Michelangelo Buonarroti (6 martie 1475, Caprese - †18 februarie 1564, Roma), alaturi de Leonardo da Vinci, cel mai important artist în perioada de vârf a Renasterii italiene. Geniul sau universal este deopotriva oglindit de pictura, desen, sculptura si arhitectura. A scris si poezii, în special în genul sonetului si madrigalului.
Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. În anul 1504, gratie grupurilor statuare Pietŕ si David, dobândise deja renumele de sculptor atât la Roma cât si la Florenta.
Michelangelo Buonarroti - Pietŕ, 1499 - Bazilica San Pietro - Roma
Pietŕ (1499, realizata de Michelangelo la vârsta de 24 de ani, se îndeparteaza cu mult de modul traditional de prezentare a Fecioarei Maria, care apare foarte tânara, cu trasaturi imaculate. Suferinta ei înobileaza dragostea si frumusetea, cufundata în durere, sta cu capul usor aplecat, tinând tragic în brate trupul inert al fiului, care pare sa curga ca o unda de pe genunchii ei. Sculptura s-a dovedit a fi o capodopera a genului si contemporanii au recunoscut imediat geniul artistului.
Alte opere sculpturale ale lui Michelangelo sunt Moise (în biserica San Pietro in Vincoli, Roma), Sclav înlantuit si Sclav murind (prevazuti pentru mausoleul papei Iuliu al II-lea, în prezent în Muzeul Luvru di Paris), grupul statuar Ziua si Noaptea, Amurgul si Aurora la mormântul lui Giuliano de Medici, Il Pensioroso (Gânditorul) reprezentându-l pe Lorenzo Magnificul, grupul de sclavi (asa zisii Giganti), sculpturi neterminate aflate în Muzeul Academiei din Florenta. Ultimele sculpturi cu tema Pietŕ se deosebesc de cea din tinerete printr-un dramatism impresionant.
Michelangelo - Moise - Biserica San Giovanni in Vincoli
Pâna a-si câstiga renumele de pictor remarcabil, Michelangelo dobândise deja gloria sa ca sculptor. Una dintre primele sale lucrari de pictura si chiar unul dintre putinele tablouri ale artistului - Michelangelo facând mai ales pictura murala sub forma de fresca - este La Sacra Famiglia (Sfânta Familie), cunoscuta si sub numele de Madonna Doni sau Tondo Doni (Tondo în limba italiana deriva di rotondo, însemnând rotund). Un tondo este pictat în cerc, pe lemn fixat într-o rama sculptata. În tabloul lui Michelangelo, membrii Sfintei Familii sunt tratati în maniera sculpturala si se diferentiaza în mod clar de celelalte personaje care populeaza fundalul, unde siluetele sunt realizate mai putin plastic si culorile sunt estompate. Artistul confera tabloului trasaturi specifice artei antice, revolutionând iconografia respectivei scene religioase traditionale. Raportarea la antichitate este caracteristica Renasterii, fascinata de vechea cultura greco-romana.
Michelangelo - Sfânta Familie - Galeria degli Uffizi, Florenta
În
anul 1505, papa Iuliu al II-lea îl cheama la Roma, dându-i comanda
realizarii unui monumental mausoleu, în care arhitectura sa se îmbine
, dupa maniera clasica, cu sculptura. Sta opt luni la
În anii
urmatori, Michelangelo se dedica realizarii decoratiilor
pentru fatada bisericii
În anul 1534, papa Clement al VII-lea îl aduce din nou la Roma, unde Michelangelo va ramâne pâna la sfârsitul vietii. Papa îl însarcineaza cu pictarea peretelui altarului din Capela Sixtina cu tema Judecatii de Apoi. Când la 31 octombrie 1541 papa Paul al II-lea, urmasul papei Clement, dezveleste pictura, toti cei prezenti ramân uimiti în fata tabloului apocaliptic cu peste trei sute de personaje, dominat de figura lui Iisus-Judecatorul Suprem. Nu au lipsit nici vocile de dezaprobare a celor care au fost revoltati de goliciunea personajelor, considerând opera ca pe o blasfemie.
Decorarea peretilor altarului din Capela Sixtina - o suprafata masurând 17 metri în lungime si 13 metri în latime - reprezinta Judecata de Apoi. Michelangelo realizeaza primele schite în anul 1534 si se apuca de pictat în vara anului 1536, pentru a termina fresca în toamna anului 1541. Actul final al istoriei omenirii este înfatisat ca o înspaimântatoare tragedie cosmica, umanitatea apare disperata si îndurerata, cutremurata de perspectiva condamnarii vesnice. Vreme de multi ani, aceasta opera va fi umbrita de prejudecatile puritane ale epocei. În anul 1564, papa Pius al IV-lea a poruncit sa se picteze o draperie menita sa acopere goliciunile personajelor. Creatia lui Michelangelo a ramas neînteleasa vreme de doua secole si adesea a fost acuzata ca fiind "perversa" sau ca "încalca convenientele".
Michelangelo - Capela Sixtina - Judecata de Apoi
(1536 -1541),
Rafael Sanzio cunoscut si ca Rafael sau Raffaello (* 6 aprilie 1483, Urbino - † 6 aprilie 1520, Roma), pictor si arhitect de seama al Renasterii italiene, unul din cei mai mari artisti ai tuturor timpurilor, desi moartea sa prematura a pus capat unei cariere exceptionale.
Rafael a pictat numeroase compozitii în care apare figura Fecioarei Maria în diferite ipostaze. În 1507, când mai era înca la Florenta, picteaza Madona cu sticlete, restaurata mai târziu de Rodolfo Ghirlandaio. În tabloul Madonna dell'Impannata, Fecioara Maria si Pruncul Iisus sunt înconjurati de Sfânta Elisabeta, Sfânta Ecaterina si Sfântul Ioan Botezatorul.Gratie culorilor calde, opera respira bucurie si calm, luminata de zâmbetul senin al pruncului.
Madonna di Foligno (1510) si Madonna Sixtina (1513) arata bogatia culorilor, eleganta figurilor si îndrazneala în inventia compozitiei, caracteristica perioadei romane a lui Rafael.
Rafael - Madonna Sixtina (1513) - Gemäldegalerie, Dresda
Madonna della Sedia este una dintre cele mai renumite picturi ale lui Rafael. Formatul circular confera tabloului un aer deosebit de familiar, rotunjimea figurilor creeaza senzatia de leganare. Foarte omenesti sunt gestul matern, plin de dragoste al Mariei si miscarea micului Iisus, precum si îmbratisarea lor, care subliniaza esenta intima a scenei. Lucrarea este îmbogatita de efecte cromatice din tonuri calde, vii, pline de lumina. Rafael pune culorile aproape senzual, creând acea stralucire care umple tabloul de seninatate linistitoare
Rafael - Madonna della Sedia (1514) - Galleria Palatina, Florenta
|
