MIRCEA ELIADE (1907-1986)

Erudit in istoria comparata a religiilor, prozator, eseist, filosof. Nascut la 8 martie 1907, la Bucuresti. Stins la 22 aprilie 1986, la Chicago-Statele Unite. Personalitate de renume mondial.

Copil precoce, debuteaza la 13 ani la Ziarul stiintelor populare. Tanar dotat intelectual, provenind din familia capitanului infanterist Gh. Eliade. Isi petrece copilaria la Ramnicu-Sarat, Cernavoda, Bucuresti. Inca din adolescenta, fiind elev la Liceul 'Spiru Haret', scrie articole si schite. Termina Facultatea de Litere si Filosofie din Capitala si, la 21 de ani, pleaca in India, la Calcutta, studiind sansctrita si yoga cu Dasgupta. In casa profesorului, unde locuieste, se indragosteste de Maitreyi, fiica acestuia (experienta de viata va fi oglindita in primul roman).

Revine dupa 3 ani in tara si-si ia doctoratul cu o disertatie despre yoga. E asistentul universitar a lui Nae Ionescu si publica romanul Maitreyi (1933), bucurandu-se de mare succes (si premiat). Tine un curs de istoria religiilor. Publica romanele: Intoarcea din rai, Lumina ce se stinge, Domnisoara Christina, Nunta in cer, Secretul doctorului Honigberger. De asemenea nuvele (La tiganci).

In 1940, e atasat cultural la Londra, apoi la Lisabona. Dupa razboi, ramane in exil la Paris si publica celebra lucrare Tratat de istorie a religiilor (1949). Din 1957, se stabileste la Chicago si este, la Universitate, seful catedrei de istorie a religiilor. Din 1976, incepe publicarea operei stiintifice capitale: Istoria credintelor si ideilor religioase, 3 volume, pentru care statul francez i-a acordat Legiunea de Onoare, iar Academia Franceza premiul Bordin.

A scris peste 40 de studii stiintifice (traduse in 16 limbi) si 20 de romane, nuvele, povestiri.