Anatol Vieru (1926 - 1998)
Anatol Vieru a lasat īn urma o creatie camerala de mari dimensiuni. A scris pentru duo, trio, cvartet si cvintet. Printre numeroasele opusuri camerale se numara si cele trei triouri pentru vioara, clarinet si pian, p 24424e414y recum si acest trio pentru vioara, violoncel si pian scris īn 1997
Lucrarea este structurata īn patru mari sectiuni īnlantuite (prin attacca) īn discurs continuu. Agogica sectiunilor - la nivel macro - ar putea semnifica eventuale corespondente cu structurarea traditionala a lucrarilor de gen: I - patrimea = 72; II - patrimea = 84-88/ subito piu mosso - patrimea = 92; III - patrimea = 80; IV - patrimea = 64 (īn masura 4/4) - observam, din acest punct de vedere, constructia unui mare arc agogic, cu culminatia īn a doua sectiune a partii a II-a.
Limbajul modal al trio-ului īncorporeaza elemente esentializate, transfigurate de sorginte nationala, intens cromatizate, din care este extras materialul tematic si cel care este construit acompaniamentul (inclusiv cel armonic).
Prima
sectiune mare are la baza tema: I - patrimea = 72
avānd punctul culminant la "agitato". Eterofonia, clustere, emisii filtrate (sul ponticello), poliritmiile fac parte din trasaturile caracteristice ale discursului.
A doua tema - expusa de violoncel, contrastanta - marcheaza debutul celei de a doua mari structuri. Vioara raspunde cu aceeasi tema "īn oglinda"
|
|
Pianul suprapune cele doua "variante" ale temei (sens ascendent/ descendent):
La masura 77 intervine un nou material tematic, prefigurat anterior (masura 20). Ca un punct de plecare ce va genera o zona dezvoltatoare urmata de reaparitia primei teme īn duble coarde, punct contra punct, la vioara si violoncel :
|
|
Subito piu mosso - discurs dinamizat ritmic - combina elemente din cele doua profiluri tematice, reafirmānd īn final primul material tematic (la pian). O punte (īn alla breve) face trecerea la a treia mare sectiune: un coral īn care cele trei instrumente se reunesc - pianul acompaniaza acordic, iar coardele dezvolta un discurs īn care alterneaza zonele polifonice cu cele de expunere punct contra punct. Procedeul rectotono, pe flageolete (la coarde) aduce isonul īn coral.
|
|
A IV-a sectiune are ca material melodic generator tema ce se aseamana cu un cāntec lung, cu o chemare (vioara), preluata apoi de pian:
Ca un raspuns apare motivul tematic din a doua sectiune.
La masura 48, corzile aduc un contrapunct dens (īn trioleti) acompaniat acordic de pian, contrapunct ce se dinamizeaza (īn saisprezecimi) preluat fiind de pian (acompaniamentul trecānd la coarde).
Se instaureaza un dialog īntre partidele instrumentale - pian / coarde, apoi pian / vioara, continutul dens al scriiturii este fragmentat prin aparitia motivului variat din a doua mare sectiune, cel de la masura 77, pentru ca la masura 116 sa reapara "chemarea", motivul tematic inital al sectiunii, la toate instrumentele, īntr-un dialog larg desfasurat, ce se continua din ce īn ce mai scazut dinamic, pāna la disparitie (ppp).
Caracterul oarecum asemanator al primei sectiuni, ce īncadreaza cele doua sectiuni mediane, ar indica o structura gen tablou (rama) īntrebuintata da autor si īn alte lucrari.
|
