Alba, Prahova Bacau, Salaj, Covasna, Galati, in care generarea de deseuri este influentata de deseurile provenite din activitatile de tratare a minereurilor, de producere a energiei pe baza de combustibili fosili, din metalurgie sau prelucrarea titeiului.

Unele judete, cum ar fi Giurgiu, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi, Vrancea au raportat cantitati mici de deseuri industriale produse si gospodarite. Cantitatile mici se datoreaza fie restrangerii activitatilor industriale din aceste zone, fie faptului ca aceste judete sunt mai putin industrializate.

Principalele categorii de deseuri industriale generate in 1999 sunt (figura 7.1)

steril minier 36,0 milioane tone

cenusa si zgura de termocentrala 6,4 milioane tone

deseuri metalurgice 2,6 milioane tone

namoluri reziduale 2,5 milioane tone

deseuri chimice 2,2 milioane tone

deseuri feroase 1,9 milioane tone

deseuri din constructii 3,0 milioane tone.

Activitatile economice mari generatoare de deseuri sunt urmatoarele:

industria extractiva 48,0 milioane tone

producerea energiei 8,1 milioane tone

metalurgie 3,6 milioane tone

rafinarea titeiului 2,2 milioane tone

industria chimica 2,1 milioane tone

industria de masini,produse metalice 1,4 milioane tone

agricultura, zootehnie 1,2 milioane tone

industria alimentara 0,9milioane tone.

O categorie aparte de deseuri industriale este reprezentata de deseurile periculoase.

In 1999, in Romania, au fost identificate 145 de tipuri de deseuri periculoase, din totalul de 237 inscrise in Catalog European de Deseuri. Toate aceste tipuri au insumat o cantitate generata de peste 2,2 milioane tone de deseuri, ceea ce reprezinta 3% din totalul deseurilor produse in 1999, inclusiv sterilul minier sau 6,5% - daca se exclude sterilul.

Cantitati considerabile de deseuri periculoase au fost inregistrate in judetele Valcea, Prahova, Alba, Dolj, Bacau, Constanta, Olt. Majoritatea deseurilor periculoase provin din industria chimica (anorganica si organica), de la rafinarea petrolului si din procesele termice.

Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in 1999 au fost:

deseuri de soda calcinata (lesii caustice)

fosfogips

deseuri petroliere

zguri din metalurgia neferoasa (a plumbului)

reziduuri halogenate din chimia organica

namoluri cianurate cu metale grele

baterii uzate cu plumb

deseuri de la epurarea gazelor

amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea grasimilor din apele uzate.

Cea mai mare cantitate de deseuri periculoase s-a generat, asa cum era de asteptat, in cadrul industriei chimice - predominand deseurile de soda calcinata (judetele Alba, Dolj si Valcea) si fosfogips (judetul Bacau).

Metalurgia este o alta activitate industriala care produce cantitati mari de deseuri periculoase, cu preponderenta zguri din metalurgia aluminiului (judetul Olt) si altor metale neferoase (judetul Maramures).

In cadrul industriei de prelucrare a titeiului, deseurile periculoase (namoluri din rezervoarele de petrol) s-au produs mai ales in judetele Constanta, Olt si Bacau.

Industria de echipamente electrice si optice a produs in special namoluri cu crom, namoluri cianurate si uleiuri uzate neclorurate.

In 1999 industria mijloacelor de transport (judetele Arges, Dolj, Constanta) a generat deseuri periculoase ca uleiuri uzate, emulsii, hidroxizi, solventi etc.

Stocarea deseurilor industriale

Gestiunea deseurilor industriale produse consta in valorificare (reciclare), stocare, depozitare finala, incinerare. Ponderea acestor optiuni este in medie aproximativ aceeasi in fiecare an:

depozitare 81,0%

valorificare 15,0%

stocare temporara 3,3%

incinerare 0,7%.

La sfarsitul anului 1999 se gaseau in stoc in cadrul unitatilor economice producatoare de deseuri, peste 18 milioane tone de deseuri.

Suprafete totale de teren ocupate cu deseuri industriale

Depozitarea deseurilor pe teren descoperit reprezinta calea cea mai importanta pentru eliminarea deseurilor industriale in Romania, peste 80% din deseurile generate fiind depozitate in fiecare an. Astfel, in decursul anilor, s-a acumulat o cantitate foarte mare de deseuri in depozitele existente.

In prezent, in Romania sunt inregistrate 951 depozite industriale care ocupa peste 11000 ha.

Cele mai numeroase depozite de deseuri industriale (354) sunt simple (de obicei, platforme betonate); de asemenea, exista un numar mare de halde de steril minier (251) si iazuri de decantare/bataluri (209). Cea mai mare parte a depozitelor industriale (aproximativ 76%) ocupa suprafete relativ mici de teren (pana in 5 ha).

Tabelul 7.1 prezinta situatia depozitelor de deseuri industriale, pe categorii precum si suprafetele ocupate.

Tabel 7.1. Situatia depozitelor de deseuri industriale

Doar 30% din depozitele industriale detin autorizatie de functionare. Restul functioneaza fara autorizatie, desi multe dintre acestea sunt amplasate necorespunzator si nu sunt depozite controlate. De exemplu, 34% din depozitele industriale sunt amplasate intravilan, iar 6% din depozitele industriale sunt amplasate pe malul unor cursuri de apa. Doar 60% din depozite sunt in afara localitatilor (figura 7.2).

Din totalul depozitelor de deseuri industriale, cel putin 50 nu dispun de nici un fel de amenajare pentru protectia mediului, iar cele mai multe sunt doar imprejmuite. Unele dintre depozite au una sau mai multe amenajari speciale (impermeabilizare, drenuri, canal de garda, foraj de monitorizare), dar foarte putine dispun de toate amenajarile astfel incat sa indeplineasca conditiile necesare pentru protectia calitatii mediului.

Haldele de zgura si cenusa de termocentrala sunt depozitele cu cele mai numeroase amenajari: impermeabilizare cu substrat mineral, sistem de drenuri pentru colectarea levigatului, diguri pentru stabilitate, foraje de urmarire a apei freatice, sisteme de stropire a suprafetei. De asemenea, exista unele depozite de deseuri chimice si metalurgice, paturi de uscare sau bataluri pentru diferite tipuri de namoluri, care sunt proiectate cu amenajari pentru protectia apelor.

In anul 1999 au fost inregistrate 83 depozite industriale pentru deseuri periculoase in 30 de judete, ocupand o suprafata totala de aproximativ 450 ha.

Judetele cu cele mai numeroase depozite de deseuri industriale periculoase sunt: Prahova (7 depozite), Alba, Arges si Vaslui (cate 6 depozite) si Timis (5 depozite).

Cele mai mari suprafete sunt ocupate de urmatoarele depozite de deseuri periculoase:

iazurile de decantare de la Uzinele Sodice Govora (168 ha)

halda de zgura/cenusa de la Sidex Galati (100 ha)

iazurile de decantare de la Upsom Ocna Mures (92 ha)

depozitul industrial Turnu Tr. Magurele (62,3 ha)

iazurile de decantare de la Doljchim Craiova (15,8 ha).

Suprafete totale de teren ocupate cu deseuri industriale

Depozitarea deseurilor pe teren descoperit reprezinta calea cea mai importanta pentru eliminarea deseurilor industriale in Romania, peste 80% din deseurile generate fiind depozitate in fiecare an. Astfel, in decursul anilor, s-a acumulat o cantitate foarte mare de deseuri in depozitele existente.

In prezent, in Romania sunt inregistrate 951 depozite industriale care ocupa peste 11000 ha.

Cele mai numeroase depozite de deseuri industriale (354) sunt simple (de obicei, platforme betonate); de asemenea, exista un numar mare de halde de steril minier (251) si iazuri de decantare/bataluri (209). Cea mai mare parte a depozitelor industriale (aproximativ 76%) ocupa suprafete relativ mici de teren (pana in 5 ha).

Tabelul 7.1 prezinta situatia depozitelor de deseuri industriale, pe categorii precum si suprafetele ocupate.

Tabel 7.1. Situatia depozitelor de deseuri industriale

Doar 30% din depozitele industriale detin autorizatie de functionare. Restul functioneaza fara autorizatie, desi multe dintre acestea sunt amplasate necorespunzator si nu sunt depozite controlate. De exemplu, 34% din depozitele industriale sunt amplasate intravilan, iar 6% din depozitele industriale sunt amplasate pe malul unor cursuri de apa. Doar 60% din depozite sunt in afara localitatilor (figura 7.2).

Din totalul depozitelor de deseuri industriale, cel putin 50 nu dispun de nici un fel de amenajare pentru protectia mediului, iar cele mai multe sunt doar imprejmuite. Unele dintre depozite au una sau mai multe amenajari speciale (impermeabilizare, drenuri, canal de garda, foraj de monitorizare), dar foarte putine dispun de toate amenajarile astfel incat sa indeplineasca conditiile necesare pentru protectia calitatii mediului.

Haldele de zgura si cenusa de termocentrala sunt depozitele cu cele mai numeroase amenajari: impermeabilizare cu substrat mineral, sistem de drenuri pentru colectarea levigatului, diguri pentru stabilitate, foraje de urmarire a apei freatice, sisteme de stropire a suprafetei. De asemenea, exista unele depozite de deseuri chimice si metalurgice, paturi de uscare sau bataluri pentru diferite tipuri de namoluri, care sunt proiectate cu amenajari pentru protectia apelor.

In anul 1999 au fost inregistrate 83 depozite industriale pentru deseuri periculoase in 30 de judete, ocupand o suprafata totala de aproximativ 450 ha.

Judetele cu cele mai numeroase depozite de deseuri industriale periculoase sunt: Prahova (7 depozite), Alba, Arges si Vaslui (cate 6 depozite) si Timis (5 depozite).

Cele mai mari suprafete sunt ocupate de urmatoarele depozite de deseuri periculoase:

iazurile de decantare de la Uzinele Sodice Govora (168 ha)

halda de zgura/cenusa de la Sidex Galati (100 ha)

iazurile de decantare de la Upsom Ocna Mures (92 ha)

depozitul industrial Turnu Tr. Magurele (62,3 ha)

iazurile de decantare de la Doljchim Craiova (15,8 ha).

Categorii si volume de deseuri industriale reciclate

Anual, in Romania se valorifica intre 10 si 15% din deseurile industriale produse.

In cursul anului 1999 s-au valorificat aproximativ 11 milioane tone de deseuri, ceea ce reprezinta un procent de 14%, daca se ia in consideratie si cantitatea de steril minier generat. Fata de anul 1998, cantitatea de deseuri valorificate a crescut cu aproximativ 2 milioane tone.

Cea mai mare parte a deseurilor industriale valorificate - cca 55% - se reciclează in cadrul unitatii generatoare (refolosire, recuperare) constituind o actiune de minimizare. Numai 5% din deseuri s-au valorificat prin intermediul unitatilor tip REMAT, iar 34% din deseuri s-au valorificat prin vanzare catre alte intreprinderi, care le utilizeaza ca materii prime secundare in procesul de productie. Peste 6% (700.000 tone) au fost valorificate prin vanzarea lor catre populatie (in special deseuri lemnoase).

Conform datelor raportate de agentii economici, principalele grupe de deseuri industriale valorificate au fost:

deseuri feroase 91%

deseuri din materiale plastice 87%

uleiuri uzate 86%

deseuri lemnoase 75%

deseuri neferoase 72%

din care deseuri de aluminiu - 95%)

deseuri textile 72%

deseuri din hartie, carton 61%

dejectii animaliere 49%

Pentru anul 1999, unitatile tip REMAT, specializate in recuperarea si reciclarea deseurilor, au raportat urmatoarele:

stoc la inceputul anului -183,5 mii tone deseuri reciclabile

cantitatea colectata in 1999 - 5238,5 mii tone

cantitatea reciclata in cursul anului - 4085,0 mii tone

ramase in stoc la sfarsitul anului - 1337,3 mii tone.

inregistrandu-se astfel o eficienta de reciclare de aproximativ 75%.

Principalele tipuri de deseuri colectate si reciclate de catre REMAT-uri au fost:

deseuri feroase

deseuri neferoase

deseuri de hartie si carton

echipamente, vehicule casate, baterii uzate

Investitii in tehnologii si proiecte de neutralizare si eliminare a deseurilor industriale si urbane

Din datele statistice referitoare la cheltuielile pentru protectia mediului^* rezulta faptul ca 30% din aceste fonduri au fost cheltuite in cursul anului 1999 de catre agentii economici si administratiile publice pentru lucrari de combatere a poluarii datorate deseurilor. Tabelul de mai jos prezinta succint aceste date la nivel national:

date din ancheta statistica pentru 1999 pentru cheltuieli de protectia mediului (sursa: INSSE)

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de "dezvoltare durabila", se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

[2002-09-05]   HG nr. 856/2002- M.Of. nr. 659/05.09.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
Categorii deseuri


01. Deseuri de la explorarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a mineralelor
02. Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor
03. Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hartie, hartiei si cartonului
04. Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila
05. Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor
06. Deseuri din procese chimice anorganice
07. Deseuri din procese chimice organice
08. Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice
09. Deseuri din industria fotografica
10. Deseuri din procesele termice
11. Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa
12. Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice
13. Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19)
14. Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti (cu exceptia 07 si 08)
15. Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si îmbracaminte de protectie, nespecificate în alta parte
16. Deseuri nespecificate în alta parte
17. Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate)
18. Deseuri din activitati de ocrotire a sanatatii umane sau din activitati veterinare si/sau cercetari conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hranei în bucatarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sanatatii)
19. Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial
20. Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat

HOTĂRÂRE nr.1.211 din 5 octombrie 2005
privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 13 alin. (1), (2) si (4) din Ordonanta Guvernului nr.47/2005 privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

Art. 1. - Concesionarii activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala, activitate publica de interes national, precum si persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de neutralizare a deseurilor de origine animala în unitatile proprii prevazute la art. 9 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.47/2005 privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala beneficiaza de sprijinul direct al statului, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Art. 2. - (1) Nivelul sprijinului pe categorii de deseuri de origine animala si în functie de provenienta acestora este prevazut în anexa nr. 1.

(2) Nivelul sprijinului este raportat la tariful stabilit prin contractul de concesiune pentru fiecare regiune de dezvoltare.

Art. 3. - Persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de neutralizare a deseurilor de origine animala în unitatile proprii prevazute la art. 9 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.47/2005, care beneficiaza de sprijin direct al statului în conditiile prevazute la art. 2, garanteaza si raspund de colectarea, transportul, manipularea, depozitarea, procesarea si neutralizarea finala, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 4. - (1) Sprijinul de la bugetul de stat se acorda pe baza de cerere, al carei model este prevazut în anexa nr. 2, înaintata de solicitant la sucursalele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, însotita de documente justificative pentru fiecare categorie de beneficiar.

(2) Documentele justificative necesare pentru acordarea sprijinului concesionarilor pentru activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala sunt urmatoarele:

a) decontul justificativ al carui model este prezentat în anexa nr. 3a);

b) copii de pe Documentul de miscare a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman, Partea I: Original - exemplarul destinatarului, al carui model este prevazut în anexa nr. 5a) la Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor privind stabilirea documentelor si evidentelor veterinare necesare în cadrul activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.80/2005;

c) avizul reprezentantului Agentiei Domeniilor Statului din teritoriu privind achitarea la zi a redeventei.

(3) Documentele justificative necesare pentru persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de neutralizare a deseurilor de origine animala în unitatile proprii prevazute la art. 9 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.47/2005 sunt urmatoarele:

a) decontul justificativ al carui model este prezentat în anexa nr. 3b);

b) copii de pe Certificatul sanitar veterinar pentru subprodusele animale ce nu sunt destinate consumului uman, al carui model este prevazut în anexa nr. 6 la Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor privind stabilirea documentelor si evidentelor veterinare necesare în cadrul activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.80/2005;

c) copie de pe Registrul de evidenta a neutralizarii/procesarii subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman, al carui model este prevazut în anexa nr. 3 la Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor privind stabilirea documentelor si evidentelor veterinare necesare în cadrul activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.80/2005.

Art. 5. - (1) Sucursalele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, dupa verificarea documentatiei, întocmesc si transmit Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala situatia centralizatoare, conform modelului prevazut în anexa nr. 4, pâna la data de 5 a fiecarei luni, pentru solicitarile înregistrate în luna precedenta.

(2) Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala întocmeste si transmite Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale situatia centralizatoare, conform modelului prevazut în anexa nr. 5, pâna la data de 10 a fiecarei luni, pentru solicitarile înregistrate în luna precedenta.

Art. 6. - În baza situatiei centralizatoare a cererilor pentru încasarea subventiilor, transmisa de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale transmite Ministerului Finantelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare la capitolul

67.01 "Agricultura si silvicultura", titlul "Transferuri". Cererea de deschidere a creditelor bugetare va fi însotita de situatia justificativa a sprijinului direct al statului, întocmita potrivit modelului prevazut în anexa nr. 6.

Art. 7. - Dupa aprobarea cererii pentru deschiderea creditelor bugetare de catre Ministerul Finantelor Publice, din bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale se alimenteaza contul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, care vireaza sumele în conturile solicitantilor astfel: pentru persoane juridice, la trezorerii, iar pentru persoane fizice, în contul deschis de acestea la bancile comerciale sau la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori prin mandat postal, dupa caz.

Art. 8. - (1) Achitarea sumelor de la bugetul de stat în mod necorespunzator, prin înscrierea sau atestarea de date ori de situatii nereale pe documentele de decontare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la

10.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON), precum si cu obligarea la restituirea contravalorii stimulentelor încasate nejustificat, majorate potrivit indicelui de inflatie.

(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) se aplica si persoanelor juridice.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de catre persoane împuternicite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala.

(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facând mentiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

(5) Prevederile alin. (1)-(4) referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 9. - Persoanele împuternicite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala verifica permanent modul de acordare si utilizare a sumelor alocate potrivit prezentei hotarâri.

Art. 10. - Anexele nr. 1-6 fac parte integranta din prezenta hotarâre.

Zilnic se defriseaza pe mapamond mii de hectare de paduri, se extrag din subsolul terestru substante minerale si combustibili din zacaminte care nu se vor reface niciodata, care dupa transformarea in produse industriale se vor preface, in buna masura, in deseuri. Din lipsa unor gestionari stiintifice, rationale, deseurile au repercursiuni grave asupra mediului inconjurator, a biosului, atmosferei, hidrosferei si litosferei.
In prezent, in tara noastra exista un cadru legislativ si o strategie privind gestionarea deseurilor, intr-un context economic eficient, pentru conservarea mediului. Autoritatile au constatat insa ca legislatia si strategiile in domeniul protectiei mediului sunt putin cunoscute de populatie, iar societatile comerciale care au ca obiect ingineria ecologica sunt insuficiente. Aceste unitati de productie este necesar sa se dezvolte, creand locuri de munca cu beneficii financiare si sociale.
Incepand din anul 1995, strangerea si prelucrarea informatiilor referitoare la deseuri s-a efectuat dupa recomandarile Uniunii Europene, care a elaborat un Catalog european al deseurilor. Acestea au stat la baza legislatiei in domeniu, elaborata de Guvernul Romaniei.
Clasificarea deseurilor din teritoriul tarii s-a facut astfel: deseuri generate in mediul orasenesc si rural, provenite din gospodarii, institutii, unitati comerciale, strazi, spatii verzi, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti; deseuri provenite din activitati medicale, periculoase si asimilabile.
O atentie deosebita trebuie acordata deseurilor industriale periculoase, formate din poluanti organici persistenti (POP). La Stockholm a fost incheiata in 2001 o conventie internationala, la care Romania este parte, pentru reducerea si eliminarea a 12 poluanti persistenti, dintre care noua pesticide cu efecte toxice asupra oamenilor. In teritoriul tarii noastre au fost identificate aproximativ 3000 de depozite cu substante chimice periculoase, al caror continut exact nu este cunoscut, din lipsa analizelor chimice foarte costisitoare.
Din datele statistice ale anului 2002, cantitatea totala de deseuri a fost de 372,4 milioane tone, dintre care 24,5 milioane tone deseuri industriale (600.000 t periculoase) si 347,9 milioane tone deseuri facand parte din celelalte categorii. Deseurile industriale (de productie) au fost generate de industria: energetica 11,7 mil. tone; metalurgica 4,8 mil. tone; alimentara 1,2 mil. tone; petrochimica 1,1 mil. tone. Dintre acestea 33% au fost reciclate, iar 67% au fost depozitate sau incinerate. In aceasta situatie se poate trage concluzia ca pentru gestionarea deseurilor industriale sunt necesare eforturi de organizare si financiare.
Deseurile menajere generate in 2002 au avut urmatoarea compozitie: 11% hartie si carton; 5% sticla; 5% metale; 10% plastice; 5% textile; 31% biodegradabile; 12% diverse.
Acestea au fost colectate neselectiv de serviciile de salubritate si eliminate prin depozitare si incinerare. Se apreciaza ca numai 5% din deseurile menajere au fost colectate pentru valorificare prin reciclare.
Pentru o mai buna gestionare a deseurilor se fac o serie de recomandari de catre cei care raspund de acest sector. Astfel, pentru prevenirea producerii si reducerea cantitatii de deseuri, se preconizeaza utilizarea tehnologiilor curate in activitatile generatoare.
De asemenea, se recomanda valorificarea prin refolosire, reciclare si recuperare. Numai in cazuri limita se va trece la depozitarea si incinerarea deseurilor.
Au fost enuntate o serie de principii care stau la baza strategiei activitatilor de gestionare a deseurilor, din care redam: principiul conservarii resurselor primare, formulat in conceptul de "dezvoltare durabila", elaborat la Conferinta de la Rio din 1992; principiul poluatorul plateste, care stabileste responsabilitatea poluatorului si utilizatorului substantelor poluante; principiul substitutiei, care se refera la inlocuirea materiilor prime periculoase cu altele nepoluante; principiul integrarii, care demonstreaza ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.
S-au stabilit ca prioritati in abordarea gestiunii deseurilor, prevenirea/minimizarea generatorilor de deseuri - reutilizarea/reciclarea - valorificarea energetica - tratarea/depozitarea.
Strategia nationala de gestionare a deseurilor, aliniata la standardele Uniunii Europene, a fost stabilita prin Legea nr. 426/2001.
Aceste informatii le avem de la dezbaterea publica privind strategia si planul national de gestionare a deseurilor, care a avut loc la CCIRB, in ziua de 30 martie a.c.

Sursa de energie veche si mereu noua

Biomasa reprezinta componentul vegetal al naturii si este cea mai populara si mai folosita resursa energetica de pe Pamânt. Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hârtie, tesaturi, medicamente si substante chimice. Pe lânga utilizarea clasica, pentru incalzire si gatit, biomasa a inceput sa fie folosita si in alte scopuri. Cercetarile din ultimii 50 de ani au ridicat biomasa la rang de resursa regenerabila cu ajutorul careia se poate lupta impotriva incalzirii climatice. 

de Dana Pavel

Din iarba, deseuri menajere, scoarta de copac, resturi de lemn de la gatere, porumb, trestie, sfecla etc. se poate face energie electrica si combustibil ecologic pentru automobile. Cu toate acestea, scepticii au lansat si numeroase avertismente. Utilizarea intensiva a biomasei poate duce la defrisari masive sau chiar la o criza globala a resurselor de hrana.

Folosirea biomasei creste in ritm ametitor. In unele state dezvoltate, biomasa este utilizata destul de intens. Spre exemplu, Suedia, care isi asigura 15% din necesarul de energie din surse primare, planifica pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu inchiderea statiilor atomo si termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. In Statele Unite ale Americii, energia obtinuta din biomasa o egaleaza pe cea  produsa in statiile atomo-electrice. Pe teritoriul SUA functioneaza astazi instalatii cu capacitatea totala de 9.000 MW, unde se arde biomasa. Specialistii americani estimeaza ca in 20 de ani, biomasa va asigura 20%din nevoile energetice ale tarii, nu doar 4% ca acum. Aceasta previziune este universal valabila. Resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permite inlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu 50%, sunt de parere expertii din domeniu. In tarile in curs de dezvoltare, biomasa inca este utilizata ineficient. Motivele sunt costurile ridicate de exploatare a resurselor vegetale dublate de investitiile costisitoare. Chiar daca pe termen lung, folosirea biomasei poate fi avantajoasa, deocamdata, multe dintre statele cu economii precare nu fac planuri de viitor care sa le asigure un plus energetic si o poluare a mediului scazuta.

De la clasic la modern

Utilizarea clasica a biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la prepararea bucatelor in incaperi putin aerisite se pot forma noxe, formaldehide, particule solide, alte substante organice cu concentratii care depasesc nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. In plus, utilizarea traditionala a biomasei (de obicei arderea lemnului) favorizeaza defrisarile. Potrivit statisticilor, la inceputul anilor '80, aproape 1,3 miliarde de oameni isi asigurau necesitatea de energie pe baza micsorarii rezervelor forestiere. Cu toate acestea, exista un potential enorm al biomasei, pe baza careia resursele existente pot fi exploatate eficient si chiar cu o crestere sensibila a productivitatii. Bioenergetica poate fi modernizata datorita tehnologiilor moderne de transformare a biomasei initiale in purtatori de energie moderni si comozi: energie electrica, combustibili lichizi si gazosi. Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila, ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. In prezent, in Uniunea Europeana, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa. Astazi, cercetarile se concentreaza pe conversia biomasei in alcool, care ar putea servi drept carburant. Alte forme lichide de energie obtinute din biomasa sunt uleiurile vegetale. Metanolul produs prin distilarea lemnului si a deseurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport si industrie, la preturi care ar putea concura cu cele ale combustibililor obtinuti din bitum si din lichefierea carbonului. Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este ca utilizeaza resurse alimentare, cum sunt porumbul sau grâul. Daca insa etanolul s-ar obtine exclusiv din deseuri alimentare sau agricole, desi costurile sale de productie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru ca se recicleaza deseurile.

Lemnul, principala sursa bio

Exista o larga varietate de surse de biomasa, printre care se numara copacii cu viteza mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahar, rapita, plantele erbacee cu rapiditate de crestere si diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii, paiele si tulpinele cerealelor, deseurile rezultate dupa prelucrarea lemnului, deseurile de hârtie si uleiurile vegetale uzate. Principala resursa de biomasa o reprezinta insa lemnul. Energia asociata biomasei forestiere ar putea sa fie foarte profitabila noilor industrii, pentru ca toata materia celulozica abandonata astazi (crengi, scoarta de copac, trunchiuri, busteni) va fi transformata in energie. Utilizarea biomasei forestiere in scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea inlocui o buna parte din consumul actual de petrol, odata ce tehnologiile de conversie energetica se vor dovedi rentabile. De asemenea, terenurile putin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive. Pe de alta parte, biomasa agricola (balegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe si legume si apele reziduale din industria alimentara) poate produce etanol sau biogaz. Spre deosebire de biomasa forestiera, care este disponibila pe toata perioada anului, biomasa agricola nu este, de obicei, disponibila decât o data pe an. Biogazul provenind din balegar poate incalzi locuintele. Purificat si comprimat, el poate alimenta masinile agricole. Utilizarea deseurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua si poluarea.

Probleme de etica

Folosita atât pentru obtinerea de curent electric, cât si de agent termic pentru locuinte, energia extrasa din biomasa ridica, mai nou, probleme de etica, intrucât in multe zone ale lumii e nevoie mai degraba de hrana, decât de combustibili. Desi folosirea biomasei in scopuri energetice este una dintre cerintele Uniunii Europene, exista voci care sustin ca folosirea acestei resurse necesita precizari si reconsiderari. Motivele scepticilor sunt doua: poluarea si lipsa de hrana. Utilizarea biocar­buran­tilor din prima generatie ridica probleme etice, cum ar fi concurenta intre produsele alimentare si carburanti. Biocarburantii din prima generatie sunt cei obtinuti din diverse culturi precum grâu, porumb, sfecla de zahar pentru filiera bioetanol, si din rapita, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei, pentru filiera biodiesel. Chinezii au anuntat deja ca renunta la proiectul de a produce etanol pentru automobile din porumb, intrucât, din cauza secetei, anul acesta e nevoie de toata productia de cereale pentru hrana animalelor si a oamenilor. Biomasa prezinta multe avantaje ca sursa de energie. Ea poate fi folosita atât pentru producerea de electricitate, cât si pentru obtinerea de energie termica. Dar aici intervine problema poluarii. Ultimele studii arata ca arderea deseurilor produce mult prea mult dioxid de carbon si, prin urmare, ce se economiseste pe o parte, se pierde pe alta. La nivel mondial, problemele pe care le creeaza incurajarea utilizarii biodieselului sunt foarte mari. Cultura cea mai distrugatoare de pe glob ar putea deveni palmierul de ulei. "Cererea de biodiesel din partea Uniunii Europene va absorbi cea mai mare parte din stocurile de ulei de palmier brut din Malaysia. ari precum Germania, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii au dezvoltat sistemul de biocarburanti din cea de-a doua generatie, dar costurile pentru constructia unor astfel de biorafinarii sunt foarte mari. Gunoiul de grajd, deseurile agricole si alimentare pot fi convertite in biogaz. Acesta pot fi utilizat pentru a genera caldura si electricitate sau combustibil pentru transport.

Ce se face la noi

Potrivit  Agentiei pentru Conservarea Energiei (ARCE), România trebuie sa incurajeze companiile si cetatenii pentru a investi in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 33% pâna in anul 2010. Acest tip de energie nepoluanta este practic inepuizabil pe termen mediu si lung, costurile sale fiind mai reduse cu aproximativ 40% fata de sursele de energie conventionala, in special, in conditiile in care pretul produselor petroliere sunt in continua crestere. In prezent, in România nu s-au dezvoltat tehnologii de valorificare completa a tuturor deseurilor. De exemplu, nu exista utilaje specializate pentru scoaterea cioatelor si a radacinilor, acest potential de deseuri lemnoase neputând fi astfel valorificat. Aceasta practica este aplicata la scara larga in tarile nordice ale Europei si in Italia. Reglementarile cuprinse in legislatia UE in domeniul ecologic, si anume de a se valorifica integral deseurile lemnoase rezultate in urma prelucrarilor primare si secundare, se respecta doar in anumite tari, in special in economiile dezvoltate.

RECICLAREA DEsEURILOR

Recicleaza pentru un oras mai curat !

" Nimic nu se pierde , nimic nu se câstiga , totul se transforma " ( Lavoisier )

În urma unor studii efectuate , s-a demonstrat ca fiecare cetatean genereaza zilnic

aproximativ 1,5 - 2 kg de gunoi , din care cel putin jumatate este reciclabil .

În trecut oamenii obisnuiau sa repare si sa refoloseasca tot ce puteau . Populatia era

mai mica si oamenii traiau în grupuri mai putin concentrate . Pe lânga toate acestea ,

ambalajele folosite erau din materiale care se descompun usor si în acest fel reîntoarcerea

materiilor prime în natura era mult mai rapida si mai simpla . Revolutia industriala a permis

fabricarea pe scara industriala a ambalajelor usoare , rezistente , care mentin diversele produse

alimentare în conditii adecvate pentru mai mult timp . În acest fel confortul si accesul la

produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare . Evolutia este în folosul omenirii

dar care este tributul pe care trebuie sa-l platim ? Populatia Globului a crescut foarte mult si

este în continua crestere , în timp ce resursele sunt din ce în ce mai putin accesibile . În acest

fel în scurt timp riscam sa nu mai avem materiile prime din care sa ne realizam produsele

necesare vietii de zi cu zi .

Ce putem face pentru ca si generatiile viitoare sa aiba parte de aceleasi resurse ca si

noi ? Cei trei " R " pot reprezenta un raspuns !

Reducerea utilizarii resurselor în fabricarea produselor necesare în viata de zi cu zi

( preferarea produselor vrac , sau putin ambalate , în locul celor supraambalate ) .

Refolosirea obiectelor , fie pentru acelasi scop pentru care au fost realizate ( ex . o

sticla de suc folosita la udatul florilor ) , sau pentru alte întrebuintari ( ex. o sticla de plastic

folosita pe post de ghiveci de flori ) .

Reciclarea deseurilor ( prin deseu se întelege orice obiect care nu mai este folosit si

este aruncat sau risipit ) .

Efectele reciclarii

- reducerea cantitatii de energie si de materii prime necesare fabricarii de noi

produse ;

- reda circuitului economic importante cantitati de materie prima ;

- reduce cantitatile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ;

reduce riscurile asupra sanatatii noastre si a mediului , cauzate de deversarea

improprie a unor deseuri periculoase ;

- reduce poluarea aerului si a apei .

Durata de degradare naturala a diferitelor categorii de deseuri se prezinta astfel :

- cotor mar

- 3 luni

- deseuri de hârtie

- 3 luni

- ziare

- 3-12 luni

- chibrituri

- 6 luni

- filtru de tigara

- 1-2 ani

- guma de mestecat

- 5 ani

- cutii de aluminiu

- 10-100 ani

- sticle din plastic

- 100-1000 ani

- pungi din plastic

- 100-1000 ani

- carti de credit

- 1000 ani

- recipiente din sticla

- 4000 ani

Ce nu se poate recicla :

- materiale ceramice ;

- spray-uri ;

ambalajele materialelor toxice ;

- abtibildurile , servetelele , hârtia cerata , hârtia de fax ;

- partile metalice atasate magnetilor .

RECICLAREA HÂRTIEI

Multe materiale de împachetat , hârtie de ziar , servetele , sunt facute în totalitate sau

în parte din fibra de hârtie reciclabila .

Spre deosebire de plastic , hârtia este o inventie straveche a omului , dar cu toate

acestea a devenit ieftina si usor de procurat abia dupa ce revolutia industriala a facut posibila

fabricarea hârtiei pe scara larga .

Hârtia este cel mai frecvent deseu întâlnit în mai toate sferele de activitate si constituie

o importanta sursa de fibre de celuloza , celuloza fiind substanta naturala care sta la baza

producerii hârtiei .Hârtia fiind fabricata din celuloza se biodegradeaza ( descompune ) mult

mai usor decât plasticul .

Sub forme diferite , hârtia ocupa aproximativ 41 % din totalul gunoiului menajer pe

care îl producem .Exista trei tipuri de hârtie care pot fi reciclate direct :hârtia de calitate

(caietele de scoala , hârtia de copiator , plicuri , hârtia de dactilografiere , hârtia de computer),

hârtia de ziar si cartonul .Hârtia de calitate nu contine hârtie colorata pentru a schimba

culoarea noii hârtii obtinute prin reciclare .

Cu tehnologiile actuale , hârtia poate fi reciclata de cel mult patru ori . Beneficiile

aduse naturii prin reciclarea deseurilor de hârtie sunt foarte importante , reducându-se anumite

costuri ca :apa industriala cu aproximativ 60 % , poluarea aerului cu aproximativ 75 % ,

energia electrica cu aproximativ 45 % , precum si poluarea apei cu aproape 45 % , reducerea

cantitatii de material lemnos exploatat .

În zilele noastre , hârtia noua se fabrica în general având ca baza pasta mecanica sau

celuloza . Totusi trebuie sa subliniem ca producerea celulozei din lemn realizeaza o puternica

poluare a atmosferei si a apelor .Fibrele de celuloza sunt extrase din lemn cu ajutorul

produselor chimice sulfuroase , apoi albite . Poluarea mediului poate fi redusa gratie

tehnologiilor moderne si utilizarii crescânde de maculatura .Fibrele sunt extrase din

maculatura si folosite pentru fabricarea hârtiei noi . Maculatura se dizolva în multa apa pâna

se reduce la o pasta lichida , impuritatile mari precum si materialele plastice , metalele ,etc.

sunt extrase , apoi se adauga produse chimice pentru a elimina cerneala tiparita . În masina de

hârtie , aceasta pasta trece printr-un numar mare de bobine , aici apa fiind extrasa si astfel se

obtine hârtia reciclata , care poate fi folosita din nou .

Date statistice :

- o tona de hârtie irosita înseamna : - 2 foi de scris si un ziar pe zi timp de un an

- o tona de hârtie reciclata înseamna : - 17 copaci salvati

- 4102 kwh si 26000 l apa economisiti

- 27 kg noxe mai putin eliminate în atmosfera

Cum sa reciclam corect hârtia ?

Pasul 1 - aduna hârtiile pe care nu le mai poti folosi la împachetat sau scris ;

Pasul 2 - striveste cutiile de carton pentru a ocupa cât mai putin spatiu ;

Pasul 3 - depoziteaza-le într-un loc special amenajat pentru colectarea hârtiei ;

sTIAŢI CĂ :

- în lume sunt reciclate numai 25 % din cantitatile de hârtie existente , desi nu exista

cauze de ordin tehnic sau economic care sa împiedice dublarea acestei cifre

- reciclând numai jumatate din hârtia folosita astazi în lume , se poate acoperi

aproximativ 75 % din necesarul de hârtie noua , salvând în acelasi timp patru

milioane de hectare de padure ;

- prin reciclare sunt economisite nu numai materialele , ci se economiseste si energia

si se reduce poluarea ;

- o tona de hârtie reciclata salveaza 17 arbori , 7000 l apa , 4200 kwh ( suficient

pentru a încalzi o locuinta într-o jumatate de an ) ;

- reciclând carton putem economisi si pâna la 25 %din energia folosita la producerea

lui ;

- zilnic se produc 650.000 tone de hârtie în lume , din care 500 de tone sunt

nefolosibile si sunt înlaturate ;

- pentru a produce 700 de pungi de hârtie folosite la cumparaturi este nevoie de un

copac de 20-30 de ani .

RECICLAREA PLASTICULUI

Dupa anul 1950 , materialele plastice au devenit de mare interes , în mai putin de zece

ani productia maselor plastice crescând foarte mult .Consumul anual poate fi acum

comparabil cu cel al metalelor neferoase .

În prezent , exista aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu o compozitie chimica

si proprietati diferite , care le fac potrivite pentru o anumita utilizare .

Plasticul este fabricat din petrol , benzina si carbune .Cea mai mare parte din

materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinarii petrolului ,

care altfel ar fi arse sau irosite . Putem spune ca prin fabricarea plasticului nu facem altceva

decât sa utilizam niste resurse pe care în mod normal le-am risipi .

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza într-o gama

larga în multe tari . În loc sa polueze apa râurilor sau suprafete mari de sol prin acumularea

lor, PET-urile pot fi foarte usor colectate si reciclate , acest lucru se poate face foarte usor cu

ajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale orasului .

Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta o mare provocare , datorata în primul

rând numarului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat - este un material sofisticat de o

rezistenta mare ) folosit cu foarte mare eficienta ca recipient pentru bauturi .

Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm , dat fiind numarul mare de sticle

folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil .

Materiale plastice:

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

. greutate mica

. mare varietate de proprietati

. proprietati care nu pot fi

atenuate cu ale altor materiale

. volum mare la descarcare

. razboi biodegradabil

. un grad mare de poluare la incinerarea

lor

. longevitate

. mod de fabricare usor

. consum redus de energie pentru

fabricarea lor

. pret redus

. numerosi aditivi care polueaza mediul

. mod dificil de reciclare (diversitate mare,

proces de descompunere dificil)

. substantele de baza sunt in parte

cancerigene sau toxice (ex.PVC)

Ce se întâmpla cu plasticul dupa ce este folosit ? Desi nu exista date concrete în

acest sens , estimarile spun ca descompunerea plasticului poate dura sute si chiar mii de ani ,

astfel ca , daca aruncam o sticla de plastic la întâmplare si nimeni nu o va ridica în urma

noastra , putem fi siguri ca va fi gasita acolo si de multe generatii dupa noi .

IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE

Material /

Simbol reciclare

Proprietati material

Aplicatiile

produsului

Produse cu continut

de material reciclat

PET

/PETE/PETP/

Polietilen tereftalat

Claritate

(transparenta),

rezistent, durabil,

solid, bariera pentru

gaz si umiditate,

retine carbonatarea,

rezistent la caldura .

Butelii (sticle) plastic

bauturi nealcoolice,

apa, suc, bere, sifon

(apa carbogazoasa),

sos picant (ketchup)

si ulei. Borcane unt

de arahide, muraturi,

jeleu si gem

(dulceata). Film

(folie) si tavi pentru

alimente preparate la

cuptor, curele (benzi,

chingi) de legat si

containere alimentare

sau nealimentare.

Fibre, saci pentru

pastrare si transport

îmbracaminte, folie si

placi, containere

pentru alimente si

bauturi, covoare,

curele (benzi, chingi)

de legat, lâna tocita,

butelii (sticle,

flacoane), jachete

scamosate, folie

pentru retentia

solului, filtre.

Observatii: Pentru

reciclarea

containerelor din

PET:

- spalati si aplatizati;

puteti lasa etichetele,

nu însa capacele

(sigiliile de la

capace);

- nu puneti sticle de

produse petroliere

(ex.: ulei de motor),

de pesticide sau

ierbicide.

HDPE

Proprietati bune de

bariera pentru

Butelii (sticle) de

lapte, apa, suc,

Butelii (sticle,

flacoane) colorate de

Polietilena de mare

(înalta) densitate

umiditate, rigiditate,

rezistenta,

durabilitate,

rezistenta la

chimicale, permeabil

la gaz, usor de

procesat si usor de

format (prelucrat).

cosmetice, sampon,

detergent lichid

pentru vesela si

lenjerie, înalbitor,

recipiente iaurt si

margarina, cutii

cereale, carne,

navete, pungi, saci si

sacose.

detergent lichid

pentru vesela si

lenjerie, balsam de

rufe, sampon, ulei de

motor si butelii

(sticle, flacoane)

transparente de lapte

si apa; tevi, cosuri,

navete, ghivece de

flori, margini

(borduri) de gradina,

folie si placi, lazi de

gunoi (reciclare),

mobilier din plastic

(scaune, banci),

casute pentru câini,

produse lumber

(compozit

plastic+lemn), dale,

masa picnic, cutie

postala, garduri,

containere, lazi

pentru compost,

granule.

Observatii:

Rezistenta chimica

face sa fie bun pentru

ambalaje casnice si

produse chimice

industriale ca

detergenti si

înalbitori.

Butelia (sticla) cu

pigment (colorant)

are o mai buna

rezistenta la crapare

decât sticlele fara

pigment (colorant).

PVC

/V/

Policlorura de vinil

Versatilitate, claritate

(transparenta), usor

de amestecat,

rezistenta,

durabilitate, rezistent

la grasimi, ulei si

chimicale,

caracteristici de

curgere si proprietati

electrice stabile.

Ambalaje

transparente

alimentare si

nealimentare, tuburi

medicamente, izolatii

fire si cabluri, folie si

placi, produse din

industria

constructiilor ca tevi,

fitinguri, aparatori,

dale, benzi

Ambalaje, legatura

pentru foi detasabile

(sina plastic

îndosariere),

pardoseli, panouri

(casete), lambriuri,

rigole, flaps noroi,

folie si placi, dale si

rogojini, stergatoare

de picioare, dusumea

elastica , tava

transportoare si

ferestre; butelii

(sticle, flacoane),

pungi pentru sânge,

produse din piele

sintetica.

(suport) casete si CD-

uri, cutii electrice,

izolatii cabluri,

semnale de trafic,

furtun de gradina ,

liziera mobila pentru

casa, butelii (sticle,

flacoane) pentru

detergent vase,

geamuri; dale, tigle,

articole instalatii

(tevi, fitinguri),

denivelari pentru

viteza, capace

(canale) pentru

drumuri de acces

industriale .

LDPE

Polietilena de mica

(joasa) densitate

Usor de procesat,

rezistent, durabil,

flexibil, usor de lipit

(la cald), bariera

pentru umezeala.

Pungi (sacose)

alimentare pentru

pâine si produse

congelate, pungi

(sacose) pentru

lazi/cutii haine,

butelii (sticle,

flacoane) comprimate

pentru miere, mustar.

Deasemeni este

folosita pentru

producerea capacelor

flexibile si este

folosita în aplicatii cu

fire si cabluri

electrice. Fibre,

covoare, mobilier,

caserole si tavi pentru

alimente, tevi si

canalizari (rigole).

Învelitori de

transport, cutii de

gunoi, dale, mobilier,

folie si placi,

containere compost,

butelii (sticle,

flacoane) de suc

natural de lamâie,

cutii de mustar,

articole plastic-lemn

(cherestea gard, etc.).

PP

Polipropilena

Rezistent, durabil,

rezistent la caldura,

chimicale, grasimi

(unsori) si ulei,

bariera umezeala.

Punctul înalt de

topire face ca

produsele sa fie

rezistente pentru

umplerea cu lichide

Butelii (sticle,

flacoane) pentru

ketchup, containere

iaurt si margarina

/unt, tuburi, flacoane

de medicamente,

aplicatii textile ca si

covoare, sfoara, snur,

frânghie (funie,

corzi), navete rigide

Carcase baterii auto,

semnalizari lumina,

cabluri baterii, perii

maturi, stergatoare

gheata, pâlnie ulei,

rastel pentru

biciclete, greble,

benzi de legat,

granule, placi, tavi,

recipiente pentru

calde.

si componente auto.

iaurt siropuri.

PS

Polistiren

Versatil, izolator,

claritate

(transparenta), usor

de format, punct

relativ scazut de

topire.

Ambalaje de

protejare, containere,

capace, pahare, sticle

(butelii, flacoane) si

tavi, carcase CD,

aplicatii de servire a

alimentelor, tavi de

expunere a carnii,

cartoane oua,

flacoane aspirina,

pahare, castroane,

cutite.

Termometre,

comutatoare lumina,

izolatii termice,

cartoane oua, orificii

de ventilatie, tavi,

rigle, rame, ambalaje,

cesti, farfurii

(castroane), pahare

expandate, ustensile

(unelte) diverse

Altele

PC /Acrilic /ABS/

Plastic amestecat /

Poliester si fibre de

poliester

Depinde de material

sau combinatia de

materiale.

Butelii (sticle)

reutilizabile de apa

de trei sau cinci

galoane (, suc de

lamâie si ketchup.

Butelii (sticle,

flacoane), pentru

mâncare si sucuri,

sirop, aplicatii

plastic-lemn.

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza într-o gama

larga în multe tari. Exista înca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar

posibilitatile sunt vaste.

Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite

cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare în

parte. Aceasta poate fi obtinuta în mod eficient în fabricile unde materialele reciclabile

generate în procesul de productie sunt usor de separat.

Cum sa reciclam corect plasticul ?

Pasul 1 : - spala obiectele din plastic

Pasul 2 : - striveste-le pentru a ocupa cât mai putin spatiu

Pasul 3 : - depoziteaza-le în locuri special amenajate pentru colectarea plasticului

sTIAŢI CĂ :

- pungile de plastic nu sunt biodegradabile si în plus plasticul are la baza o resursa

neregenerabila : - petrolul . Ajunse în ocean , aceste pungi determina moartea

animalelor marine care se încurca în ele sau le înghit ;

- cerneala folosita pentru imprimarea pungilor contine cadmiu , metal foarte toxic ,

eliberat în aer odata cu arderea pungilor ;

- reciclând o sticla de plastic este economisita energie suficienta pentru functionarea

unui bec de 60 w timp de 6 ore ;

- o treime din gunoiul adunat anual si mai mult de jumatate din plasticul aruncat

anual este reprezentat de ambalaje ;

- aproximativ 30 % din plasticul produs este folosit pentru ambalare ;

- americanii arunca 2.5 milioane de recipiente de plastic în fiecare ora .

Concluzii :

- reducerea cantitatii de materiale reciclabile , este de fapt un mijloc prin care nu se

reduce materia prima folosita la fabricarea acelui produs , ci cantitatea de materiale

reciclabile ajunse la depozitul de deseuri ;

- statele dezvoltate au promovat aceasta activitate de reciclare la rangul de afacere

pentru firmele cu acest obiect de activitate , iar factorul principal care a stat la baza

acestui succes l-a constituit educatia .

RECICLAREA ESTE UN MARE CÂsTIG,

PENTRU MEDIUL PE CARE TREBUIE SĂ-L LĂSĂM CURAT GENERAŢIILOR

VIITOARE.

Implica-te si tu!

GÎNDEsTE ÎNAINTE DE A ARUNCA LUCRURILE CARE NU-ŢI MAI TREBUIE!

Unii dintre noi cred ca este normal sa arunce pe jos sticle de plastic, ambalaje de

ciocolata sau înghetata, pungi de snacks-uri sau doze de aluminiu dupa ce au consumat

produsele, însa aceasta nu dovedeste decît lipsa de preocupare fata de mediul în care traim. De

aceea pentru a-l metine curat si sanatos trebuie sa urmam niste reguli:

1. Nu arunca nimic la întîmplare: pe trotuare si strazi, în parcuri si gradini, în ape si pe

marginea apelor, pe marginea soselelor, si oriunde te recreezi în natura! Chiar daca nu gasesti

imediat un cos de gunoi asta nu înseamna ca nu este de datoria ta sa ai grija unde arunci.

2. Învata sistemul de marcare si identificare a ambalajelor pentru a putea recunoaste usor

materialele din care sînt confectionate ambalajele care se pot recicla.

3. Ajuta-ti familia sa sorteze pe categorii gunoiul pe care îl produceti. Foloseste saci menajeri

de culori diferite sau cutii de carton marcate astfel încît familia ta sa stie unde sa puna

deseurile de hîrtie si carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla obisnuita si resturile

organice.

4. Respecta indicatiile de pe containerele de colectare selectiva si nu amesteca materialele

între ele. Încearca pe cît poti sa turtesti recipientii înainte de a-i introduce în container pentru a

mari cantitatea de deseuri colectate si transportate.

5. Nu depozita deseurile lînga sau pe container, chiar daca acestea sunt deja pline. Suna-ti

operatorul din localitate si informeaza-l despre situatia existenta.

6. Promoveaza conceptul de colectare selectiva în cercul de prieteni si la locul în care îti

desfasori activitatea!

Opinia publica si protectia mediului
IMPACTUL DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

DESEURILE MENAJERE SI IMPACTUL NEGATIV ASUPRA MEDIULUI Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o îndoiala, deseurile. · Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. · Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza în afara orasului, în locurile numite "gropi de gunoi".

Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul. Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare! CE PUTEM FACE NOI? Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta procesul de ecologizare a propriului oras sau a zonei unde îsi petrece vacanta.. Solutia este la îndemana noastra si consta în DEPOZITAREA SELECTIVA a DE?EURILOR. Mai precis, trebuie sa depozitam deseurile în locurile special amenajate si, pe cat posibil, pe urmatoarele categorii: · hartie si cartoane (ziare, reviste, tiparituri, cutii de detergenti, de cereale etc.), ce pot fi vandute la tonetele special amenajate; · sticle PET si alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice si de curatenie etc.), ce pot fi reciclate; · sticle si cioburi; vanzarea ambalajelor din sticla la centrele care se ocupa cu achizitionarea acestora; · deseuri feroase (fier, tabla s.a) si doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele "REMAT"; · deseuri umede (resturi vegetale, animale etc.) Metode non formale Metodele non formale de participare publica sunt non legale (nu ilegale). De exmplu: · educationale (de ex.: publicarea de buletine informative, organizarea de ateliere de lucru, competitii, tabere, expozitii, lucrul în scoli, tururi pe biciclete, seminarii, campanii etc.); · presiuni directe (de ex : trimiterea de petitii, plangeri, colectare de semnaturi, demonstratii, folosirea mass-mediei); · lobby (de ex: organizarea de audieri publice, consultari, mese rotunde, elaborarea de politici alternative, influentarea oamenilor de decizie) servicii (de ex: promovarea participarii publice sau actiuni ale altor organizatii, instruiri, hot-lines, telefoane verzi, centre de informare, coalitii etc.); · metode complementare / semi-legale (dezvoltarea de proceduri alternative ca de ex. pichetarea voluntara , audieri, monitorizari post proiect, comitete ale cetatenilor pentru a controla procesul de autorizare etc.). Gradul de participare al cetatenilor Cetatean ca persoana care ia decizii Cetatenii unei comunitati au cea mai clara si poate cea mai buna perceptie a nevoilor si prioritatilor comunitatii lor si ar trebui sa ia decizii ei însisi. Cetateanul consultant Cetatenii ar trebui ocazional sa fie consultati pentru a contribui cu opiniilor lor profesionale la procesul de luare a deciziilor. Atunci cand sunt oferite mai multe informatii adecvate se pot lua decizii mai bune.

Cetateanul respondent Cetatenii nu stiu exact care sunt necesitatile sau care este cea mai buna abordare, dar opiniile lor trebuie cunoscute si analizate de catre experti bine instruiti si folosite în procesul de luare a deciziilor. Cetateanul constituent Experti sau reprezentanti instruiti au dreptul de a lua deciziile în locul cetatenilor si se presupune ca ei reprezinta interesele constituentilor. Cetateanul elector Cetatenii ar trebui sa voteze pentru reprezentantii lor, dar luarea deciziilor este ceva mult prea stiintific si acest lucru trebuie lasat în seama expertilor sau în seama publicului larg. PARTICIPAREA PUBLICULUI LA LUARE DECIZIILOR DE MEDIU Participarea publica este un instrument important în activitatile de dezvoltare locala, imprimînd calitate în procesul decizional si întarind autoritatea deciziilor prin suportul oferit de public în implementarea acestora. In acest fel se economisesc de multe ori fonduri importante în procesul de implementare a unui proiect. Tarile cu traditie democratica folosesc eficient acest instrument perfectionandu-si mereu cadrul legislativ pentru a extinde participarea publicului pana în cele mai înalte nivele de decizie, respectiv pana la formularea politicilor de stat, constiente fiind de avantajele oferite de suportul publicului pentru formularea si implementarea acestora Ce este participarea publica ? Oamenii nu pot fi separati de mediul lor de viata, iar deteriorarea acestuia are efect asupra lor si asupra drepturilor lor. De aceea nu este surprinzator ca în 1972 conferinta de la Stockholm a facut legatura între drepturile omului si protectia mediului în primul principiu al declaratiei sale. Dreptul la "un mediu înconjurator sanatos" a fost astfel formulat pentru prima data. Mai precis, este vorba de dreptul fiecaruia de a proteja mediul în care traieste. Include dreptul tuturor indivizilor de a fi informati asupra planurilor si proiectelor care pot deteriora mediul, de a participa în procesul care duce la luarea deciziilor, si atunci cand este necesar de a dispune de mijloacele legale pentru a reface daunele aduse mediului.

Inima acestui sistem este participarea publica, care are la baza informarea. Prin urmare, participarea publica este orice instrument folosit pentru a implica publicul în luarea deciziilor privind mediul si include dreptul la informare, dreptul la participare si dreptul la accesul în justitie. Metodele participarii publice Metodele legale de participare publica sunt cele bazate pe constitutie: · dreptul la cunoastere ( accesul la informatie ); · dreptul la libera exprimare; · dreptul de a vorbi; · dreptul de asociere; · dreptul la un mediu curat; In felul acesta se reduc costurile de administrare a deseurilor menajere, prin recuperarea unor cantitati importante de materii prime, iar mediul de viata devine mai curat si mai placut. Principalul avantaj al reciclarii: Prin reciclarea materialelor refolosibile se reduce consumul resurselor naturale (petrol, apa, energie), precum si emisiilor nocive în aer. Cateva exemple: Hartia - materie refolosibila. Materia prima utilizata pentru fabricarea hartiei sunt: lemnul, celuloza, hartia veche.
Hartia reciclata permite economisirea aproximativ a un sfert de electricitate în raport cu hartia alba,

90% din cantitatea de apa necesara pentru producerea a 1 kg. de hartie alba (300 l apa). De asemenea, prin reciclarea deseurilor de hartiei, se elimina clorul toxic necesar producerii hartiei albe. Sticla - materie refolosibila. Sticla se produce folosind urmatoarele materii prime: nisipul de cuart, calcarul, soda (produs poluant) s.a. Reciclarea sticlei menajeaza mediul si economiseste în timp bogatiile naturale, apa si electricitatea. AMBALAJELE PET - O PROBLEMA PENTRU MEDIUL ÎNCONJURATOR Ce este PET-ul? PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat si se prezinta sub forma unei resini (o forma de poliester). Mai precis, polietilenul tereftalat este o combinatie a doua monomere: etilen glicol modificat si acid tereftalic purificat. * Acesta a devenit un material foarte raspandit în industria alimentara (îmbuteliere de bauturi racoritoare, apa, lactate, ulei, otet) si nu numai, fiind ieftin, usor, rezistent la socuri, reciclabil. Posibilitati de reciclare Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Cresterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmanta a numarului de sticle depozitate necorespunzator în natura. Prin colectarea si reciclarea acestora, se stopeaza practic impactul negativ asupra mediului înconjurator. Polietilenului tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: · fibre de poliester (75%) folosite la randul lor ca materie prima pentru covoare, tapiterii, jucarii, pasle pentru industria textila, ca izolatie la paltoane, saci de dormit, industria auto s.a.; · folie industriala; · chingi si benzi; · noi ambalaje PET alimentare si nealimentare (ex.: cartoane pentru oua, obiecte de uz casnic etc). Un alt aspect pozitiv al reciclarii PET-urilor consta în reducerea cantitatilor de deseuri ce merg spre gropile de gunoi, ponderea acestora crescand înfiorator în ultimii ani, ajungand pana la 30% din volumul total. Nu uitati !! Sticla, hartia, materialele plastice si metalele nu pot fi reciclate decat prin procese tehnologice, ceea ce înseamna ca nu este indicat sa depozitam deseurile la întamplare (pe potecile turistice, în locurile unde am pus corturile, pe malul raurilor si al lacurilor etc.) !! Depozitarea neglijenta a acestora duce la formarea unor mormane de deseuri ce polueaza mediul în care venim sa ne recreem, sa ne plimbam cu copiii sau sa facem sport. CaTEVA SFATURI PENTRU IUBITORII MUNTELUI: · Nu arunca gunoaiele decat în locurile special amenajate (containere amplasate la cabane, cosuri de gunoi sau gropile de gunoi amenajate langa cabane); · Daca nu exista nici una dintre aceste posibilitati, strange-ti gunoaiele în pungi de plastic pe care le vei transporta pana la prima amenajare de acest fel; · Pe munte nu exista servicii de salubrizare; · Lasa locul unde te-ai odihnit la fel de curat pe cum l-ai gasit!! Nu rapi celorlalti placerea de a se odihni în mijlocul unei NATURI CURATE.


Deseuri menajere

PREFATA:Termenii de "societate de consum", "avalansa de deseuri" si "criza a deseurilor" nu sunt decat cateva exemple" care permit ilustrarea problemelor create de deseuri, cu care se confrunta mediul nostru inconjurator de astazi. Noi, consumatorii, suntem toti responsabili de aceste probleme si fiecare dintre noi va trebuie deci, pe viitor, sa faca eforturi ca sa menajeze resursele limitate si sa reducem cantitatile de deseuri.Este incontestabil faptul ca, astazi, noi producem multe deseuri care contin materii valorificabile si substante problematice sunt considerate ca reziduri. Toti factorii de raspundere a gestiunii deseurilor trebuie sa faca fata la aceasta constatare si sa isi asume responsabilitatea. Societatea noastra prospera nu mai poate sa-si permita, cum a fost pana acum, sa arunce neglijent materiile valorificabile si substantele problematice si periculoase, punandu-le in pubela gri, care este pentru deseuri reziduale) sau cu deseuri incomode. Ar trebui ca, in viitor, sa amelioram aceasta situatie luand masuri concrete pentru a evita producerea deseurilor si sa reciclam deseurile si aceasta din doua motive fundamentale.Mai intai, se impune, din punct de vedere ecologic, sa se ia masuri exacte pentru a evita si a recicla deseurile. Rezultatele unei analize intre 1992-1994 au aratat ca, cantitatea de materii prime secundare potential utilizabile si in acelasi timp eliminate, este foarte importanta. Aceasta antreneaza o risipa de materii prime si resurse energetice . De altfel, ar trebui sa se reduca substantele periculoase din deseurile menajere, aceste substante impiedica buna functionare a instalatiilor de eliminare a deseurilor, in ciuda partii aparent slabe pe care acestea o reprezinta, constituind chiar un pericol deloc neglijabil pentru oameni si pentru mediul inconjurator. Dat fiind ca costurile legate de eliminarea deseurilor au continuat sa creasca in cursul anilor din urma, se impun ca din punct de vedere economic sa se ia masuri precise pentru a evita si recicla deseurile.. Pentru o serie de deseuri exista conditii de reciclare, dar ele trebuie sa fie colectate separat, sa fie reciclate separat si cu costuri de reciclare avantajoase..Deseurile cele mai ecologice si cele economice raman bineinteles cele care nu se produc. Sunt numeroase persoanele care au recunoscut in prezent problemele contemporane ale mediului inconjurator si al gestiunii deseurilor si care fac eforturi in evitarea producerii deseurilor sau reciclarea acestora. Comportamentul lor, orientat pe criterii de protectie a mediului, este cateodata franat din lipsa de informatii si sfaturi. O importanta deosebita este acordata actiunilor preventive, in conformitate cu legea gestiunii deseurilor din 17 iunie 1994.Care este legatura intre borcanul meu de iaurt si Insulele Maldive?Borcanele de iaurt sunt fabricate din material plastic. Masele plastice sunt produse din petrol care la randul sau se compune din carbon si compusi de carbon. Cand un astfel de borcan de iaurt este incinerat, carbonul din acest borcan este pus din nou in libertate, acesta se combina cu oxigenul din aer si se transforma in bioxid de carbon (CO2). Bioxidul de carbon, la randul sau, este responsabil in mare parte de producerea "efectului de sera", generat de oameni. Efectul de sera provoaca o reincalzire a atmosferei terestre si antreneaza, printre altele, topirea calotelor glaciare. Apele provenite din topirea ghetarilor se scurg in cantitati considerabile si determina cresterea nivelului marilor si reprezinta, in termen scurt sau lung, un risc pentru existenta zonelor joase si a paradisului de vacanta, cum ar fi insulele Maldive sau altele din Oceanul Indian, Atlantic si Pacific. Consecintele ecologice si sociale ale acestei evolutii nu sunt, in momentul de fata, previzibile.Aproximatie globala - actionare rationala. Pamantul nu ne apartine, l-am imprumutat copiilor nostri. Daca imprumut un lucru in stare buna, astept pe buna dreptate sa mi se restituie in aceeasi stare. Orice persoana care - pentru a relua exemplul susmentionat - cumpara un borcan de iaurt din plastic sau alt produs in plastic si il elimina apoi, nu trebuie sa se gandeasca doar la binele propriu prin debarasarea de acest obiect, ci si la impactul pe care il poate avea gestul sau asupra medului inconjurator. Consumatorul nu risipeste numai resursele limitate dar contribuie si la agravarea problemelor mediului. Si este bine cunoscut faptul ca raurile mici formeaza marile fluvii..Avem unda verde!Ghidul de prevenire si reciclare a deseurilor are ca obiectiv sa va dea sfaturi ecologice si informatii pe care sa le urmati in viitor, impreuna cu familia, prietenii si cunostintele dvs, privind probleme ridicate de deseuri.Sa nu uitam ca trebuie sa fim constienti de responsabilitatea noastra si sa menajam resursele noastre naturale. Succesorilor nostri si locuitorilor altor regiuni ale Terrei noastre le va place sa gaseasca un mediu demn de a fi locuit. Nu uitati ca, actionand in respectarea mediului inconjurator, nu inseamna sa ne limitam doar la eliminarea produselor ci si la un comportament ecologic care este necesar in toate domeniile vietii noastre cotidiene.Deseurile polueaza aerul, apa si solul, degradeaza peisajele pe suprafete intinse, antreneaza costuri ridicate pentru depozitarea lor si uzine pentru incinerarea reziduurilor.Activitatile de gestiune a deseurilor se concentreaza asupra urmatoarelor puncte:INFORMATIE:A evita si a recicla deseurile implica ceea ce eu trebuie sa stiu: cum si ce trebuie sa evitam?

Cum sa cumparam, in asa fel incat sa respectam mediul inconjurator?
Cum sa reciclam sistematic si corect?
Alte informatii utile:Eu hotarasc ce fac si ce spun: eu, in calitate de consumator
eu, in calitate de cetatean
eu, in calitate de responsabil si persoana abilitata sa ia hotarari.
SFAT:Informatiile trebuie sa fie furnizate de catre serviciile tehnice, competente, pentru toti cei interesati; aceste informatii trebuie, sa se concentreze asupra problemelor si a practicilor.
PREVENIRE: prin intermediul Legii, care poate, de exemplu, sa promoveze produsele reutilizabile si sa incurajeze o productie responsabila;
prin intermediul comunitatii locale sau a unui grup local, care pot fixa taxe pe deseuri, in functie de cantitate.
dar inainte de toate prin intermediul consumatorilor, prin noi toti, prin alegerea pe care o facem cand mergem la cumparaturi.

REDUCERE: Prin diminuarea cantitatilor de deseuri reziduale dar si prin reducerea poluatorilor.RECICLARE: Toate deseurile (inca) inevitabile nu trebuie toate, considerate gunoaie.Noua ne revine sarcina sa le triem in asa fel incat sa obtinem materii prime de la care sa avem posibilitatea fabricarii unor produse de o excelenta calitate (reciclare).Aceasta triere are ca avantaj menajarea resurselor naturale limitate. Aceasta nu este posibil decat daca separarea este bine facuta si daca gradul de curatire este ridicat. In principiu, reciclarea trebuie sa se faca dupa principiile ecologice, adica nu trebuie sa se utilizeze in plus energie decat pentru producerea unui material nou.Este de la sine inteles ca aceasta schimbare nu se poate face de azi pe maine, dar aceasta este mult mai rapida. Criteriile esentiale sunt transparenta si credibilitatea, motivatia, actiunea sistematica, o infrastructura buna si, sa nu uitam, reducerea confortului nostru individual.

Gestionarea deseurilor necesita investitii de 3,8 miliarde euro

Diana Cioltei

Romania a obtinut cinci perioade de tranzitie pentru sectorul privind managementul deseurilor, deoarece implementarea directivelor europene din acest sector presupune un efort financiar de aproximativ 3,8 miliarde euro, a declarat ieri ministrul Mediului, Attila Korodi, informeaza NewsIn.
"Sectorul privind gestionarea deseurilor este unul deosebit de dificil si costisitor pentru noi. Romania a obtinut cinci perioade de tranzitie pentru acest sector, cea mai lunga fiind acordata pana la 16 iulie 2016, pentru implementarea Directivei europene privind depozitarea deseurilor, iar implementarea tuturor directivelor din acest domeniu presupune un efort financiar de circa 3,8 miliarde euro", a explicat ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD).
Potrivit acestuia, valoarea investitiei ar putea fi modificata in functie de adoptarea noului proiect de Directiva cadru privind deseurile.
Proiectul, initiat in 2005, a fost adoptat de Parlamentul European in februarie 2007, urmand sa fie supus aprobarii Consiliului de Mediu al Uniunii Europene, peste doua zile.
Ministrul a declarat ca sistemul de gestionare a deseurilor municipale din Romania se bazeaza, in cea mai mare parte, doar pe colectarea neselectiva si eliminarea prin depozitare. Korodi a adaugat ca 238 de depozite neconforme urmeaza sa fie inchise, si ca se vor construi 65 de depozite dupa normele europene. De asemenea, se incearca dezvoltarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor.
In opinia oficialului MMDD, procesul de implementare a directivelor europene privind managementul deseurilor se deruleaza lent, fiind nevoie de o accelerare in acest sens. "Inca nu suntem satisfacuti de modul in care evolueaza acest proces si cred ca este nevoie de o accelerare a implementarii directivelor europene", a mai spus ministrul Korodi.

Articol salvat de pe www.curierulnational.ro, editia din 26 Iunie 2007. Acest articol este proprietatea Curierul National si nu poate fi reprodus fara acordul scris al acestora.