|
Astfel, pentru varsta a III-a sistemul de alimentatie va fi completat
si modificat daca dorim sa obtinem o viata cat mai apropiata de normal,
precum si sa prevenim si sa combatem unele suferinte ale organismului. In
perioada varstei a III- 15515c215p a incep sa apara unele suferinte temporare sau cronice
ale unor aparate din organism care, neingrijite, pot pune viata in pericol.
Acordarea sistemului de alimentatie in raport cu varsta se face fie prin
regimurile de viata prescrise de catre medici, in functie de natura
suferintei, fie prin alegerea acelor alimente (mai ales fructe si legume)
care combat unele tendinte ale organismului, ca de exemplu de crestere a
tensiunii arteriale, a colesterolului, ingrasare, fenomene de ateroscleroza
cerebrala etc. Dintre aceste alimente, usturoiul este o leguma care, prin
calitatile sale preventive si curative, poate contribui la buna functionare a
organismului.
Denumit stiintific Allium sativum, usturoiul are in acelasi timp calitati
nutritive si proprietati care pot fi valorificate in fitoterapie. El contine
multe glucide care ii confera o valoare nutritiva mare, fapt ce explica
senzatia de satietate care apare dupa consumarea lui. La randul ei,
compozitia chimica a usturoiului justifica folosirea lui in fitoterapie, dupa
cum urmeaza: el contine saruri de iod, care au rol protector asupra vaselor
de sange contra fenomenelor de ateroscleroza cerebrala, au calitati
hipotensive si stimuleaza
functiile tiroidei; de asemenea, aceste saruri de iod sunt
active in cazul bolii reumatismale. Usturoiul e indicat pentru prevenirea
imbatranirii precoce, a afectiunilor reumatismale, a hipertensiunii arteriale
si a tulburarilor de circulatie a sangelui.
De asemenea, usturoiul
contine saruri de siliciu, care favorizeaza fixarea fosforului, ceea ce are
ca rezultat consolidarea oaselor scheletului, prevenirea si influentarea in
bine a unor afectiuni nervoase, in special a asteniilor. De asemenea, un alt
rol al acestora este cel de protejare si stimulare a pancreasului. Sarurile
de siliciu mentin elasticitatea si supletea vaselor de sange, prevenind
astfel instalarea sclerozei acestora.
Tot in usturoi se mai gasesc saruri de sulf, cu rol important in integritatea
oaselor si a fanerelor, care previn si influenteaza in bine tulburarile
hepatobiliare, scad valoarea colesterolului si sunt active in cazul
afectiunilor reumatismale, ca de exemplu artrita si guta.
Usturoiul
are vitaminele din complexul B, vitaminele A si C, precum si substante cu
caracter de vitamina F. Datorita unei alte categorii de substante, denumite
aliine, el are calitati antibiotice, insecticide, antihelmintice, antigripale
si de stimulare a activitatii digestive si care, aplicate local (un catel de
usturoi taiat), combat herpesul. In fine, in usturoi se gasesc si unele
substante cu actiune antibacteriana, fiind indicat in bronsite; datorita unor
alte substante (antifungice), usturoiul se foloseste in candidoze.
Daca ar fi sa sintetizam efectele terapeutice ale usturoiului,
trebuie mentionate urmatoarele: scade colesterolul si trigliceridele serice,
prevenind instalarea aterosclerozei si are un pronuntat efect de antiagregant
plachetar; este hipotensiv cu imbunatatirea circulatiei periferice si
cu reducerea spasmelor vasculare (chiar si in arterita). Este
coronarodilatator cu indicatii in cardiopatia ischemica si biocardizant.
Usturoiul are actiune favorabila in unele afectiuni digestive, cum ar fi
diareea, dizenteria, balonarile sau colici digestivi si se manifesta ca un
antiseptic pulmonar in cazul unor afectiuni respiratorii, cum sunt bronsitele
si astmul, in gripe, rinite si emfizem.
Usturoiul are, de asemenea, actiune diuretica, fiind indicat in diatezele
urice. El contribuie la eliminarea acidului uric si a uratilor si de aceea
este recomandat in guta, artritism si unele forme ale bolii reumatismale.
In concluzie, se poate spune ca usturoiul este un protector al principalelor
aparate care asigura functionarea normala a organismului (circulator,
digestiv, endocrin si urinar).
Usturoiul se consuma ca atare, crud sau in salate si mancaruri; pentru
eliminarea mirosului se zdrobesc frunze
de patrunjel sau boabe de cafea. Din usturoi se poate prepara un sirop,
astfel: se zdrobesc 50 gr de catei curatati, care se fierb cu 200 gr. apa timp
de 15-20 de minute; intreaga cantitate se bea intr-o zi in 2 reprize, la
lichid adaugandu-se 1 lingura de zahar cand este fierbinte. Sucul
obtinut prin presarea usturoiului calmeaza crizele de astm (se administreaza
pe zahar sau paine); tampoanele cu vata imbibate in acest suc calmeaza
durerile de urechi.
Farm. Primar
Mircea Teodosiu
211.31.87
|
