SELMA LAGERLOF

SELMA LAGERLOF

Prozatoarea suedeza Selma Ottiliana Lovisa Lagerlof s-a nascut în 20 noiembrie 1858 la Morbacka, în tinu 252o142c tul Varmlandului.

Conacul parintesc din Morbacka apare în toate amintirile din copilarie si deseori în alte opere. Casa cu un etaj, cu acoperisul învelit cu turba apare uneori direct în opera sa, ca la capitolul "Un mic conac" din Povestea lui Nils Holgersson sau "Caminul din Liljecrone" din Gosta Berling.

Tatal ei, locotenentul Lagerlof, era un barbat vesel, activ, sociabil, cu o fantezie bogata caruia îi place sa cânte si sa se joace cu copii. Mama era o femeie serioasa, muncitoare, cu o adânca întelegere pentru problemele sufletesti ale celorlalti. Bunica, dupa tata, a treia persoana importanta a copilariei ei, e o comoara de legende si cântece populare.

La vârsta de 3 ani, Selma se trezi într-o dimineata cu un picior paralizat, maladie de care nu s-a vindecat complet niciodata. Din acest motiv nu a frecventat cursurile unei scoli, ci a învatat acasa. De mica a citit multe carti de aventuri: O mie si una de nopti, cartile lui Walter Scott, povestirile lui Andersen, s.a.

În 1873, la 14 ani, în rastimpul dintre ianuarie si mai, petrecut la Stockholm în vederea unui tratament ortopedic, Selma va scrie, pe un caiet primit în dar, primul sau Jurnal. În 1932 voind sa publice acest Jurnal, îl va revedea, pastrând totusi, pe cât cu putinta, spiritul acestei tulburi epoci dintre copilarie si adolescenta, în care fetita precoce noteaza amanunte din mediul burghez si micile ei aventuri domestice.

Înca de la 15 ani a început a scrie versuri [ nereusite însa ] si si-a propus sa devina scriitoare. Dorinta de a-si face o situatie si starea economica precara a familiei, a determinat-o, în 1881, sa plece la Stockholm unde a urmat un an cursurile unui liceu pentru fete si trei ani cursurile scolii pedagogice.

În 1884 îl descopera pe Thomas Carlyle, mort în 1881, a carui glorie în epoca este foarte mare. Fusese facut celebru datorita Istoriei Revolutiei Franceze [1837] si Eroii [1840]. Iata cum consemneaza Selma prima lectura din Eroii :" Ma vad înca într-o zi ploioasa, ghemuita într-un colt, pe marea canapea roscata din camera fetelor, la Morbacka, instalata sa citesc aceasta carte. Mi-am dat seama de îndata ca eroii erau personaje istorice, asemeni lui Cromwell, Luther, Napoleon, si ca aici era vorba de realitate si nu de povesti sau mituri. Primele rânduri mi se parura de neînteles, într-atât se deosebeau de tot ceea ce citisem pâna atunci."

Din 1885 pâna în 1895 a fost învatatoare într-o scoala de fete la Landskrona.

În anul 1885 Selmei îi moare tatal.

În 1887 Selma Lagerlof publica primele sale sonete în Dagni, revista dirijata de conducatoarea miscarii feministe suedeze, baroana Adlersparre. Pare-se ca aceleiasi baroane Selma îi datoreaza îndemnul de a scrie proza.

În 1890, cu prilejul unui concurs la ziarul Idun, Selma trimite primele cinci capitole din Gosta Berling si câstiga premiul întâi. Dupa zece ani de gestatie, ideea din 1881, de a scrie un poem, ia înfatisarea unui roman.

În 1891 apare POVESTEA LUI GOSTA BERLING. Publicarea cartii stârneste oarecari discutii, dar primirea e, în fond, indiferenta. Abia la doi ani dupa aparitia acestui esec literar un traducator danez a talmacit cartea în daneza si astfel Gosta Berling a ajuns pe masa de lucru a lui Georg Brandes, cel mai autorizat critic literar din vremea sa, iar recenzia favorabila a acestuia a adus consacrarea definitiva a cartii.

Iata ce marturiseste scriitoarea dupa acest moment: "Diferenta dintre înainte si dupa publicarea articolului de catre Georg Brandes era atât de neta ca întotdeauna l-am considerat pe critic ca pe unul din principalii colaboratori ai succesului meu si am contractat fata de el o datorie de recunostinta de care nu ma voi plati niciodata".

Curând dupa articolul lui Brandes romanul Gosta Berling este tradus în Germania.

În opera Selmei Lagerlof predomina povestirea, legenda.

În 1894 Selma publica volumul LEGĂTURI NEVĂZUTE, care cuprinde douazeci si una de nuvele în care gasim, asa cum sugereaza si titlul, ideea legaturilor subterane dintre om si natura. În acest volum se afla Ciclul reginelor din Kungahalla, ca : Astrid, Margareta, printesa pacii, Sigrid cea Mândra, regina ostrovului Ragnhild.

Între 1895 - 1896 face o calatorie în Italia.

Anul 1897 aduce romanul MINUNILE LUI ANTICRIST. Într-o scrisoare adresata cercetatorului francez al literaturii suedeze Lucien Maury, scriitoarea afirma : "Ma aflam în 1896 în Sicilia, locuind cea mai mare parte a timpului la Taormina. Un orasel de pe povârnisurile Etnei, Palermo, mi-a slujit de model pentru Diamant. O parte dintre monumentele pe care le-am plasat aici, se afla în Taormina. Folclorul l-am cules din opera unica a lui Pitre si din Giornale da Sicilia.

În 1898 publica INELUL PESCARULUI, culegere de fragmente, amintiri si povesti.

În 1901 - 1902 Selma Lagerlof publica un nou roman : JERUSALEM

[ IERUSALIM ] , pentru ca tot în 1902 sa apara POVESTEA UNOR POVEsTI, adica istoria genezei si realizarii lui Gosta Berling.

1904 este anul publicarii volumului TALERII LUI MESSER ARNE [ HERR ARNES PENNINGAR ] si LEGENDELE LUI ISUS [ KRISTUS LEGENDER ]

În 1906 - 1907 apare cartea cea mai cunoscuta si tradusa în foarte multe limbi : NILS HOLGERSSON UNDERBARA RESA GENOM SVERIGE [ MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON PRIN SUEDIA ].

În 1907 Selmei Lagerlof i se confera titlul de Honoris causa al Universitatii din Uppsala iar îm 1909 primeste Premiul Nobel pentru literatura, cu urmatoarea motivatie a juriului : " ca pretuire pentru nobilul sau idealism, bogatia fanteziei si expunerea spirituala care îi caracterizeaza opera".

În 1911 Selma publica romanul CASA LILLIECRONA iar în 1912 povestirea CĂRUŢAsUL MORŢII.

Selma Lagerlof este aleasa în 1914 membru al Academiei suedeze, an în care apare si romanul KEJSARN AV PORTUGALLIEN [ ÎMPĂRATUL PORTUGALIEI.]

Între 1915 - 1921 autoarea scrie o serie de nuvele pe care le publica în volumul CARTEA TROLILOR.

1925 este anul în care începe publicarea trilogiei LOWENSKOLDSKA RINGEN [ INELUL FAMILIEI LOWENSKOLD ], care este si titlul primului volum. Apar apoi în 1925 volumul doi CHARLOTTE LOWENSKOLD si în 1928 volumul trei ANNA SVARD. Actiunea, plina de legende si taine, se petrece tot în Varmland si începe cu misterul furtului unui inel din mormântul generalului Lowenskold care primise acest semn de pretuire de la Carol al XII-lea. Cea mai valoroasa parte a trilogiei ar fi partea doua.

Selma va mai publica în 1930 si 1932 JURNALUL. Apoi în 1933 TOAMNĂ si în 1938 POVEsTI DE CRĂCIUN.

La 16 martie 1940 Selma Lagerlof înceteaza din viata.

T I T A N I I