ION CREANGA BIOGRAFIE
"Sunt nascut la 1 martie 1837 în satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti români: Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, judetul Neamtului..."
1837 1 martie Ion Creanga s-a nascut, dupa cum a marturisit într-o schita de autobiografie, Ion Creang& 656e47g #259; ,în satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti români: stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda.
1839 10 iunie Data nasterii lui Ion Creanga dupa metrica satului Humulesti.
1846 Septembrie Ion Creanga începe cursul primar în satul natal, la scoala înfiintata de preotul Ion Humulescu (Nemteanu) cu dascalul Vasile a Ilioaiei (Vasilcai).
1848 Ion Creanga trece la scoala învatatorului Neculai Nanu din Brosteni.
1853 Creanga termina clasa a treia primara la scoala publica de la Târgul Neamt, avându-1 ca profesor pe Isaia Teodorescu ("popa Duhu").
1854 Creanga, numit acum Ion stefanescu, termina clasa a patra, si toamna se înscrie la scoala de catiheti din Falticeni ("fabrica de popi").
Cu greu s-a despartit de viata taraneasca, dupa cum insusi o marturiseste:
"Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire".
- De la 1855 pana la 1859 Creanga urmeaza cursurile seminarului; luand atestatul, vine in satul natal
- Se insoara apoi la Iasi si este diacon mai intai la biserica Patruzeci de sfinti si apoi si in alte biserici.
- Desi om in varsta, casatorit de trei ani, Ion Creanga, dorind sa se cultive si sa gaseasca pentru viitor si un mijloc de a scapa de cariera preoteasca, pe care nu o prea iubea, intra in scoala normala "Vasile Lupu" din Iasi. Absolvind-o, este numit institutor la o scoala din capitala Moldovei.
Mai tarziu, pe la 1871, permitandu-si sa umble cu palarie in loc de potcap, a fost acuzat de erezie si silit sa paraseasca preotia. Atunci ministrul Tell l-a destituit din postul de institutor, sub pretextul ca e imoral pentru un popa sa renunte la preotie.
- S-a apucat atunci de negustorie si a fost apoi profesor la o scoala particulara din Iasi; in fine Titu Maiorescu, venind la minister, l-a reintegrat ca institutor.
Imprietenindu-se cu Eminescu, a inceput sa frecventeze intrunirile societatii 'Junimea' si a publicat in 'Convorbiri Literare' diverse povestiri, anecdote si amintiri.
Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat in cercul literar ''Junimea'', in a doua jumatate a secolului al XiX-lea. E un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti. El a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi.
Despre cel mai mare povestitor al romanilor, Ion Creanga, care ii urmeaza lui Ion Neculce, s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. in acest sens, G. Calinescu afirma ca, scriitorul moldovean reprezinta poporul roman,insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune. In Creanga traiesc credintele, cresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului- scria G.Ibraileanu. izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc.
- In toamna anului 1875 Creanga citeste la ''Junimea'' povestirea Soacra cu trei nurori, care apare in revista ''Convorbiri Literare'', din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga - exclama Iacob Negruzzi, redactorul revistei.
Fiind 'toba de anecdote', el avea totdeauna pregatite cite o 'corosiva' pentru junimistii care se amuzau copios, hazul lor facand sa se cutremure peretii. Rasul lui inveselea toata societatea, cand aducea cate o poveste sau nuvela, sau cate un capitol din Amintirile sale . Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. Negruzzi, recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiretelor complicate ale scriitorilor vremii.
1875-1883 Sub imboldul poetului, care-i citea si îndrepta manuscrisele, sunt compuse în bojdeuca genialele sale scrieri literare, care încânta toate generatiile de cititori români (ba si straini, prin traduceri).
Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e si timpul capodoperelor scrise de Eminescu. Destinul vrajit a facut ca în 1883 amândoi sa se îmbolnaveasca si sa nu mai scrie nimic important, dupa acest an. Dupa Soacra cu trei nurori, Creanga publica în Convorbiri literare: Punguta cu doi bani, Danila Prepeleac, Povestea porcului, Mos Nechifor Cotcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Amintiri din copilarie (primele trei parti, a patra fiind postuma), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Mos Ion Roata si Mos Ion Roata si Voda Cuza, apar în alte publicatii.
1883-1889 Exact în aceeasi perioada cu Eminescu, marele nostru povestitor este bolnav si scrie sporadic. Crizele de epilepsie îi aduc o suferinta de sase ani. Când afla, din presa, ca Eminescu e bolnav, îl apuca disperarea. Cade chiar în clasa, înaintea scolarilor, stând mult timp prin concedii medicale. Pentru tratament se duce la Slanic Moldova.
1889, 15 iunie Creanga afla, tot din ziare, ca la ospiciul dr. Sutu din Capitala s-a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil si murmura tremurând de suspine: Badie Mihai!
Dupa câteva saptamâni, afla ca - la începutul lui august - sarmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeuca, s-a otravit cu arsenic la manastirea Varatec.
1890 2 ianuarie Ion Creanga este înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iasi. Apar Scrierile lui Ion Creanga, vol. I, cuprinzând Povestile si Mos Nichifor Cotcariul.
1892 Apar Scrierile lui Ion Creanga, vol. II, cuprinzând Amintiri din copilarie, Popa Duhu, Cinci pâini, Mos Ion Roata si Unirea, Mos Ion Roata si Cuza-voda, Poezii poporane, Poezii proprii, Cuvinte, rostiri.
|
