Constantin Brancusi
(Hobita, 19 februarie 1876- Paris 16 martie 1957)
A sculptat zborul si a
facut piatra sa înoate. A combinat simplitatea 616q1616g artei populare
românesti cu rafinamentul avangardei pariziene, iar stâlpul portii de
acasa a cucerit o lume întreaga. El si Rodin, profesorul
sau, au fost artistii care au exercitat cea mai mare influenta
asupra evolutiei scupturii moderne din secolul al XX-lea.
Am putea spune ca Badea Cârtan a avut urmasi la Hobita. La
doar 11 ani, Brâncusi si-a parasit satul natal si a
plecat pe jos la Craiova. Acolo a lucrat ca baiat de pravalie
într-un restaurant. Tot la Craiova a urmat scoala de Arte si Meserii.
S-a remarcat prin talentul sau deosebit si, la recomandarea
profesorilor, s-a înscris la scoala de Arte Frumoase din Bucuresti,
unde a realizat primele sale lucrari.
În 1904 , a plecat, tot pe jos, în Europa si a ajuns la Paris dupa
doi ani. Rebel, turbulent, genial, Brâncusi a adus în atelierul din
Impasse Ronsin esenta lucrurilor si a vietii.
A redescoperit forma originara, oul, ca izvor al vietii si
început al lumii. Prin suita de Muze, reprezentând versiunile succesive ale
unui portret de femeie, Brâncusi a ajuns la o maiestrita
simplificare, întemeiata pe forma predilect ovoidala si pe
curbele ascendente. "Domnisoara Pogany" este o fiinta stranie,
cu ochi mari, bizantini.
În perioada 1937-1938, a venit în tara pentru a realiza, la Târgu
Jiu, un complex sculptural modern fara egal, format din trei
monumente : "Poarta sarutului", "Masa tacerii", "Coloana
fara sfârsit".
|
