Johannes Brahms
Urmas al lui Schubert si Schumann, Brahms s-a inspirat în lieduri din muzica populara germana, care imprima melodiei o tandrete si o inocenta specifica, împreuna cu o ardoare si o simetrie fireasca. Întâlnim linii melodice simple, cantabile, cu acompaniament variat si bogat, cu scriitura acordica, cu interludii independente si numeroase pasaje polifonice la vocile intermediare.
În ceea ce priveste organizrea formala, Brahms a apelat în general la forma strofica sau tripartita (A-B-A), dar se constata si interesul pentru forma bipartita cu o parte în tonalitate minora si cealalta în tonalitate majora. În schimb, universul poetic al liedurilor brahmsiene este acelasi cu cel cântat de toti compozitorii rom 11111j99l antici: iubirea, despartirea, durerea, singuratatea. Deasemenea este cântata natura sub toate aspectele ei.
În ceea ce
priveste rolul pianului în configurarea miniaturii vocale, fata
de creatia lui Schumann, se remarca atât textura orchestrala acordata
instrumentului acompaniator, cât si reducerea substantiala a
preludiilor si postludiilor liedurilor. Bogatia polifonica a partilor
mediane, tesaturile arpegiilor frânte, înlantuirile de
duble terte si duble sexte, preferinta pentru registrul
mediu si grav si înclinatia catre suprapunerea formulelor
ritmice binare si ternare, conduc catre o densitate a structurii ce
ofera multiple posibilitati de diferentiere în ceea ce
priveste culoarea
Grupul cu cele mai frumoase lieduri, inspirat în totalitate de poeme de dragoste este cel cu numarul opus 71. Sentimentul iubirii este dezvaluit printr-o inventivitate melodico-ritmica aparte, ce reda, fie atmosfera de nocturna, fie dramatismul unei situatii , fie caracterul de balada.
Dintre cele cinci lieduri op.71, liedul "Es liebt sich so lieblich im Lenze" este un pastel muzical a carui inspiratie egaleaza celebritatea poeziei lui Heine. Este în acelasi timp unul dintre cele mai frumoase lieduri de Brahms si unul dintre cele mai frumoase poeme de Heine. Cele doua texte, literar si muzical, sunt de o sensibilitate aparte. Subiectul este al unei balade de dragoste:
Valurile sclipesc si curg, cât de minunata e iubirea primavara!
Langa rau sta ciobanita si impleteste coronita gingasa
Mersul în legato permanent de optimi creaza o stare de calm si un caracter dolce.
Un calaret trece calare de-a lungul raului, el saluta cu mult curaj, cu mult curaj, cu mult curaj!
Atmosfera calma se instaleaza din nou si revine scriitura melodica de optimi la mâna dreapta, pentru a crea un tumult interior, sugerat de animato, mâna stânga aduce un mers de triolete.
Ultima aparitie a acestui vers: cât de minunata e iubirea primavara, repetat de doua ori, aduce o concluzie afirmativa a acestui lied scriitura pianistica devenind una de saisprezecimi într-un mers permanent pâna la final.
Carmen Petra Basacopol
Liedul Scoici din "Triptic" op.79 pentru soprana si pian (versuri de L.Blaga)
Carmen Petra Basacopol se numara printre importantele nume de compozitori români de lied. Coordonatele stilistice ale creatiei sale în acest domeniu însumeaza valori de o revelatoare prospetime si originalitate de la nuantele lirice cele mai subtile, pâna la dramatismul de intens suflu si impresionantul lamento.
Cântecul simplu învesmântat cu o armonie fina si expresiva, cântecul de factura clasica, formele diverse, dependente de imaginile poetice structurate în versurile unor mari poeti ca Eminescu, Bacovia, Stanescu si Blaga, intonatiile de vorbire, recitativul dramatic, tesatura armonica si polifonica mobila în continua schimbare, cromatismul intens si alte elemente de limbaj fac parte din arsenalul de mijloace utilizate de Carmen Petra Basacopol `în exprimarea unor puternice trairi emotionale.
În cele trei lieduri ce compun "Tripticul" pentru soprana si pian op.79 editat în anul 2003 la Editura Muzicala, compozitoarea ilustreaza cu o sensibilitate aparte trei poezii ale lui Lucian Blaga.
În primul lied "Cetini negre" însusi titlul sugereaza nuanta de tristete care apare si în urmatoarele versuri:
Cetini negre suna-n urma, drum ma poarta chin ma scurma.
Cetini negre suna-n fata, ceasul sângera prin ceata.
Aceasta stare este sugerata prin acompaniament, cu ajutorul aparitiei obsesive a notei sol# la mâna dreapta si care ia diferite înfatisari ritmice.
BIBLIOGRAFIE
- Dictionar de termeni muzicali -
Editura stiintifica si enciclopedica, 1984
- Grove
's Music Dictionary, 1991th edition
- Larousse. Dictionar de mari muzicieni - Editura Univers enciclopedic,2000
- Dictionar de muzica pentru pian, Editura Artheme Fayard Paris, 1994
- Dictionar de cantec si lied, Editura Artheme Fayard Paris, 1994
Bughici, Dumitru - Suita si sonata- Editura muzicala, 1978
7. Leahu, Alexandru -Maestrii claviaturii. Eseu asupra literaturii pianistice -
Editura Muzicala, 1976
Neuhaus, H- Despre arta pianistica, Ed, muzicala a U.C. din Romania,Bucuresti
9. Rosen, Charles- Sonata's forms, Editura Faber,London, 2002
10.Schonberg, Harold - Vietile marilor compozitori - Editura Lider - 1994
11.Th. Balan- Principii de pianistica
12. Bajanov, N. - Rahmaninov, Ed. Muzicala, Bucuresti
13. Iliut, Vasile - O carte a stilurilor muzicale, Ed.Academiei de
Muzica, Bucuresti
14. Prokofiev, S. - Autobiografie, Ed.Muzicala, 1960
15. Sperantia, Eugeniu -Medalioane muzicale, Ed.Uniunii
Compozitorilor, Bucuresti, 1966
16. stefanescu, Ioana - Johannes, Brahms, Ed.Muzicala,
Bucuresti, 1982
17.Weinberg, J - Mozart, Ed.Muzicala, Bucuresti, 1962
|
