BASARAB Vladislav I (Vlaicu-Voda)

Activitate:
Voievod al Tarii Romanesti in perioada 1364-1377. Este primul domnitor romān care a batut moneda proprie (in jurul anului 1365). I-a infrant pe unguri in 1368 si a 20520r1712u respins un atac turcesc in 1369. Stapanea in Transilvania, Amlasul si Fagarasul, iar inspre Apus, Banatul de Severin. A mutat resedinta domneasca de la Campulung la Curtea de Arges si a avut numeroase actiuni prin care a consolidat Biserica Ortodoxa Romana. Ctitor al manastirii Vodita si primul ctitor al manastirilor Cotmeana si Tismana (unde se presupune ca a fost inmormantat). Era fiu al lui Alexandru Basarab si nepot al lui Basarab Intemeietorul. Mai este cunoscut si sub numele "Vlaicu-Voda" datorita piesei de teatru cu acest nume scrisa de Alexandru Davila.

9-12 noiembrie - Victoria lui Basarab I, de la Posada, īmpotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, īn urma careia Tara Romāneasca si-a cucerit independenta (pāna la acea data, īntre cele doua state exista o relatie de vasalitate).

BASARAB I INTEMEIETORUL (ANII DE DOMNIE: CCA 1310-1352)

A fost primul domnitor al tarii Romanesti atestat de documente. El este cel care a reunit sub autoritatea sa toate teritoriile de la sud de Carpati, intemeind statul medieval tara Romaneasca, intr-un moment in care marile puteri vecine nu puteau interveni aici, deoarece se confruntau cu lupte pentru putere sau cu alte probleme interne. In afara de Oltenia si de Muntenia, sub stapanirea lui B. I se gasea si teritoriul de la nord de gurile Dunarii si care va fi numit, dupa numele domnitorului, Basarabia (este vorba despre sudul Basarabiei de astazi), de unde i-a alungat pe tatari intre anii 1324 si 1328. B. I a fost intemeietorul dinastiei care se va afla la conducerea tarii Romanesti pana in secolul al XVI-lea. Noul stat s-a intarit deosebit de mult pe timpul lui, iar rolul politic al lui B. I a crescut in aceasta zona a Europei. O perioada de timp a avut relatii bune cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (1308-1324), si cu papa de la Roma. Acest lucru rezulta si dintr-un document din anul 1327, cand papa l-a rugat sa-i ocroteasca pe dominicanii pe care ii trimisese impotriva "ereticilor". Dar, in anul 1330 relatiile lui cu regele Carol Robert de Anjou s-au deteriorat. La 28 iulie 1330, domnul tarii Romanesti l-a sprijinit pe tarul bulgar Mihail Sisman in lupta impotriva sarbilor, incheiata cu victoria acestora din urma. Infrangerea a fost folosita de regele Carol Robert pentru a incerca sa-l inlature pe B. I de pe tron, deoarece acesta dorea sa aiba o autonomie din ce in ce mai mare fata de Ungaria si pentru ca stapanea teritorii in Transilvania, unde se amestecase si in luptele pentru tron. In aceste conditii, in toamna anului 1330, regele maghiar Carol Robert de Anjou a organizat o expeditie in tara Romaneasca, pentru a-l pedepsi pe B. I, considerat a fi necredincios, nesupus si razvratit. Oastea regala a cucerit Severinul, unde a fost numit ban Dionisie Szechy, castelanul de Mehadia, dupa care si-a continuat inaintarea spre Arges. B. I a facut propuneri de pace regelui Ungariei, oferindu-i o importanta despagubire, de 7 000 de marci de argint, dar care nu a fost acceptata. Carol a inaintat pe teritoriul tarii Romanesti, dar nu a putut sa se aprovizioneze, deoarece B. I a ordonat pustiirea a tot ce se gasea in calea ostilor maghiare. Ajuns pana la Arges, Carol Robert a ordonat trupelor sale