COSMETICA - NOTIUNI INTRODUCTIVE
Frumusetea a reprezentat dintotdeauna cel mai de pret dar al fiecarei persoane.
stiinta care se ocupa de arta îngrijiri fetei si corpului, de înfrumusetarea fetei si a corpului cu ajutorul unor preparate si tratamente speciale este numita cosmetologie sau cosmetica.
Cosmetica are ca obiectiv îngrijirea estetica a fetei si corpului, poate determina îmbunatatirea starii fiziologice, îmbunatatirea tonusului vital.
Estetic, ideea de frumusete a capatat o importanta deos 11211l1114l ebita în zilele noastre, influentându-ne direct stilul de viata si conceptiile. De aceea cerem sfaturile unei cosmeticiene de încredere, care sa ne ajute sa "mascam" defectele si sa ne punem în valoare trasaturile frumoase.
Din cele mai vechi timpuri si pâna astazi, pastrarea tineretii si a frumusetii a fost unul dintre cele mai fascinante visuri ale omului.
Înca din epoca primitiva, au fost folosite tehnici de înfrumusetare si întretinere a corpului. Arta înfrumusetarii s-a dezvoltat în cadrul diverselor culturi, în primul rând ca element component al ritualurilor magice. Preotii si vrajitorii foloseau machiaje speciale, rituale, menite sa le accentueze importanta si care sa îi distinga de oamenii de rând.
Un alt exemplu ar putea fi acela al evreilor, care foloseau uleiuri sacre în timpul serviciilor religioase din temple sau în timpul încoronarii regilor, pentru a câstiga bunavointa zeilor.
Una dintre cele mai vechi profesii din lume a fost vindecarea bolilor cu ajutorul plantelor medicinale, iar cel mai vechi document care atesta aceasta preocupare este papirusul din Abbas, care dateaza din secolul al XVI-lea î. Ch.
Acest papirus cuprinde câteva sute de retete pentru leacuri si substante folosite pentru întretinere si înfrumusetare. Printre altele, se gaseste aici reteta unui produs antirid, care are la baza seul de oaie, seminte de pin, ulei de susan, lapte de capra si ceara de albine.
Înca din antichitate, oamenii au început sa caute mijloace pentru a îndeparta celulele moarte ale pielii si a înlatura efectele suprapigmentarii.
Curatarea si hidratarea tenului în conditiile climei calde si uscate din Orient constituiau elementele de baza ale igienei.
În Israel, unul din fructele cele mai des folosite în cosmetica era rodia, urmata de lavanda si frunzele de scortisoara, despre care se spunea ca remediau orice problema a tenului.
Sursa celor mai multe si mai valoroase materii prime folosite în cosmetica în aceasta perioada era Marea Moarta. În Egiptul Antic, erau folosite produse speciale pentru spalarea corpului, amestecuri de argila si cenusa pentru îndepartarea grasimii si catifelarea pielii.
În ceea ce
priveste Orientul Îndepartat, este cunoscut faptul ca multe
dintre plantele si tehnicile de înfrumusetare folosite în EUROPA au
fost aduse de negustori din
De exemplu, celebrele bai japoneze sunt cu câteva secole mai vechi decât termele romane. Din China si India au venit numeroase balsamuri, extracte vegetale sau esente, ca ambra sau chiparosul. Moscul si apa de trandafiri provin din Persia, iar de la istetii chinezi avem lacul de unghii, de par sau rimelul. Vechii greci cunosteau si foloseau pudra de fata, rujul si unguentele pentru îndepartarea parului nedorit. Lor le datoram însa masajul si folosirea exercitiilor fizice pentru mentinerea unui corp sanatos si frumos.
Cuvântul "cosmetica" deriva din greaca antica, în care el are întelesuri multiple: kosmeticos este un adjectiv care se refera la podoaba; kosmetike este arta de a-si face toaleta, arta înfrumusetarii.
În Evul Mediu, din cauza interdictiilor impuse de Biserica, frumusetea fizica si-a pierdut importanta, astfel încât si cosmetica a regresat în aceasta perioada.
În timpul Renasterii, se produce un fenomen foarte interesant: se revine la cultul frumosului, dar se pierde orice interes pentru igiena elementara a corpului, spalarea zilnica a fost înlocuita cu folosirea mastilor hranitoare, în timp ce semnele de varsat de vânt sau eczemele erau acoperite cu alunite artificiale.
La sfârsitul secolului al XIX-lea,
oamenii au devenit iar preocupati de
igiena. A revenit si preocuparea pentru cosmetica si
înfrumusetare.
Preparatele cosmetice, mai ales cele pentru îngrijirea parului, se obtineau în farmacii si în frizerii. Prepararea lor era mai ales o arta casnica sau cel mult de domeniul artizanatului, practicata în întreprinderi individuale.
La fiecare popor, pe lânga aceste influente din afara, se practica si o serie de procedee cosmetice, traditionale. Astfel si la populatia noastra de la tara exista anumite obiceiuri si traditii cosmetice în privinta prepararii si folosirii unor alifii, rumeneli, ape de fata etc. În secolul XXI - ÎNFRUMUSEŢAREA- nu mai constitue un lux, ea reprezinta un progres social de o reala importanta.
Frumusetea naturala, durabila, se obtine prin cumpatare, o completa disciplina acordata conditiilor vietii, îngrijirii igienice rationale, tratamentului medical sau chirurgical pentru imperfectiunile fetei si a corpului.
Înainte de primul Razboi Mondial, îmbunatatirea calitatii produselor cosmetice, dar si prezentarea lor simplificata, a dus la o mai buna primire a lor si la o crestere a cererii. Industria cosmetica a fost astfel directionata spre stadiul ei actual. Ca stiinta organizata, la un nivel superior, stiinta cosmeticii, cosmetologia dateaza din 1895, când a fost predata pentru prima oara la o scoala superioara folosirea preparatelor cosmetice pentru îngrijirea pielii si a parului.Ulterior, studiul ei s-a extins rapid, în special dupa 1922, în nenumarate scoli oficiale si particulare, dar si în învatamântul universitar tehnic si medical.
Cosmetologia moderna trateaza, modeleaza si înfrumuseteaza, asigurând frumusetea corpului omenesc si în special a pielii
|
