Structura si anatomia firului de par
Despre par
Aspecte histologice
Aparatul pilosebaceu este construit din foliculu pilos caruia ii este atasat un mushi neted (erector), o glanda sebacee si in anumite regiuni o glanda apocrina. Regiunea foliculului de sub muschiul erector are o evolute ciclica, regiunea cuprinsa intre mushiul erector si partea interioara a deductului glandei sebacee se numeste istm, iar portiunea superioara situata deasupra ductului se numeste infundibul, aceste doua regiuni fiind sta 747f51h bile.
Portiunea profunda a foliculului pilos terminal se extinde pana in tesutul celular subcutanat, avand in anagen o expansiune sub forma unui bulb de liliacee, numita bulb folicular.
Celulele epiteliale care formeaza bulbul , sub forma unui deget de manusa se gaseste o proiectie de tesut conjunctiv si o retea de capilare vitale pentru cresterea parului, numita papila foliculului pilos. Papila are o actiune inductiva in celulele epiteliale care o acopera, determinand prolifierea si diferentierea acestora.
Celulele migreaza spre exterior in coloane si formeaza straturile caracteristice, care de la centru la periferie sunt :
Medulara;
Corticala formata din celule bine keratinizate;
Cuticula (epidermicula) formata di celule turtite, bine keratinizate, asezate ca sindrilele de pe casa.
Aceste trei straturi formeaza parul propriu - zis, in afara lui existand:
Teaca epiteliala interna care prezinta trei straturi celulare:
a. Cuticula tecii interne, alcatuita dintr-un strat de celule turtite, asezate tot ca sindrilele de pe casa, dar orientate in sens invers cu cele ale epidermului asigurand astfel o stransa conexiune mecanica a firului de par cu teaca interna;
b. Stratul Huxley alcatuit di 2-3 randuri de celule bogate in garnule de tricohilina;
c. Stratul Henle alcatuit din partea superioara a bulbului din celule keratinizate.
Aceasta teaca inconjoara complet partea initiala a tijei pentru ca apoi sa dispara cam la nivelul glandei sebacee.
Teaca epiteliala externa, creste in grosime de la baza foliculului, unde este constituita dintr-un singur rand de celule catre suprafata, in portiunea superioara fiind constituita din toate straturile epidermului
Aceste tuburi concentrice, firul de par constituit din medulara, corticala si cuticula, incinjurat de tecile epiteliale, interna si externa, care se disting de la partea superioara a bulbului pana la nivelul de varsare a glandei sebacee formeaza radacina firului de par.
Tija firului de par este portiunea libera care incepe la varsarea canalului sebaceu in foliculul pilos, de la acest nivel parul fiind format dintr-o masa mai mult sau mai putin omogena de celule keratinizate, anucleate.
Culoarea parului
Culoarea parului este determinata de distributia melanosomilor, sintetizati de melanocitele bulbului pilos, printre celulele acestuia, celule care vor intra in structura tecii firului de par. Incaruntirea firului de par este rezultatul descresterii numaruli de melanocite, care vor produce mai putini melanosomi.
Culoarea parului variaza in mod natural in functie de zona geografica si cantitatea de pigment, catre cercurile polare pigmentul este slab reprezentat, intalnit in mod frecvent la oamenii cu albinism ( par alb din lipsa pigmentului). In functie de cantitatea de pigment, de expunere la soare si sarurile minerale, in general avem nuante de par de la blond deschis, diverse nuante de maroniu mai frecvente in zona temperata pana la negru intens prezent in zona ecuatoriala.
Foliculul piloxebaceus ( radacina parului) reprezinta o invaginatie in profunzime a pielii care ajunge pana in hipoderm.
Foliculul contine:
Firul de par;
Glanda sebacee;
Un fir muscular neted piloerector ( ridica parul in anumite imprejurari);
Sacul folicular propriu - zis este compus din partru teci:
Teaca externa fibriasa - continua dermul;
Teaca vitroasa - continua membrana bazala;
Teaca epiteliala externa - continua epidermul care vine in contact cu firul de par prin stratul numit cuticula;
Teaca epiteliala interna - care vine in contact cu firu de par prin stratul numit cuticula.
Parul are o parte libera numita tulpina parului si o parte dupat tulpina numita radacina.
Tulpina are trei straturi concentrice:
Stratul din mijloc numit medula ( maduva parului) este format din celule polietrice mari ce contin pigment;
Al doilea strat al tulpinei este mixt, hraneste parul, este format din celule keratinizate care contin si putin pigment si este situat imediat in jurul medulei;
Al treilea strat contine nu numai keratina, are in componenta si celule turtite, solzoase si foarte puternic keratinizate.
Radacina firului de par este invelita in foliculul pilos si are si el trei teci:
Teaca interna - langa firul de par;
Teaca externa - intermediara intre cele doua teci;
Teaca fibroasa -reprezentata de piele, imbraca radacina firului de par.
Teaca externa este rasfrangerea epidermului care se continua pe radacina invelind teaca interna.
Pielea
Pielea este un imens camp receptor datorita numeroaselor si variatelor terminatii ale analizatorului cutanat care formeaza centrii nervosi superiori asupra protectiilor si fenomenelor cu care organismul vine in contact.
piele se regasesc receptorii tactili, termici , durerosi, de presiune si vibratori.
Pielea sau tegumentul constituie acoperamantul protector si sensibil al organismului si se continua la nivelul orificiilor naturale ale organismului cu mucoasele. Este alcatuita , de la suprafata spre profunzime, din trei straturi : epidermul aflat in contact direct cu mediul extern, dermul si hipodermul sau tesutul subcutanat.
Epidermul
Este un epiteliu plurisrtatificat keratinizat. Profund, prezinta patura germinativa, iar superficial patura cornoasa.
Patura germinativa are in structura sa doua straturi:
Stratul bazal, situat pe o membrana bazala care-l desparte de derm, format dintr-un singur rand de celule cilindrice;
Stratul spinos, format din 6- 20 randuri de celule poliedrice, care trimit unele spre celelalte prelungiri in forma de spini.
Procesul de keratinizare sau transformare cornoasa incepe chiar in regiunile superficiale ale acestui strat. Patura germinativa se caracterizeaza prin faptul ca celulele ei se divid activ, asigurand reinnoirea straturilor superficiale, justificand astfel denumirea. In plus, cele doua straturi ale paturii germinative contin pigment melanic, care este produs de celulele speciale numite melanocite, localizate in derm.
Patura cornoasa este alcatuita din trei straturi ( cu structura pluristratificata):
Stratul glandular este format din celule turtite care contin granulatii de keratina, nuclei care fragmenteaza, la nivelul acestui strat, celulele epidermului incep sa moara;
Stratul lucid este format din celule turtite, clare, cu nucleu degenerat, cu multe granulatii de keratina in citoplasma;
Stratul cornos contine foarte multe celule turtite, citoplasma lor este incarcata cu keratina, nuclei disparuti.
Metabolismul acestor celule a incetat, legaturile dintre celule slabesc si ele se desprind de la suprafata pielii.
Celulele cornoase superficiale constituie stratul descumativ si sunt continuu inlocuite de celule provenite din straturile profunde ale epidermului.
In epiderm nu patrund vase, el fiind hranit prin osmoza din lichidul intercelular. Epidermul contine, insa, terminatii nervoase libere.
Dermul
Este o patura conjunctiva densa, in care se regasesc vase de sange si limfatice, termintii nervoase si anexe cutanate. Este format dintr-un strat de epiderm numit stratul papilar si un strat spre hipoderm, numit stratul reticular.
In stratul papilar se afla papilele dermice, care sunt niste ridicaturi tronconice. Pe suprafata degetelor, in palma si talpa piciorului, papilele sunt mai evidente si formeaza niste proeminente numite papilare, a caror intiparire da amprentele, cu importanta in medicina legala.
Stratul reticular este format din tesut conjunctiv dens, fibre si fascicole groase. Elementele celulare sunt relatv rare.
Hipodermul
Este considerat de unii autori drept strat profund al dermului. Hipodermul este alcatuit din tesut conjunctiv lax, cu un numar variabil de celule adipoase. Cand celulele adipoase sunt abundente, constituie paniculi adiposi. In hipoderm gasim bulbii foliculari pilosi, gromerulii glandelor sudoripare si corpusculii Water - Paccini. Anexele pielii sunt anexe cornoase si glandulare. Anexele cornoase sunt reprezentate de firele de par si unghii. Anexele glandulare sunt : glandele sudoripare, sebace si glandele mamare.
Firul de par
Firul de par prezinta o parte infipta oblic in piele, radacina si o paret libera, vizibila, tulpina. La radacina firului de par se afla ctte o glanda sebacee care unge firul de par si un muschi erector al firului de par, format din tesut muscular neted, cu inervatie vegetativa ( sistemul simpatic determina contractia muschiului erector al firului de par ). La baza radacinii patrunde tesut conjunctiv, vase de sange si nervi, care alcatuiesc laolalta papila firului de par. Celulele din care este format firul de par, dispuse in straturi concentrice, sunt keratinizate, alcatuind tecile firului de par. In citoplasma lor se afla pigment metalic, care este responsabil de culoarea firului de par. Bulbul , papila si tecile firului de par formeaza foliculul pilos.
Glandele sebacee
Sunt glande de tip ancios, anexate radacinii firului de par. Ele au rolul de a secreta o substanta grasa, numita sebuum, care unge pielea si firul de par. Daca secretia acestor glande este in cantitate mare, pielea si firul de par sunt grase ( seboree).
|
