Dimitrie Gusti (1880-1955) |
|
Sociolog si filozof idealist roman, intemeietorul Scolii monografice din Bucuresti. Situandu-se pe o pozitie voluntarista, Gusti atribuia 'vointei sociale&qu 818b16i ot; un rol determinant in dezvoltarea sociala si concepea realitatea sociala in spirit eclectic, ca o suma de 'manifestari' (economice, spirituale, juridice si politice) inauntrul unor 'unitati sociale' concrete (ex. satul, orasul, familia etc.). Aceste 'manifestari' sunt conditionate, dupa Gusti, de actiunea simultana a mai multor factori ('cadrul cosmologic', 'biologic', 'psihologic' si 'istoric') si guvernate de 'legea paralelismului sociologic' si 'cadrele' autonome in care descompune Gusti societatea vadesc tendinte de empirism ingust si ignorarea categoriilor sociologice fundamentale.
El a initiat si a condus actiunea de cercetare monografica a satelor din Romania, care a dezvaluit unele date obiective privind situatia grea a taranimii noastre in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, contribuind totodata la largirea cunostintelor despre obiceiurile si cultura mediului rural al epocii.
Gusti a fondat si a condus 'Asociatia pentru stiinta si reforma sociala', 'Institutul social roman', si 'Muzeul satului roman', precum si revistele 'Arhiva pentru stiinta si reforma sociala' (1919-1943), 'Sociologia romaneasca' (1936-1944) etc.
Opere principale: Sociologia militans (1935), Problema sociologiei (1940).
|
