ION BARBU
Poet, matematician și eseist (pe numele său adevărat Dan Barbilian), s-a născut la 15 Martie 1895 în Câmpulung Muscel. O parte din clasele primare le face în orașul natal, continuate la Dămienești (jud. Roman) și Stâlpeni (jud. Muscel). Din 1906, studii liceale la Pitești, Câmpulung și București.
Tudor Vianu notează în 1913 că: "Nu mai întâlnisem niciodat 11311c25l ă un exemplar uman atât de original și de interesant".
Terminând studiile liceale, după bacalaureat, în 1914, se înscrie la Facultatea de Științe din București de unde își ia licența în matematici. G. Țițeica îl propune pentru o bursă la Göttingen (Germania). Din Octombrie 1926, asistent la catedra de geometrie analitică a Facultății de Științe din București. Din 1929 Doctor în Matematici și membru al Societății Române de Științe, secția Matematică, iar din 1937 secretar general al acesteia; profesor de matematici superioare la Universitatea din București.
După publicarea volumul Joc secund în 1930 părăsește poezia pentru a se dedica matematicii.
A debutat la revista Literatorul condusă de Alexandru Macedonski în septembrie 1918, cu poezia Elan, apreciată cu multă căldură de critica românească. Unul dintre colaboratorii centrali ai revistei GÂNDIREA condusă de Nichifor Crainic, Ion Barbu a publicat numeroase versuri și note literare în prestigioasele reviste ale vremii, precum: Vremea, Gând Românesc, Universul Literar, Cugetul Românesc, dar și la revistele de specialitate în matematică: Buletinul Matematic al Societății Române, Matematica etc.
A fost un legionar militant și a așternut pe hârtie gânduri admirabile despre Corneliu Codreanu (Un chip al Căpitanului). Afirma: "Ca matematician, consider că știința este aliata ordinei legionare", iar ca poet, într-o poezie dedicată lui Radu Gyr:
"Picioare de capră Satana
apasă-n platan spre-a mă pierde
Grea însă ca zaua și stana
va trage cămașa mea verde".
Nu s-a dezis niciodată de opțiunile sale legionare. S-a stins din viață la 11 August 1961.
OPERA:
(sumar)
Nastratin Hogea la Isarlak (poezii). București, 1922 (publicate în original în revista Viața românească), Buc., 1922).
După melci (poem). În revista Viața românească, București, 1921.
Joc secund (versuri). Editura Cultura Națională, București, 1930.
Uvedenrode (poem).
Grupuri cu operatori. București, 1960.
Ion Barbu - Poezii (volum apărut clandestin, dactilografiat și difuzat pe sub mână în țara în anul 1964, cuprinzând 34 de poeme).
Ochean (poezii). București, 1964.
Studii matematice:
La periodicité des opérations commutatives. În Buletinul Matematic al Societății Române, 1927, pag. 81-93.
Reprezentarea canonică a adunării hipereliptice. În Buletinul Matematic al Societății Române, 1928, pag. 31-87.
Ein Rekursionstheorem über die Vielecke. În Matematica, Vol. II, 1929, pag. 124-133.
Apolare und überpolare Simplexe. În Matematica, Vol. XI, 1935, pag. 176-197.
|
