BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA (1858-1918)

BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA (1858-1918)

1858, 11 aprilie

S-a nascut Barbu Stefanescu Delavrancea din parintii Stefan Tudor (Tudorica) Albu si 'mama Iana', in satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului.

Dupa ce ia primele lectii de sc 323g65d ris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, 'Barbu Stefanescu Delavrancea') primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.

Barbu Stefanescu este elev la liceele 'Gh. Lazar', prima clasa, si 'Sf. Sava' celelalte sapte clase.

debutul in literatura al lui Barbu Stefanescu, elev in ultima clasa de liceu.

Barbu Stefanescu se inscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot in acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Incepe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

Barbu Stefanescu publica in ziarul 'Romania Libera' mai multe foiletoane semnate cu pseudonimul Argus.

Barbu Stefanescu obtine diploma de licenta in drept cu teza 'Pedeapsa, natura si insusirile ei'. Tot in acest an pleaca la specializare la Paris.

Barbu Stefanescu debuteaza ca nuvelist sub influenta lui Emil Zola, cu Sultanica, in 'Romania Libera'.

Din acest an Barbu Stefanescu va publica principalele sale opere cu pseudonimul Delavrancea, ca un omagiu adus inaintasilor sai vranceni. Reintors de la studii din Franta, devine redactor la ziarele 'Romania Libera' si 'Epoca'. Leaga o stransa prietenie cu Al. Vlahuta si I. L. Caragiale.

Delavrancea publica volumul de nuvele Sultanica.

Conduce pentru o scurta perioada revista 'Lupta literara', in care publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose. Tot in acest an Delavrancea publica volumul de nuvele Trubadurul.

Delavrancea devine redactor la 'Revista noua' condusa de B. P. Hasdeu si colaborator al ziarelor liberale 'Democratia' si 'Vointa nationala'.

Delavrancea incepe sa publice o serie de articole in care elogiaza picturile lui I. Andreescu si Nicolae Grigorescu.

Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii. Este numit suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti, in locul lui V. A. Urechia, predand cursuri despre trasaturile specifice ale artei noastre populare. Tot in anul 1893 ii apare volumul de povestiri Intre vis si viata. Incepe colaborarea la revista condusa de C. D. Gherea, 'Literatura si stiinta'.

Delavrancea este numit primar al capitalei.

Are loc premiera piesei Apus de soare. Tot in acelasi an, spre sfarsit, va avea loc premiera celei de a doua piese din Triologia Moldovei: Viforul.

Are loc premiera celei de a treia piese din Trilogia Moldovei: Luceafarul. Delavrancea este numit ministru al Lucrarilor publice.

Are loc premiera piesei Irinel.

Delavrancea este ales membru al Academiei Romane. Cu acest prilej rosteste discursul 'Din estetica poeziei populare'. Tot in acest an are loc premiera piesei Hagi-Tudose.

Delavrancea sustine mai multe discursuri patriotice, indeosebi pe tema unitatii nationale, pronuntandu-se insistent pentru intrarea Romaniei in razboi in vederea desavarsirii Marii Uniri.

1918, 29 aprilie

Scriitorul moare la Iasi si este inmormantat la Cimitirul 'Eternitatea'.