EMIL RACOVITA
Urmas al unei vestite familii moldovenesti , care a jucat un rol insemnat in viata politica si sociala a Moldovei , Emil Racovita s-a nascut in Iasi , la 15 noiembrie 1868 . Primii ani de scoala ii urmeaza la Pacurari , avandu-l ca invatator pe indragitul povestitor de la Humulesti , Ion Creanga , iar mai tarziu isi desavarseste pregatirea la Institutele Unite din Iasi , unde are o seama de profesori vestiti de pe vremea aceea , ca marele chimist Petru Poni , geologul Grigore Cobalcescu si istoricul Alexandru D. Xenopol . Respectand dorinta parintilor sai , el se inscrie la facultatea de drept din Paris , urmand in acelasi timp si cursurile scolii de antropologie .
Sub indrumarea profesorului Lacaze-Duthieris - inteiemetorul scolii zoologice de la Sorbona , din Paris - isi imbogateste cunostintele sale in domeniul larg al stiintelor naturii . Framantat de toate aspectele vietii oamenilor Racovita se face cunoscut inca din acea perioada ca sustinator al miscarii socialiste mondiale , luand parte la cel de-al doilea congres international al studentilor socialisti de la Geneva . Apoi , participa la constituirea Internationalei a II-a , semnand actul prin care ziua de 1 Mai este proclamata ziua internationala a celor care muncesc . Cercetator sārguincios , isi sustine teza de doctorat in Franta , devenind un specialist cunoscut si apreciat in intreaga lume.
Participarea sa la expeditia antarctica-belgiana , organizata intre anii 1897-1899 sub conducerea locotenentului Adrien de Gherlache ,a avut un rol hotarātor pentru cariera sa de explorator si de om de stiinta . In vara anului 1897 Racovita se īmbarca in orasul Anvers pe vasul "Belgica" , in calitate de naturalist al expeditiei antarctice-belgiene . Aceasta expeditie , care avea drept scop cercetarea stiintifica a regiunii Polului Sud , avea printre participantii sai si pe Roald Amundsen , celebrul explorator de mai tārziu al regiunilor polare . Intre Emil Racovita si Roald Amundsen se naste o stransa prietenie . In drumul ei spre Polul Sud , "Belgica" face numeroase opriri , descoperindu-se pamanturi noi .
Una din insulele noi , descoperite de exploratori , a fost botezata de catre Racovita in cinstea vestitului sau profesor de la Iasi , "Insula Cobalcescu " . In timpul expeditiei , Racovita face observatii biologice si strange un bogat material cuprinzand animale si plante din regiuni necunoscute pana atunci . El descopera singura planta fanerogama ( planta cu flori ce se inmulteste prin seminte ) care traieste in tinutul antarctic , Aira antarctica . Descoperirile facute in anii urmatori , prilejuite de numeroasele sale explorari pe care Racovita le face insotit de neobositul sau colaborator si prieten , profesorul Rene Jannel , au adus la definirea sub numele de troglobionte a animalelor retrase in domeniul subteran , adevarate "relicte" , martori ai timpurilor trecute , "pensionari" ai lumii animale , a caror cercetare s-a dovedit a fi un real folos pentru studiul evolutiei .
Rodnicele cercetari ale lui Racovita , defasurate mai ales in numeroase pesteri europene , cuprindea imensul material faunistic strans de el si de colaboratorii sai in colectia mondiala intitulata "Biospeologia" , au dus in acelasi timp la conturarea unei ramuri noi in cadrul stiintelor biologice : Biospeologia , al carei obiect il constituie studiul vietuitoarelor cavernicole , a originii si evolutiei acestora . Animat de pasiunea sa de cercetator al tainelor lumii subpamantene , el publica inca in anul 1907 celebrul sau manifest - cum l-a numit un savant contemporan - " Eseu asupra problemelor biospeologice " , care reprezinta si astazi lucrarea de baza a oricarui cercetator care isi dedica activitatea sa studiului vietuitoarelor cavernicole .
Invitat sa revina in tara dupa primul razboi mondial , cu ocazia reorganizarii universitatii clujene , Emil Racovita da dovada de un inalt patriotism , parasind pentru totdeauna Franta , instalandu-se cu intreaga sa familie la Cluj , unde infiinteaza in anul 1920 primul Institut de speologie din lume . Romania devine astfel , pentru o vreme , centrul cercetarilor speologice mondiale . Odata cu activitatea sa de explorare si cercetare , Racovita isi dedica o mare parte din timpul sau si unei imense opere organizatorice si administrative , care ii vor dezvalui , treptat , calitatile sale de om de stiinta multilateral . Adept consecvent al teoriilor transformiste , el isi formuleaza conceptia sa biologica evolutionista in cartea "Evolutia si problemele ei" , aparuta la Cluj in 1929 . O inalta pretuire i-a fost acordata din partea mai multor foruri stiintifice care i-au conferit o seama de titluri : doctor honoris causa al Universitatii din Lyon (1923) , presedinte de onoare al Societatii Zoologice din Franta (1925) , membru corespondent al mai multor societati stiintifice , presedinte al Academiei Romane (1926-1929) etc.
Mistuit de o boala necrutatoare , profesorul Emil Racovita se stinge din viata la Cluj 19 noiembrie 1947, ramanand in istoria stiintei romanesti ca una dintre figurile cele mai marcante . Dand o importanta deosebita studiului temeinic , cunoasterii , el ne-a transmis un vibrant mesaj care este de o insemnata actualitate : "A sti sau a nu sti , aceasta este intrebarea !" - spunea Emil Racovita - "Caci a nu sti inseamna : superstitii ,egoism orb , concurenta salbatica , neintelegere , dusmanie , razboi , foamete , prapad . A sti inseamna pentru omenire : organizare temeinica , activitate rationala , cooperatism , solidaritate , evolutie pasnica " .
|
