ASSELIN, Olivar (8 nov. 1874; Saint-Hilarion de Charlevoix - 18 apr. 1937; Montréal), ziarist,
eseist si pamfletar. Dupa
scoala primara din Mont-Joli, în 1892 este dat afara de la
Seminarul din Rimouski, unde învata din 1886, pentru ca era "lenes
si indisciplinat". În primavara aceluiasi an, familia sa
ruinata emigreaza în Fall River (Massachusetts), un 212t197c de tânarul munceste
câteva luni într-o filatura de bumbac, apoi publica articole politice
în diverse periodice : Protecteur
Canadien (al carui redactor devine în 1894), La Tribune din Woonsocket (1895), Jean-Baptiste din Pawtucket. Dupa o perioada în care
renunta la cariera de ziarist pentru a fi fotograf, director de
scoala si voluntar în razboiul hispano-american (1898), în
1900 intra la mai multe ziare de orientare liberala : Débats, La Patrie, Herald si Canada. Angajamentul sau politic nu s-a facut numai prin
articole, ci si prin acceptarea postului de Secretar al ministrului
colonizarii, Lomer Gouin, ca si prin intrarea în Partidul
Nationalist, fiind aici, alaturi de Henri Bourassa, unul din
conducatorii cei mai activi. În 1903 pune bazele Ligii Nationaliste
Canadiene, iar în 1904 înfiinteaza ziarul militant Le Nationaliste. Cariera sa
politica este întrerupta de doua interstitii în care A. se
afla la închisoare (1907, 1909) pentru insulte aduse magistraturii (în
1909 îl palmuieste pe ministrul Louis-Alexandre Taschereau). În 1910
participa la înfiintarea ziarului Devoir,
însa se retrage aproape imediat pentru a colabora la L'Action. Dupa ce este un partizan al neimplicarii, în
1915 se înroleaza în armata acadiana considerând ca astfel
ajuta Franta, se face remarcat la Vimy si obtine Legiunea
de Onoare pentru numeroase acte de curaj, dar si postul de secretar al
misiunii militare canadiene. În afara de politica, s-a preocupat
si de realizarea de opere de caritate : începând cu anul 1927 este unul
din principalii animatori ai Operei Milei,
refugiu pentru batrânii saraci si bolnavi. În 1930 reia
legatura cu jurnalismul, devenind redactor sef la cotidianul liberal Canada. În 1934 înfiinteaza ziarul
L'Ordre, iar în 1935 un
saptamânal politic si literar La Renaissance. Înainte de a muri, intra în ordinul Fratii ospitalieri din
Saint-Jean-de-Dieu.
Un
artizan priceput si un polemist redutabil, A. n-a fost mereu privit cu
simpatie, mai ales în contemporaneitate. Bine-intentionatii au
vazut însa si latura sa generoasa, exprimata în atâtea
si atâtea opere de caritate. Care dintre aceste doua dimensiuni îl
reprezinta mai fidel, a fost si este înca subiect de disputa.
Ramâne însa un fapt de netagaduit ca personalitatea
puternica a lui A. a marcat semnificativ epoca în care s-a
manifestat. SGD
OPERA - F I L O
Z O F I E : A Québec View of Canadian
Nationalism; an Essay by a Dyed-in-the-wool French-Canadian on the Best Means
of Ensuring the Greatness of the Canadian Fatherland, 1909; Pensée Française. Pages choisies, 1937; T E O L O G I E : L'ouvre de l'abbé Groulx, 1923; E D I T
O R : Jules Fournier, Anthologie des
poètes canadiens, 1920.
