Baruch Spinoza

Baruch Spinoza

Baruch Spinoza, latinizat: Benedictus de Spinoza (24 noiembrie , Amsterdam - 21 februarie , Haga) a fost un renumit filosof evreu olandez de origine sefarda cu stramosi de provenienta portugheza (d'Espinosa). Spinoza a fost un rationalist si unul din reprezentantii panteismului īn timpurile moderne. Gāndirea lui a fost influentata de scrierile lui Thomas Hobbes si René Descartes, īnsa - spre deosebire de conceptia dualista a acestuia din urma - Spinoza a avut o reprezentare monista a lumii, īntreaga existenta reducāndu-se la ceea ce el a numit "Substanta".

Biografie

Dupa absolvirea scolii, Spinoza a lucrat īn īntreprinderea comerciala a tatalui sau. Īn acest timp elaboreaza o dizertatie asupra principiilor filosofice ale lui Descartes, care va aparea mai tārziu ("Renati Descartes principiorum philosophiae mori geometrico demonstrata", ) - singura opera publicata īn timpul vietii sale sub semnatura lui - si prepara un tratat asupra progresului īntelegerii ("Tractatus de intellectus emendatione"). Īn , la vārsta de 24 de ani, este exclus din comunitatea ebraica datorita vederilor sale interpretate drept eretice. Spinoza considera ca atāt crestinismul, cāt si iudaismul ar fi fenomene trecatoare īn raport cu substanta universala eterna. Este obligat sa paraseasca Amsterdamul si se stabileste la Haga, unde īsi cāstiga existenta lucrānd ca slefuitor de lentile si dānd lectii particulare. Aici redacteaza prima sa opera filosofica de amploare "Tractatus de Deo et Homine Ejusque Felicitate" ("Tratat cu privire la Dumnezeu, om si fericirea sa"), īn care sunt deja cuprinse trasaturile de baza ale sistemului sau filosofic. Lucreaza la "Tractatus theologico-politicus" ("Tratat teologico-politic"), tiparit la Amsterdam īn si publicat anonim. Īn se muta la Rijnsburg, īn apropiere de Leiden. Din cauza ca īn institutiile oficiale vederile filosofice erau īngradite de teologie, Spinoza refuza īn oferta printului elector Karl Ludwig din Palatinat de a ocupa o catedra de filosofie la Universitatea din Heidelberg. De asemenea refuza o pensie oferita de regele Ludovic al XIV-lea al Frantei, care-i pretindea sa-i dedice unele din cartile sale. Din cauza aspirarii prafului de sticla la slefuirea lentilelor, se īmbolnaveste de tuberculoza pulmonara si moare prematur la 21 februarie , īn vārsta de numai 45 de ani.

Conceptia filosofica

Īn "Ethica Geometrico Demonstrata" ("Etica prezentata īntr-o ordine geometrica", ), Spinoza considera ca universul este identic cu Dumnezeu, Substanta rezultata din sine si prin sine. Substanta, notiune preluata din filosofia scolastica, nu are o realitate materiala, ci o esenta metafizica, fiind dotata cu atribute infinite, din care inteligenta umana nu poate cuprinde decāt doua: lumea obiectelor materiale si manifestarile gāndirii. Pentru a explica interactiunea evidenta īntre obiecte si idei, Spinoza dezvolta teoria paralelismului, īn sensul ca fiecare idee poseda o corespondenta fizica si - invers - fiecare obiect fizic dispune de o idee adecvata. Individualitatea lucrurilor este explicata ca forme de manifestare ale substantei, fiind īn totalitatea lor natura naturata (natura creata), īn timp ce Dumnezeu sau substanta este o natura naturans (natura creatoare). Din aceasta rezulta ideea indestructibilitatii lumii. Cunoasterea intuitiva a substantei constituie sursa iubirii spirituale a lui Dumnezeu (amor Dei intellectualis). Cauzalitatea iminenta este reprezentata īn metafizica lui Spinoza drept natura creata prin ea īnsasi. Fiecare obiect sau fiecare idee depinde de existenta altor obiecte sau idei, care le determina existenta. Numai prin identificarea cu substanta sau Dumnezeu se poate obtine nemurirea.

Multi din contemporanii lui Spinoza au īnteles īnvatatura sa asupra depersonalizarii lui Dumnezeu drept ateism, īn realitate este vorba de un panteism si de reducerea monistica a īntregului univers obiectiv si spiritual la o singura substanta. Īn istoria filosofiei, Spinoza ocupa un loc deosebit, el nu a apartinut unei anumite scoli filosofice, nici nu a creat un nou curent īn filosofie, neavānd discipoli. Totusi, īnvatatura lui a influentat nu numai gāndirea unor filosofi ca Leibniz, Lessing, Fichte si Herder, dar si creatia literara a unor poeti ca Goethe, Wordsworth si Shelley.